6,256 matches
-
scopul de a atrage cititorul. Rămîne de discutat problema extrasului: am spune că el vorbește despre partea reprezentativă a întregului; în acest sens, relația metonimică pe care o stabilește cu opera creează un text pentru ultima copertă, a cărui funcționare descriptivă reiese din analiza macro-propoziției PĂRȚI. Extrasul caracterizează mai ales producția vastă; din punct de vedere argumentativ, o problemă interesantă vizează criteriile de selectare a unei părți din text menită să țină locul întregii opere. 3.2. Rolul supracopertei Să luăm
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
puțin decît un roman: este o enormă cronică africană, plină de bonomie și de poezie, evocarea unei lumi arzătoare, violente, naive și pasionante. Sînt bine stabilite denominarea și extinderea ei sub formă de nomenclatură și de predicate. Fie următorul sistem descriptiv de bază: TEMA-TITLU EXTINDERE-DEFINIȚIE Denominare Nomenclatură Predicate Ferma africană cartea cea mai intensă cea mai bogată cea mai vie Descrierea este o colecție ierarhizată de elemente regrupate în jurul temei-titlu. Stabilirea temei permite o abordare cognitivă a tuturor informațiilor oferite. Aici
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
titlul textului (titlul cărții și tema-titlu a descrierii: "cartea Ferma mea africană") creează o așteptare interpretativă și pune în funcțiune la cititor(i) procesele de înțelegere și de memorie care vor facilita lectura. Ultima pagină a supracopertei va actualiza funcționarea descriptivă prin reluarea celor două elemente din tema-titlu: Ferma mea africană/cartea. Formele anaforice din text sînt utile în analiza descrierii: (2) Înainte de toate este vorba despre viața unei ferme. Este o imensă exploatare feudală. (3) Evident, această fermă este nucleul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
3) Evident, această fermă este nucleul cărții; totul se învîrte în jurul ei. Observăm în (3) metaforizarea structurii arborescente proprie oricărei descrieri: "totul se învîrte în jurul ei". Cartea "este" ferma, ferma "este" o imensă exploatare feudală: acest lucru corespunde întocmai raportării descriptive la structura definitorie din (2) și (3). Dar e mai mult de atît: în jurul fermei, nucleul cărții. (4) Karen Blixen a știut să contureze și un vast tablou al vieții africane. Tema-titlu este reformulată, primește un nou element, un nou
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
nou element, un nou aspect, organizat și el în alte fascicule: extinderea predicativă trimite spre părțile care alcătuiesc acest "vast tablou" (relația sinecdotică cu întregul: Pd PART), ele însele tematizate prin intermediul unor noi proprietăți-calități (Pd PROPR). Să analizăm următoarele propoziții descriptive: (5) Nairobi, orașul din apropiere (6) tribul Massai, războinici neînfricați (7) harnicii și amuzanții Kikuyu (8) misiunea scoțiană (9) genialul bucătar Kamante (10) maiestuosul administrator Farah (11) Knudsen, bătrînul emigrant alb. O serie întreagă de elemente cu ajutorul cărora operațiunea de
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
misiunea scoțiană (9) genialul bucătar Kamante (10) maiestuosul administrator Farah (11) Knudsen, bătrînul emigrant alb. O serie întreagă de elemente cu ajutorul cărora operațiunea de aspectualizare permite desfășurarea evenimentelor (părți și proprietăți ale temei-titlu selecționate prin tematizare). Această înșiruire de propoziții descriptive stă la baza prezentării cărții. Subliniem faptul că lista nu se încheie: "etc." din final, "adevărată emblemă a sistemului descriptiv" după F. Revaz (1989, p. 368) marchează caracterul deschis și parțial al oricărei descrieri; ea nu poate spune tot, ci
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cu ajutorul cărora operațiunea de aspectualizare permite desfășurarea evenimentelor (părți și proprietăți ale temei-titlu selecționate prin tematizare). Această înșiruire de propoziții descriptive stă la baza prezentării cărții. Subliniem faptul că lista nu se încheie: "etc." din final, "adevărată emblemă a sistemului descriptiv" după F. Revaz (1989, p. 368) marchează caracterul deschis și parțial al oricărei descrieri; ea nu poate spune tot, ci doar selectează elementele pe care le consideră cele mai pertinente pentru scopul urmărit: să construiască, pentru cititor, o lume cu
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cronică africană, plină de bonomie și de poezie, evocarea unei lumi arzătoare, violente, naive și pasionante. Constatăm că nu este vorba doar de o simplă descriere a unei cărți, ci de modificarea treptată a unei reprezentări discursive: dinamica fiecărei micro-propoziții descriptive ("Înainte de toate este vorba despre viața unei ferme. Este o exploatare"; sau "Evident, această fermă este nucleul cărții [...] însă Karen Blixen a știut să contureze și un vast tablou"; sau chiar "Ansamblul formează nici mai mult, nici mai puțin decît
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
care o va inspira pentru celebrul ei roman Ferma mea africană. În 1931 se retrage într-o casă a familiei la Rungstedlund unde se dedică operei sale pînă cînd se va stinge din viață, în 1962. Organizarea ierarhică a super-structurii descriptive se încadrează între limitele bine marcate ale secvenței: nota este structurată după o grilă cronologică ("grilele descriptive" ale lui P. Hamon), cei patru organizatori temporali ÎN 1885, ÎN 1914, ÎN 1931, ÎN 1962 trasînd un drum al vieții decupat în
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
casă a familiei la Rungstedlund unde se dedică operei sale pînă cînd se va stinge din viață, în 1962. Organizarea ierarhică a super-structurii descriptive se încadrează între limitele bine marcate ale secvenței: nota este structurată după o grilă cronologică ("grilele descriptive" ale lui P. Hamon), cei patru organizatori temporali ÎN 1885, ÎN 1914, ÎN 1931, ÎN 1962 trasînd un drum al vieții decupat în patru părți. Această grilă asigură lizibilitatea secvenței. Din acest motiv, nota biografică despre autor, atît de des
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ÎN 1914, ÎN 1931, ÎN 1962 trasînd un drum al vieții decupat în patru părți. Această grilă asigură lizibilitatea secvenței. Din acest motiv, nota biografică despre autor, atît de des întîlnită în paratextul editorial, sugerează și un mod de organizare descriptivă a propozițiilor. Informațiile sînt alese pentru o concluzie (orientare argumentativă): în ceea ce o privește pe Karen Blixen, accentul este pus pe munca ei de scriitoare și efectul de ecou față de textul de prezentare a cărții este asigurat prin enunțul "celebrul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
textul de prezentare a cărții este asigurat prin enunțul "celebrul ei roman Ferma mea africană". Între cele două texte de pe supracopertă se stabilește o relație puternică. La rîndul lui, textul de pe marginea stîngă a supracopertei detaliază, tot printr-o logică descriptivă, părțile componente ale adaptării cinematografice a romanului. Exerciții 1. Analizați dinamica textuală din acest Cuvînt înainte al catalogului colecției Actes Sud (primăvara anului 1989). CUVÎNT ÎNAINTE Începînd cu cea de-a unsprezecea ediție, catalogul Actes Sud va apărea semestrial. Această
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
să se înțeleagă că în povestire vor apărea circumstanțe (timp și spațiu) și actori (cu propriile lor trăsături). Cititorul își dă seama că secvența va răspunde clasicelor întrebări inițiale (cine? unde? cînd? și cum?), că ea va fi înainte de toate descriptivă, prezentînd elementele de bază pentru povestirea ce va urma (în cazul de față, romanul). Ne vom opri atenția asupra analizei dimensiunii secvențiale a textului. Dar mai există ceva: acest text se află pe ultima copertă; scopul lui nu este doar
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
verbul a fi. Ele apar încă din primul rînd al textului: Nepoată a celebrului muzician Courland Bell, Rosary... Fie structura: Enunț de stare + A1 : A1 (a fi) nepoata Rosary este definită, în mare, prin funcția ei familială și socială; micro-propoziția descriptivă trimite la rolul pe care acest personaj îl va juca. Actorul A1 (Rosary) este însoțit de un predicat funcțional (cu verbul a face): "Rosary sosește". Vom reveni asupra valorii verbului la prezent în analiza locală a propoziției. Pentru a defini
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
definire a textului. Fie următoarea schemă: Super-structura narativă Să insistăm asupra textului de pe ultima copertă și a structurii lui secvențiale. Paragraful 1 aduce în prim plan un actor A1, această macro-propoziție narativă Pn1 fiind, de fapt, alcătuită dintr-o propoziție descriptivă clasică în situația inițială sau în orientarea întregii povestiri: § 1 (P1) Nepoată a celebrului muzician Courland Bell, Rosary sosește la Vozes do Mar pentru a preda pianul și literatura Giselei, fiica guvernatorului. (P2) De la început, ea cade pradă farmecului micii
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
guvernatorului. (P2) De la început, ea cade pradă farmecului micii insule portugheze, colorată și înflorită, și nu își mai dorește decît un singur lucru: să rămînă acolo cît mai mult timp cu putință. Primul rînd al textului corespunde unei prime micro-propoziții descriptive care, în lipsa unui determinant, pare să aștepte o referință. Propunem o primă reprezentare descriptivă asigurată de o micro-propoziție descriptivă (pd) conținînd un individ-argument față de care se menționează un lucru (aici un predicat calificativ): Astfel, descrierea definită ("celebrul muzician Courland Bell
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și nu își mai dorește decît un singur lucru: să rămînă acolo cît mai mult timp cu putință. Primul rînd al textului corespunde unei prime micro-propoziții descriptive care, în lipsa unui determinant, pare să aștepte o referință. Propunem o primă reprezentare descriptivă asigurată de o micro-propoziție descriptivă (pd) conținînd un individ-argument față de care se menționează un lucru (aici un predicat calificativ): Astfel, descrierea definită ("celebrul muzician Courland Bell") nu are doar scopul de a prezenta și de a descrie un individ, ci
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
decît un singur lucru: să rămînă acolo cît mai mult timp cu putință. Primul rînd al textului corespunde unei prime micro-propoziții descriptive care, în lipsa unui determinant, pare să aștepte o referință. Propunem o primă reprezentare descriptivă asigurată de o micro-propoziție descriptivă (pd) conținînd un individ-argument față de care se menționează un lucru (aici un predicat calificativ): Astfel, descrierea definită ("celebrul muzician Courland Bell") nu are doar scopul de a prezenta și de a descrie un individ, ci permite și o trimitere la
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Courland Bell") nu are doar scopul de a prezenta și de a descrie un individ, ci permite și o trimitere la alte roluri și funcții. Din rîndul al doilea referința apare sub forma unui substantiv propriu ("Rosary"). Compatibilitatea primei reprezentări descriptive trece prin integrarea ei într-un ansamblu mai vast cu valoarea unui TOT. Operațiunea de ancorare astfel realizată a introdus un obiect al discursului; ea garantează coeziunea și progresia secvenței. În acest stadiu al stabilirii reprezentării discursive, P1 îi alătură
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
popularizează, în toate disciplinele, o dezbatere deschisă, contradictorie și complexă. Prin urmare, organizarea textuală a demersului este alcătuită dintr-o descriere relativ "obiectivă" în care argumentarea este un principiu derivat ce apare în valorile vehiculate. Două trăsături caracteristice ale textualității descriptive sînt prezentate constant în acest ansamblu publicitar: pe de o parte, expansiunea predicativă a proprietăților-calităților sau a părților din carte; pe de altă parte, structura definitorie a tipului lexicografic ("această carte este..." sau "această carte, ea este cea care..."). Să
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
este..." sau "această carte, ea este cea care..."). Să analizăm extrasele publicitare (1) și (2): (1) Cartea Anuarul lumii sportive franceze este mai întîi prezentat în diferitele părți care îl alcătuiesc: "De la Patrick Abada la Gilles Zok". În centrul procesului descriptiv se găsește aspectualizarea; ea trimite la părțile întregului constituit de obiectul discursului descriptiv (tema-titlu = Anuarul lumii sportive franceze). Aspectualizarea declanșează și o proprietate sau o calitate a temei-titlu ("această carte unică"). Operațiunea de tematizare poate trimite la diferitele părți ale
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și (2): (1) Cartea Anuarul lumii sportive franceze este mai întîi prezentat în diferitele părți care îl alcătuiesc: "De la Patrick Abada la Gilles Zok". În centrul procesului descriptiv se găsește aspectualizarea; ea trimite la părțile întregului constituit de obiectul discursului descriptiv (tema-titlu = Anuarul lumii sportive franceze). Aspectualizarea declanșează și o proprietate sau o calitate a temei-titlu ("această carte unică"). Operațiunea de tematizare poate trimite la diferitele părți ale obiectului descris ("informații inedite și personale despre ceea ce...", adică de la litera A la
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
pe larg în partea a VI-a a celui de-al doilea capitol. Analiza e retrospectivă și prospectivă totodată. Pentru faza de început a scriitorului, a fost preferată "o interpretare textuală și naratologică" întrucât s-a considerat că acest "tehnicism descriptiv" va pune în evidență noutatea operei lui Slavici în raport cu antecesorii și contemporanii săi și va descoperi liniile esențiale pe direcția cărora scriitorul construiește conflictul, personajul și discursul ce vor caracteriza de aici înainte scrisul său în întregime. Capitolul al III
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
al Facultății de drept din Viena, începe cursurile de drept și filosofie ținute de personalități ca Lorenz Stein, Robert Zimmermann și Rudolf Ihering și, în spiritul veacului, frecventează și cursurile de medicină și lucrările practice ale profesorilor Joseph Hyrtl (anatomie descriptivă) și Ernst Brucke (fiziologie și anatomie microscopică). Cărțile lui Carl E. Schorske, Wiliam M. Johnston, Jacques de Rider, Michael Pollak sau Claudio Magris, toate apărute la sfârșitul secolului secolului al XX-lea, au redescoperit identitatea rănită a unei Viene ignorate
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în care stau cârduri de ciori pe o porțiune destul de mare a sa. Există chiar o șosea colaterală ce vine dinspre Pitești pe marginea căreia se află o vale denumită de localnici Cioroaica. Ca și Caragiale, Slavici nu e un descriptiv, un ochi plastic. Deși evocarea mediului ocupă totuși un loc mare în arta sa, ea nu e rezultatul impresiei sau emoției datorate unor lucruri văzute, ci a influenței pe care ele o exercită asupra personajelor cu care intră în contact
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]