14,316 matches
-
sunt surprinzătoare, dar o parte dintre ele pot contribui la o mai bună înțelegere a conceptului. Iată câteva definiții existente în dicționar: - a ține un cal de frâu, - a administra, - a trata cu indulgență, - a duce la bun sfârșit; • numeroase definiții date în diferite lucrări științifice: - a prevedea și a planifica, a organiza, a conduce și a controla (Fayol); - asumarea răspunderii pentru deciderea, planificarea și reglementarea activității unor oameni, care lucrează pentru un scop comun, astfel încât, rezultatul corect să fie eficient
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
3.2.2. Fundamentele psihologice ale competen]elor socio‑rela]ionale" Conștiința morală nu este o garanție a comportamentului elevului. Observăm frecvent elevi care cunosc principiile morale, sunt capabili să emită judecăți valorice, dar nu acționează promt în circumstanțe strict definite. Normele șiprincipiile socio-morale ar trebui să se transforme în trăsături esențiale decaracter. Principiile etice e bine să fie puse, de cele mai multe ori, pe baze raționale. Aspectul intelectual logic pe care ar trebui să-l îmbrace poate fi fundamentat pe forța
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
trebuie să facă apel la imaginația și fantezia acestuia. După Rubinstein, „educația nu este cu adevărat reușită decât dacă ea poate să atingă parțial, să arate, să dezvolte și să implanteze în inima copilului punctele de sprijin pentru obligațiile viitoare definite”. În conduită și în comportament profilul moral al copilului se evidențiază cel mai bine. Conștiința și principiile morale nu pot fi identificate în conduita și comportamentele morale. Pentru a forma la copil deprinderi și reflexe morale trebuie procedat în mod
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
definitive, ci doar incită la reflecție, precum și la îndemnul de asumare a responsabilității individului în tot ceea ce, prin faptă, influențează colectivitatea și mediul socio-afectiv al clasei de elevi, în general. Din literatura de specialitate reținem că implicarea a fost inițial definită doar în legătură cu componentele ei, cognitive și acționale. Psihosociologii considerau implicarea, atitudinea indivizilor umani de a se identifica, de a aprecia că activitatea lor face parte din propria persoană. Cercetările moderne ajung la concluzia că „implicarea constituie un concept multidimensional care
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
scăzut al oboselii și totodată un simptom natural al instalării ei. Sentimentul subiectiv al oboselii, plictiseala, a creat și încă mai creează confuzii privitoare la geneza și evoluția ei. Relația dintre oboseală și plictiseală nu a fost încă foarte exact definită. Chiar dacă ținem cont de părerea generală, potrivit căreia sentimentul de plictiseală este un simptom al apariției oboselii mai profunde, este evident că oboseala obiectivă și plictiseala nu au întotdeauna aceeași simptomatologie. Plictiseala apare adeseori fără o cauză obiectivă directă. Un
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
controlează rezultatele obținute; răspund pentru lucrările executate; sunt plătiți după calitatea muncii lor; • formează echipe: - obligă subalternii să lucreze în echipă - activitatea va fi mai eficientă și mai bine organizată; - fiecare membru al echipei este expert într-un domeniu bine definit; • controlează corect: - în perioada de criză trebuie să iți testezi executanții, să le determini competența reală: explică-le standardele de atins, dă-le mână liberă, controlează-i periodic, compară rezultatele cu standardele, explică-le când și unde au greșit; - personalul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
sunt localizate în creier. O idee remarcabilă, ca principiu! Astfel, neurologul francez Pierre-Paul Broca a prezentat cazul unui om care era incapabil să vorbească (afazie) și al cărui creier s-a dovedit, după moartea sa, atrofiat pe o suprafață bine definită: partea temporală stângă a creierului, centrul limbajului vorbit. Dar Franz Gall merge mai departe și consideră că dezvoltarea unei aptitudini determină îngroșarea zonei corespondente din creier, astfel încât generează o deformare a craniului în această regiune. Ideea devine foarte populară cu
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
În multe cazuri la nivel informal și care se dovedesc disfuncționale. De exemplu, În societatea românească postdecembristă, practica șpăgii este o instituție În măsura În care este raportabilă la un sistem formal de statusuri și roluri, drepturile și obligațiile asociate acestora fiind Însă definite informal. Practica se instituie În măsura În care devine constrângătoare pentru actori: cei care nu obțin avantaje fiindcă nu dau șpagă sunt considerați inadaptați. În felul acesta, societatea impune un model de comportament individual de tip descurcăreț. Practica este astfel instituită la nivel
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sistemic și exprimă o „intenționalitate colectivă”, Întemeind cooperarea și fiind astfel rezultatul „atribuirii colective de funcții” (Searle, 2000:43). În acest sens, putem spune că instituțiile exprimă un raport social semnificativ Între scopuri și mijloace: pentru realizarea scopului X, social definit, se utilizează rutina (mijlocul) Y (de asemenea, calitatea de mijloc având aici o semnificație socială). Instituțiile intervin În acțiune limitând setul de opțiuni individuale (scopuri), reducând incertitudinea și constituind moduri habituale de acțiune, rutine comportamentale standardizate. Instituțiile sunt normative și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Conceptul de relații sociale este Însă puțin explicitat de Granovetter, accepțiunea fiind probabil considerată de la sine Înțeleasă. Perspectiva lui Granovetter ne obligă să explicăm, Într-o manieră, sperăm mai clară, conceptul de relații sociale. Așadar, noțiunea de relații sociale este definită, Într-o accepțiune weberiană, drept acțiune semnificativă a unei pluralități de actori concreți, acțiunea fiecăruia fiind orientată În funcție de acțiunea celorlalți; relațiile sociale presupun existența unei probabilități subiective de manifestare a unei anumite semnificații din partea celorlalți actori implicați În raport. Relația
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relațiile Între actori. Suficient să spunem pentru moment, că această probabilitate creează așteptări În privința comportamentului celorlalți actori, așteptări confirmate prin acțiune repetată și nu derivând din prescripțiile unei instituții și/sau din asumarea, prin socializare, a unui rol social anterior definit. Aceste așteptări probabile creează o orientare mutuală a acțiunii fiecărui actor către cea a celorlalți. Instituțiile produc comportamente conforme și astfel așteptări comportamentale prin mecanisme coercitive, normative sau cognitive generalizabile. Relațiile sociale determină la rândul lor așteptări, dar de altă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este concomitent un spațiu de conflict și unul de competiție”, În care participanții se Întrec pentru stabilirea unui monopol asupra categoriilor de capital profitabil În acest spațiu.” (Bourdieu și Wacquant, 1992:17). Concepția lui Bourdieu asupra câmpului denotă un spațiu definit atât la nivel valoric și ideologic, dar și relațional, spațiu ce se prezintă ca o rețea tipizată de relații sociale care ipostaziază raporturile de putere dintre actorii componenți. 4.2 . Câmpuri organizaționale sau sectoare sociale Teoreticienii insituționaliști ai organizațiilor propun
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În economie. Tranzacția reprezintă Înstrăinarea, respectiv achiziția de către indivizi a drepturilor de proprietate și libertate de acțiune așa cum sunt acestea create de către societate. Tranzacția nu se referă În primul rând la schimbul fizic de mărfuri, ci la drepturi sociale anterior definite. Bunurile sunt doar forme ce deservesc drepturile, iar drepturile decurg din instituții. Tranzacția este un schimb de bunuri, servicii, fizice sau simbolice Într-un cadru reglementat, instituționalizat, În timp ce schimbul social poate să fie informal, bazat pe reciprocitate. Tranzacția este un
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fiind negociate Între ele, precum și o serie de convenții și norme (impuneri instituționale), de ordin social și care, de cele mai multe ori, se află mai presus de puterea de negociere a părților. Drepturile negociate și transferate prin contract sunt a-priori definite și a-posteriori impuse de către societate. Recunoașterea și impunerea contractelor constituie caracteristica socială a acestora. Contractul este angajamentul scris al acțiunii sociale, dar el este posibil doar Într-un cadru social definit care constituie chiar capacitățile de acțiune ale actorilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
negociate și transferate prin contract sunt a-priori definite și a-posteriori impuse de către societate. Recunoașterea și impunerea contractelor constituie caracteristica socială a acestora. Contractul este angajamentul scris al acțiunii sociale, dar el este posibil doar Într-un cadru social definit care constituie chiar capacitățile de acțiune ale actorilor. Un exemplu de contract În care componenta instituțională este minimă este acela al uniunii consensuale Între indivizi; În acest caz, negocierea dintre actori angajează capacitățile acestora de acțiune, iar situațiile neprevăzute sunt
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fenomenologic instituționalistă, Meyer și Jepperson (2000) argumentează În favoarea ideii construcției sociale a agenților și principalilor. Agenții datorează capacitatea responsabilă de acțiune unui proces de Împuternicire imanent, În același timp desacralizant, În baza certificărilor și acreditărilor sociale. Totodată, principalii reprezintă grupuri definite funcțional, prin intermediul intereselor recunoscute ca legitime. În conformitate cu practicile raționale ale societății, În special cunoașterea fundamentată științific, agenții pot folosi capacitatea de acțiune social dobândită nu doar În urmărirea intereselor sinelui, ci și În favoarea altor principali. De fapt, spun Meyer și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de Înțelegerea comună a situațiilor care reclamă o modalitate socială, de la sine Înțeleasă, de a acționa. Instituțiile se referă atât la legitimitatea scopurilor, cât și, date fiind acestea din urmă, la mijloacele tehnice (În societățile moderne, În special științifice), social definite, de a acționa. Expansiunea profesiilor, programelor, tehnologiilor ce presupun licențiere, autorizare sau certificare ca mijloace standardizate pentru a atinge anumite scopuri sociale arată gradul instituționalizării acțiunii sociale de-a lungul unor principii raționale, prestabilite și comun Înțelese de actorii sociali
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
considerate ca date, iar acțiunea era instrumentală, ghidată de utilitate și modelată instituțional doar prin intermediul sancțiunilor și recompenselor, În cazul neo-instituționalismului sociologic acțiunea este o construcție culturală, actorii Înșiși fiind constituiți și autorizați (capacitatea de a asuma anumite roluri social definite) de către instituții. Rolul explicativ al intereselor și utilității scade de la prima abordare a instituțiilor la cea de-a treia În care acesta este preluat de cultură, ideologii și sistemele de credințe Împărtășite. Nu doar mijloacele, ci și finalitățile, dispozițiile, preferințele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
societății, asigură acțiunea responsabilă a corporațiilor: managementul democratic, extensia drepturilor „cetățenești” de participare și non-discriminare În relațiile de muncă, preocupările privind dezvoltarea resurselor umane, protecția mediului etc. Eficacitatea unei companii constructoare de mașini depinde de performanța acesteia pe criterii social definite: standardizarea produsului final pe criterii de siguranță, protecția mediului În exploatare, standardizarea procesului muncii - managementul calității, democratizarea conducerii, funcționarea departamentelor de cercetare și dezvoltare. Toate aceste standardizări presupun raționalizarea activității pe liniile unei tehnologii sociale considerată În același timp eficientă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Rowan (1991), raționalizarea prostituției pe linii medicale Înseamnă legitimarea și constituirii unei organizări formale a acesteia și, am spune noi, includerea ei În proiectul social al polisului - teleologia socială). În relația dintre organizație și clienți, eficacitatea Îmbracă o formă social definită. Astfel, definiția socială a unei „mașini bune” include nevoi, dispoziții, preferințe și, implicit, utilități „cultural constituite” (DiMaggio, 1994) și decelabile atât la nivelul produsului final (fiabilitate, consum redus, siguranță, design etc.), dar și la nivelul mijloacelor sau proceselor (managementul calității
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
grupuri revendică drepturi În privința organizației respective În aceeași măsură În care deținătorii de acțiuni (shareholders) revendică drepturi de proprietate. Sociabilitatea este „o relație socială de tip pozitiv, cu beneficii actuale sau potențiale pentru toți actorii implicați” (Sandu, 2003:15); astfel definită, rezultă În mod clar că termenul sociologic de sociabilitate este convergent celui economic de optim Pareto. Câmpurile sunt spații ordonate de manifestare a interacțiunilor atât Între actori individuali, cât și Între actori colectivi (organizații). În sensul inculcării habitus-ului În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
constituite Prin drepturi de proprietate Înțelegem, asemenea lui Alchian și Demsetz (1973), nu proprietatea fizică a unor bunuri, ci un mănunchi de drepturi de acțiune asociate unui bun fizic sau simbolic, drepturi ce, Într-o societate anume, pot fi bine definite (reglementate) sau nu; atunci când aceste drepturi nu sunt bine definite avem de-a face cu bunuri comune și cu modalități de atribuire neexplicite și inconsecvente a drepturilor; această din urmă stare conduce la incertitudine; funcția instituțiilor este să reducă incertitudinea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sau cu orice alt actor individual sau colectiv. Speciile non-umane pot fi concepute ca entități cu interese legitime În funcționarea organizațiilor, dar această realitate este o construcție culturală, nefiind valabilă oriunde și oricând. De asemenea, femeile, grupurile etnice sunt grupuri definite funcțional ce capătă legitimitate În promovarea, prin intermediul organizațiilor, a unor scopuri specifice. În permanență noi entități și funcții pot căpăta legitimitate În proiectul social. Stakeholder theory Renta de consumator măsoară puterea pe care o are un consumator de a cumpăra
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mai bună pentru societate, în condițiile în care unii membri ai acesteia vor câștiga, în vreme ce alții vor pierde”. [Sen, 1977b, p. 53]. În ultimul rând, „elaborarea de indicatori normativi: măsurarea venitului național, a inegalității, a sărăciei și a altor indicatori definiți având motivație normativă și încorporând comparații interpersonale realizate într-un mod simplu, accesibil” [Sen, 1977b, p. 53]. În (1989), Seabright nota că „literatura formală în privința alegerii sociale este susceptibilă, ca toate sistemele formale, la o gamă largă de interpretări. În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și z). Din premise nu contează preferințele celor care nu sunt în G. Avem două cazuri. (caz 1) Dacă x este preferat social lui z, atunci membrii grupului G1 sunt decisivi asupra acestei perechi, de vreme ce ei sunt singurii care au definită preferința pentru x față de z. (caz 2) Dacă G1 nu este decisiv, atunci , ceea ce înseamnă că y este cel puțin la fel de bun ca x pentru câteva dintre preferințele pe (x,z) ale indivizilor care nu sunt membri ai G1. Dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]