3,167 matches
-
pietrelor dinafară le vopsi cu lazur albastru și florile le polei cu aur.” în construcție s-a folosit piatră calcaroasă, șlefuită, de la Albești, marmură și mozaic din Constantinopol. Se pare că însusi domnitorul s-a implicat în proiectul arhitectural, căci deprinsese randuielile în vremea șederii sale la Constantinopol. După unele relatări, domnitorul ar fi chemat de aici pe meșterul armean Manoli din Niaesia . Cu siguranță că au lucrat și meșteri sibieni, pe care Neagoe i-a solicitat în anii următori și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
foc, sufletul omului se aprinde doar datorită sufletului altui om.” În cazul meu, acel suflet modelator a plecat de mult timp printre stele, dar arderile mele interne sunt întreținute în mare măsură de amintirea tatălui nostru și de ceea ce am deprins ca lecție fundamentală de viață, omenia. Poate de aceea asociez, pe undeva, învățămintele mele cu parfumul discret al eseisticii lui Ibsen: „Afară, printre oameni sub bolta de scântei, „Fii, omule, tu însuți, se spune de-obicei.” Prof. Mariana T. Coteț
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
trecut ceva timp și deseori apăreau situații hilare. Ne încolonam militărește și fiecare dintre noi îi expuneam Maiei varianta auditivă personală, evident după atâtea insistențe și tatonări, reușind să ne înțelegem. Când am crescut, a fost cu mult mai ușor, deprinsesem arta comunicării cu Maia din mers, din relația bunicii cu adulții. Cu limba și comunicarea era o cu totul altă problemă și aceasta pentru că Maia vorbea o română arhaică, aș spune eu, ușor stricată și, de cele mai multe ori, trebuia să
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
devreme de acasă, de acolo din inima Bărăganului și Maia nu avusese timp să se ocupe de latura practică, estetică a educației sale. Prin căsătoria sa cu tata și alianța cu noua familie, mama se apropiase mult de bunica și deprinsese cu mare ușurință și drag orice tehnică manuală în arta cusutului, tricotului dar și secrete din bucătăria bunicii. Până și micile tabuuri deslușite doar de mixtura etniilor din fosta „Raia a Brăilei” au prins contur în capacitățile de asimilare a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
în capacitățile de asimilare a tot ceea ce era nou pentru mama. Mă refer aici la descântecul de deochi, descântecul de „bube dulci”, toate ca rezultat direct a unui „mélange interetnic”, aș spune greco-turco-machedon. Singurul aspect pe care nu l-a deprins, înclin să cred că i-a fost și teamă oarecum, a fost „turnarea cositorului”, practică turcească de îndepărtare a fricii, a oricărui tip de frică. Bunica o făcea cu mare responsabilitate și doar atunci când situația cerea acest lucru în mod
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
mulți prieteni și relații statuate pe respect, indiferent de orientarea religioasă. Însăși cumnata bunicii, soția fratelui cel mare, unchiul Toma, care-l și botezase pe tata, era evreică, tanti Estella, o femeie absolut minunată. De la ea bunica și mama au deprins o parte din secretele bucătăriei evreiești. Ceea ce însă a durut-o în mod evident pe bunica și n-a putut disimula a fost neputința de a ne cuprinde, de a ne mângâia și a ne face micile capricii. Simțea cum
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
obișnuit. Fiecare detaliu îmi este explicat și desenat de mama, arena granitică a Munților Măcinului, martorii oculari - inselbergurile - și, desigur, aspectul ruiniform, asemenea unor turnuri de cetate asediată. Se pare că un lucru esențial în dobândirea gândirii logice geografice am deprins de la mama. Nu doar matematica, fizica, chimia, se deprind cu creionul în mână, mama mi-a demonstrat de nenumărate ori acest lucru și chiar îmi place ușurința cu care pot înțelege informația geografică. Munții Măcinului sunt dominați de câteva vârfuri
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
mama, arena granitică a Munților Măcinului, martorii oculari - inselbergurile - și, desigur, aspectul ruiniform, asemenea unor turnuri de cetate asediată. Se pare că un lucru esențial în dobândirea gândirii logice geografice am deprins de la mama. Nu doar matematica, fizica, chimia, se deprind cu creionul în mână, mama mi-a demonstrat de nenumărate ori acest lucru și chiar îmi place ușurința cu care pot înțelege informația geografică. Munții Măcinului sunt dominați de câteva vârfuri cu aspect insular în uriașa sa arenă granitică: vf.
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
foc, sufletul omului se aprinde doar datorită sufletului altui om.” În cazul meu, acel suflet modelator a plecat de mult timp printre stele, dar arderile mele interne sunt întreținute în mare măsură de amintirea tatălui nostru și de ceea ce am deprins ca lecție fundamentală de viață, omenia. Poate de aceea asociez, pe undeva, învățămintele mele cu parfumul discret al eseisticii lui Ibsen: Prof. Mariana T. Coteț Botezatu Partea I Amintirile unui geograf I. Bodaricii Călmățuiului brăilean În încercarea mea de a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
trecut ceva timp și deseori apăreau situații hilare. Ne încolonam militărește și fiecare dintre noi îi expuneam Maiei varianta auditivă personală, evident după atâtea insistențe și tatonări, reușind să ne înțelegem. Când am crescut, a fost cu mult mai ușor, deprinsesem arta comunicării cu Maia din mers, din relația bunicii cu adulții. Cu limba și comunicarea era o cu totul altă problemă și aceasta pentru că Maia vorbea o română arhaică, aș spune eu, ușor stricată și, de cele mai multe ori, trebuia să
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
devreme de acasă, de acolo din inima Bărăganului și Maia nu avusese timp să se ocupe de latura practică, estetică a educației sale. Prin căsătoria sa cu tata și alianța cu noua familie, mama se apropiase mult de bunica și deprinsese cu mare ușurință și drag orice tehnică manuală în arta cusutului, tricotului dar și secrete din bucătăria bunicii. Până și micile tabuuri deslușite doar de mixtura etniilor din fosta „Raia a Brăilei” au prins contur în capacitățile de asimilare a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
în capacitățile de asimilare a tot ceea ce era nou pentru mama. Mă refer aici la descântecul de deochi, descântecul de „bube dulci”, toate ca rezultat direct a unui „mélange interetnic”, aș spune greco-turco-machedon. Singurul aspect pe care nu l-a deprins, înclin să cred că i-a fost și teamă oarecum, a fost „turnarea cositorului”, practică turcească de îndepărtare a fricii, a oricărui tip de frică. Bunica o făcea cu mare responsabilitate și doar atunci când situația cerea acest lucru în mod
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mulți prieteni și relații statuate pe respect, indiferent de orientarea religioasă. Însăși cumnata bunicii, soția fratelui cel mare, unchiul Toma, care-l și botezase pe tata, era evreică, tanti Estella, o femeie absolut minunată. De la ea bunica și mama au deprins o parte din secretele bucătăriei evreiești. Ceea ce însă a durut-o în mod evident pe bunica și n-a putut disimula a fost neputința de a ne cuprinde, de a ne mângâia și a ne face micile capricii. Simțea cum
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
obișnuit. Fiecare detaliu îmi este explicat și desenat de mama, arena granitică a Munților Măcinului, martorii oculari - inselbergurile - și, desigur, aspectul ruiniform, asemenea unor turnuri de cetate asediată. Se pare că un lucru esențial în dobândirea gândirii logice geografice am deprins de la mama. Nu doar matematica, fizica, chimia, se deprind cu creionul în mână, mama mi-a demonstrat de nenumărate ori acest lucru și chiar îmi place ușurința cu care pot înțelege informația geografică. Munții Măcinului sunt dominați de câteva vârfuri
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mama, arena granitică a Munților Măcinului, martorii oculari - inselbergurile - și, desigur, aspectul ruiniform, asemenea unor turnuri de cetate asediată. Se pare că un lucru esențial în dobândirea gândirii logice geografice am deprins de la mama. Nu doar matematica, fizica, chimia, se deprind cu creionul în mână, mama mi-a demonstrat de nenumărate ori acest lucru și chiar îmi place ușurința cu care pot înțelege informația geografică. Munții Măcinului sunt dominați de câteva vârfuri cu aspect insular în uriașa sa arenă granitică: vf.
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
la Suceava ca să-i urez lui Vodă Și fiului său dulce domnie-ndelungată. [MARIA] Să ne vedem cu bine, Roman Bodei. În tine Nădejdea noastră toată-i... Curând cu fiul nostru, Cu Bogdan Voievodul, plecând spre Maramureș [Î]i vom deprinde brațul la mânuirea armei Ca până va fi mare să știe să câștige Coroana ce cu dreptul îi vine frunții noastre. Să auzim de bine. [ROMAN] Să auzim de bine. Curând v-ajunge haita; dar a Bistriței ape Vor duce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la Suceava ca să-i urez lui Vodă Și fiului său dulce domnie-ndelungată. [MARIA] Să ne vedem cu bine, Roman Bodei. În tine Nădejdea noastră toată-i... Curând cu fiul nostru, Cu Bogdan Voievodul, plecând spre Maramureș [Î]i vom deprinde brațul la mânuirea armei Ca până va fi mare să știe să câștige Coroana ce cu dreptul îi vine frunții noastre. Să auzim de bine. [ROMAN] Să auzim de bine. Curând v-ajunge haita; dar a Bistriței ape Vor duce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prea... Eu știu din gura Unui moș.... nu prea de-a dreptul... cam pe-ncunjur... Legătura De la Putna între dânșii tot a fost ea ce a fost... - Fost-o fi, nu zic, dar una știu... n-avut-a nici un rost... Trebuie să ne deprindem și cu turcul pe toți vecii Cum s-au dat [pe] brazdă astăzi pîn' și frații noștri, grecii, Ce au multă-nvățătură... alt neam, nu ca moldovenii... - Ba să mă ferească sfântul ca să fim ca ei... Viclenii Sânt a turcilor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ci vino mai curînd!... Pe-a valurilor fugă el drumul luntre-i dă, Pe stâncă ca geniul văzduhului el stă. Vino... MAG[UL] (de după scenă) Îndată... Omul cu gânduri înțelepte Înainte el de toate învață să aștepte. Tu n-ai deprins-o încă. Dar iată-mă-n sfârșit... PRINȚ[UL] Eu văd cifrele toate din lecția-mi de azi, Deși a le pricepe nu pot. Te rog dă-mi cheia La cele ce privesc eu, ca să străvăd ideea. M[AGUL] Știu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și cu orice preț pe lume să-i fac toate după plac. Deci - acuma zece zile - întîmplarea i-au adus Pe un cântăreț din fluier care-n cale i s-a pus... 5 Ea-l aude și îi place și, deprinsă cu nărav, Mi-a cerut ca să i-l cumpăr căci voia să-l aibă sclav. Am trimis vătafu-n piață, poruncind hotărâtor Să nu spuie nimăruia că sânt eu cumpărător, Căci știindu-se al meu nume, prețul lui s-ar fi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Cu această rămășiță cred să am destul noroc Să ridic și strălucirea casei mele iar la loc. LAIS Poate casa mea, vestită pentru ospitalitate, Va putea să suplinească dorul țării depărtate. PSAMIS A ta inimă ușoară la exil să se deprindă. BOMILKAR (împingîndu-l de-o parte) Fie oricum... LAIS Tu la mine vezi Corintul în oglindă, Vezi esența, cum am zice, cele bune, cele rele, Se citește și se joacă și părerile-ntre ele Se preschimbă... Se și cântă... {EminescuOpVIII 448
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-n el un dor nespus Să s-apropie de-a noastre obiceiuri mai senine Ca și omul beat ce-ncearcă în picioare a se ține Și a merge. PSAMIS ... Dar urîtu-i ciocârlanul ce l-ai prins. Cum de te-ai deprins cu dînsul? BOMILKAR (aparte) Jumulindu-l s-a deprins. LAIS Oare știu eu vreodată de ce capăt guturai? PSAMIS De-acest monstru e prea bună chiar părerea care-o ai. LAIS Dar fiindcă astăseară pleacă, ar fi de dorit Ca nimic
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a noastre obiceiuri mai senine Ca și omul beat ce-ncearcă în picioare a se ține Și a merge. PSAMIS ... Dar urîtu-i ciocârlanul ce l-ai prins. Cum de te-ai deprins cu dînsul? BOMILKAR (aparte) Jumulindu-l s-a deprins. LAIS Oare știu eu vreodată de ce capăt guturai? PSAMIS De-acest monstru e prea bună chiar părerea care-o ai. LAIS Dar fiindcă astăseară pleacă, ar fi de dorit Ca nimic să nu se zică rău de dânsul... BOMILKAR Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
domnul Bomilkar... LAIS Lașitate! CHALKIDIAS (aparte) Zi mai bine: ce curaj! (tare) Eu vă declar Lămurit cumcă robia îmi convine. Să muncesc Nu se poate, fiind leneș. Să mă pun ca să ceresc Nu e chip; de la o vreme m-am deprins a trăi bine, Libertatea fără pâine însemnează pentru mine Cât un idol mort... De-aceea mi-am propus să mă îngraș Din sudoarea adunată de stăpânul bogătaș. LAIS Este cu putință oare? CHALKIDIAS Da. Mărturisesc curat Cumcă eu nu sunt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
î]mi scoaseră din picioare gelengii și mă întinseră, pe jumatate leșinat, pe strada ce se ardica în mijlocul odăii și care semăna cu masa de marmură a unui amfiteatru. Cu toate acestea și acum, după câteva minute, începui a mă deprinde cu așa temperatură infernală. începură a-mi mai veni simțirile și vrui să-mi arunc ochii cu sfială împrejurul meu, începui să văz cam curat lucrurile din prijmă. {EminescuOpVIII 576} Cei doi gâzi ai mei semăna că m-au uitat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]