KorAP: Find »[drukola/base=detectiv & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...91 92 93 ...167 >

4,169 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

structurat pe capitole, cu acțiunile informative, de pază și protecție ce trebuie întreprinse înainte de sosirea oaspeților, în ziua sosirii, în intervalul de timp cât rămân în țară, precum și instrucțiuni amănunțite cu sarcinile care revin organelor desemnate cu siguranța demnitarilor. Corpul Detectivilor a trimis acest material, în copie, atât la Prefectura Poliției Capitalei cât și la Direcția Poliției de Siguranță, pentru informare și armonizarea măsurilor întreprinse în comun. La sfârșitul lunii mai 1936 inspectorul Vintilă Ionescu, șeful Corpului Detectivilor a discutat cu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
siguranța demnitarilor. Corpul Detectivilor a trimis acest material, în copie, atât la Prefectura Poliției Capitalei cât și la Direcția Poliției de Siguranță, pentru informare și armonizarea măsurilor întreprinse în comun. La sfârșitul lunii mai 1936 inspectorul Vintilă Ionescu, șeful Corpului Detectivilor a discutat cu Mihail Moruzov și au stabilit ca Serviciul Secret de Informații „să intensifice” acțiunea contrainformativă în mediile italiene, sovietice, ungare și bulgare din România și, mai ales, din București, ca măsură de prevedere față de serbările de la 8 iunie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
exemplu, în ziua de 6 iunie 1936, traseul de la gara Mogoșoaia (Băneasa) la Palatul Regal a fost împărțit în 11 sectoare de poliție, iar acestea au fost subîmpărțite în 22 de subsectoare de siguranță. Secția a III-a din Corpul Detectivilor a primit sarcina să supravegheze localurile din Capitală frecventate „de lume suspectă” originară din Balcani, adică bulgari, greci, albanezi, turci, sârbi și macedoneni. Printre cele 14 localuri aflate în atenție s-au numărat cafeneaua „Macedonia” din Pasajul Villacros, unde se

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
D.G.P. și I.G.J. pe acest palier. Conform noilor sarcini, măsurile de pază și ordine au fost atribuite Direcției Poliției Administrative și Serviciului Jandarmeriei din I.G.J., iar cele de siguranță au revenit Direcției Poliției de Siguranță și Brigăzii Mobile din Corpul Detectivilor, în strânsă legătură cu cele ale altor autorități. Prima aplicare practică a noilor Instrucțiuni a avut loc la începutul lunii noiembrie 1937, când regele Carol al II-lea a efectuat o vizită de două zile în Cehoslovacia. Pentru pregătirea vizitei

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
organizare, deși cu șanse reale de eficientizare a activităților, a durat mai puțin de un an, fiind abrogată prin Legea nr. 920/28 februarie 1939. În pofida modificărilor, D.P.S. a rămas cu următoarele componente informative în subordine: Serviciul de Informații; Detașamentul Detectivi; Laboratorul Special; Controlul Străinilor; Presă și Translatori. Prin schimbările politice și introducerea unor acte normative noi în toate domeniile vieții s-a produs o efervescență socială și economică, asupra căreia organele de siguranță și-au direcționat atenția. În acest sens

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
întărit „la maximum” pentru a lucra eficient și a da randamentul scontat. 2. Aparatul informativ acoperit, care să penetreze prin infiltrare „în intimitatea” organizațiilor ilegale specializate în tulburarea ordinii și siguranței statului. Având în vedere rezultatele pozitive obținute de Corpul Detectivilor, s-a decis înființarea unor asemenea secțiuni la toate inspectoratele de poliție și siguranță din țară, care să-și extindă rețeaua informativă prin recrutarea de colaboratori din toate straturile sociale și din toate mediile de interes. Ordinul D.G.P.S.S. a cerut

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și cu orice preț” în toate mișcările periculoase la adresa statului. Pentru punctarea obiectivelor urmărite au fost emise Instrucțiuni pentru Serviciul de Informații și Contrainformații, care cuprindeau, în detaliu, scopurile, organizarea, mijloacele și metodele de acțiune ce trebuie implementate de ofițeri, detectivi și agenți de informații. Având în vedere „acțiunea antiromânească și de sabotare” a dispozițiilor administrative care au fost constatate la minoritarii din Ardeal „și în special a evreilor maghiari”, Ministerul de Interne a ordonat prefecților, încă din 4 aprilie 1938

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a unor persoane docile sau carieriste, care, în pofida eforturilor, n-au putut evita finalul cunoscut. O dată cu abdicarea lui Carol al II-lea, România a intrat într-o nouă etapă istorică, una marcată de demnitate, onoare și sacrificiu. A.2. Corpul Detectivilor Principala modificare petrecută la nivelul Corpului Detectivilor s-a petrecut la 13 august 1938 și a constat în înlocuirea lui Vintilă Ionescu cu Nicolae (Niki) Ștefănescu. Vintilă Ionescu a trecut, inițial, consilier tactic la Serviciul Secret, iar apoi la conducerea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în pofida eforturilor, n-au putut evita finalul cunoscut. O dată cu abdicarea lui Carol al II-lea, România a intrat într-o nouă etapă istorică, una marcată de demnitate, onoare și sacrificiu. A.2. Corpul Detectivilor Principala modificare petrecută la nivelul Corpului Detectivilor s-a petrecut la 13 august 1938 și a constat în înlocuirea lui Vintilă Ionescu cu Nicolae (Niki) Ștefănescu. Vintilă Ionescu a trecut, inițial, consilier tactic la Serviciul Secret, iar apoi la conducerea Serviciului Poliției Sociale și al Informațiilor din

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Niki Ștefănescu a revenit, practic, în D.G.P., după ce a activat timp de șapte ani în Serviciul Secret de Informații, unde a ajuns șeful Secției Contrainformații. La 24 octombrie 1938, noul șef a emis un ordin privind reorganizarea profesională a Corpului Detectivilor. Conform noilor directive, activitatea Corpului Detectivilor a fost îndreptată către sistematizarea și concentrarea efortului informativ spre obiectivele de interes, specializarea profesională a funcționarilor și înlăturarea birocrației. Selecția informatorilor trebuia făcută pe bază de „calitatea și capacitatea” acestora, iar activitatea informativă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
D.G.P., după ce a activat timp de șapte ani în Serviciul Secret de Informații, unde a ajuns șeful Secției Contrainformații. La 24 octombrie 1938, noul șef a emis un ordin privind reorganizarea profesională a Corpului Detectivilor. Conform noilor directive, activitatea Corpului Detectivilor a fost îndreptată către sistematizarea și concentrarea efortului informativ spre obiectivele de interes, specializarea profesională a funcționarilor și înlăturarea birocrației. Selecția informatorilor trebuia făcută pe bază de „calitatea și capacitatea” acestora, iar activitatea informativă predominată de „imperativul celerității”, degajată de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a informațiilor compromițătoare despre acestea, a studiului vieții intime, supravegherea convorbirilor telefonice și a corespondenței. Calitatea principală a informatorilor era funcția deținută „în însăși creierul mișcărilor” urmărite, sens în care aceștia trebuiau convinși sau forțați să devină surse ale Corpului Detectivilor. În noul context politic, Corpul Detectivilor a devenit un furnizor important de date, al cărui spațiu s-a extins din ce în ce mai mult, cu precădere asupra palierului politic intern. În general, Corpul Detectivilor a informat cu claritate despre starea de spirit a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
studiului vieții intime, supravegherea convorbirilor telefonice și a corespondenței. Calitatea principală a informatorilor era funcția deținută „în însăși creierul mișcărilor” urmărite, sens în care aceștia trebuiau convinși sau forțați să devină surse ale Corpului Detectivilor. În noul context politic, Corpul Detectivilor a devenit un furnizor important de date, al cărui spațiu s-a extins din ce în ce mai mult, cu precădere asupra palierului politic intern. În general, Corpul Detectivilor a informat cu claritate despre starea de spirit a populației din diverse medii, despre zvonurile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
trebuiau convinși sau forțați să devină surse ale Corpului Detectivilor. În noul context politic, Corpul Detectivilor a devenit un furnizor important de date, al cărui spațiu s-a extins din ce în ce mai mult, cu precădere asupra palierului politic intern. În general, Corpul Detectivilor a informat cu claritate despre starea de spirit a populației din diverse medii, despre zvonurile care au circulat privind persoanele din conducerea statului și puncte de vedere asupra unor măsuri de politică internă sau externă. La jumătatea anului 1938, o

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și externă a țării ascund „primejdii mari și, deocamdată, imperceptibile”, iar contactele cu U.R.S.S. și Turcia nu vor aduce nici un folos României, ci dimpotrivă, vor fi „fatale” atât pentru stat, cât și pentru dinastie. O „sursă serioasă” a Corpului Detectivilor a oferit noi imagini percepute în rândul cercurilor diplomatice din București asupra vizitei lui Carol al II-lea la Istanbul. Grupa a II-a din Corpul Detectivilor a obținut date interesante din rândul conducătorilor mișcării comuniste din Capitală, care au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fatale” atât pentru stat, cât și pentru dinastie. O „sursă serioasă” a Corpului Detectivilor a oferit noi imagini percepute în rândul cercurilor diplomatice din București asupra vizitei lui Carol al II-lea la Istanbul. Grupa a II-a din Corpul Detectivilor a obținut date interesante din rândul conducătorilor mișcării comuniste din Capitală, care au analizat preconizata vizită a monarhului român la Londra (15-18 noiembrie 1938). Aceștia au comentat că principalul obiectiv al discuțiilor bilaterale ar fi revenirea la un regim „parlamentar

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de a pregăti „o primire excelentă” din partea gazdelor. Argetoianu a confiat colaboratorilor că, în pofida eforturilor, situația politicii externe a României nu se va îmbunătăți în urma vizitei și numai o apropiere de Germania va putea modifica pozitiv situația țării. Agenții Corpului Detectivilor au reținut și teama lui Argetoianu ca legionarii să nu comită „fapte necugetate” în lipsa regelui din țară, arătându-se îngrijorat față de precaritatea situației interne. Din mediul Legației Greciei la București, Corpul Detectivilor a exploatat informativ considerațiile că vizita la Londra

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
va putea modifica pozitiv situația țării. Agenții Corpului Detectivilor au reținut și teama lui Argetoianu ca legionarii să nu comită „fapte necugetate” în lipsa regelui din țară, arătându-se îngrijorat față de precaritatea situației interne. Din mediul Legației Greciei la București, Corpul Detectivilor a exploatat informativ considerațiile că vizita la Londra ar avea ca scop dorința de apropiere față de cel de-al III-lea Reich, atât din punct de vedere economic, dar, mai ales, politic. La baza aprecierii a stat vizita prințului regent

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
necesitatea unei orientări a politicii externe românești către Berlin și Roma. Nu în ultimul rând, Mihai Popovici s-a arătat optimist în vederea revenirii unor membri P.N.Ț. la guvernare, în urma unei iminente remanieri ministeriale. Grupa a III-a din Corpul Detectivilor a adunat zvonurile care circulau privind rezultatele obținute de suveranul României în periplul său european. Astfel, un zvon „insistent” a menționat că împrumutul cerut la Londra a fost condiționat de o concesiune petrolieră pe 5 ani și alcătuirea unui Parlament

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
regelui Carol al II-lea, iar „Daily Mail” a tipărit o hartă cu revendicările ungare față de România. Înlăturarea generalului Ion Antonescu de la comanda Corpului 3 Armată a fost un prilej de comentarii și zvonuri, culese și sintetizate de agenții Corpului Detectivilor. În cercurile apropiaților săi, s-a răspândit știrea că înlăturarea a avut loc din cauza actelor sale „de autoritate” și din cauză că ar fi „nesocotit” unele dispoziții ale guvernului. Generalul a avut o întrevedere cu profesorul Enric Oteteleșeanu, căruia i-a confiat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
țării. De asemenea, cel supravegheat s-a arătat „indignat” de atentatul asupra rectorului Ștefănescu-Goangă, însă asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu a apreciat-o drept „cea mai mare monstruozitate” petrecută în România. La finalul anului 1938, Grupa I-a din Corpul Detectivilor a analizat intențiile Frontului Național Român, formațiune înființată de Lucia Alioth-Caragea, fostă membră a mișcării legionare. Aceasta și-a exprimat dorința „să puie” un obstacol puternic în calea expansiunii celei mai cunoscute organizații de dreapta din România. Noua organizație avea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Bulgaria, a fost descoperită în Ungaria. Autorul principal a fost avocatul Elemer Szilard care „a amăgit” un grup de evrei unguri că îi va duce în Palestina, iar după ce le-a luat banii a dispărut. A fost identificat de Corpul Detectivilor la București, în anturajul „unor samsari cunoscuți” și a fost semnalat organelor Prefecturii Poliției Capitalei pentru a fi reținut. În domeniul contrainformațiilor, Grupa a III-a a primit date dintr-o sursă „foarte serioasă” asupra lui Desideriu Hirsch, consilierul juridic

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
asupra infrastructurii feroviare, comunicațiilor și dezvoltarea transporturilor. Acesta a fost catalogat ca fiind „bine informat” de către congenerii săi care lucrau la C.F.R. și avea un câștig lunar de 15000 pengö, pentru serviciile aduse Ungariei. Un alt individ dovedit de Corpul Detectivilor că a lucrat informativ pentru statul vecin a fost dr. Alexandru Baszormenyi, avocat și director al U.G.I.R. pentru Ardeal, fruntaș al minorității maghiare din România, dar și personaj „cu mari influențe” la Budapesta. Toate datele obținute grație funcțiilor sale

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Pactului Ribbentrop-Molotov, diplomații polonezi își închipuiau că a sosit momentul ca Polonia și România „să se decidă a accepta prietenia armată a Rusiei”, aceasta fiind, în opinia lor, cel mai sigur mod de a preveni un atac german. Agenții Corpului Detectivilor infiltrați în Legația Germaniei au aflat și modul cum cel de-al III-lea Reich intenționa să provoace conflictul armat cu Polonia, în cazul când tratativele ar fi eșuat. Astfel, conducerea orașului Danzig va lua unele măsuri care vor provoca

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
neintervenției forțelor militare occidentale. Poziția României față de conflictul izbucnit a fost una de neutralitate binevoitoare față de Polonia, stabilită în cadrul unui Consiliu de Coroană. Din anturajul lui Grigore Iunian (dizident din Partidul Național Țărănesc și fondatorul Partidului Radical Țărănesc), agenții Corpului Detectivilor au reușit să afle modul cum a decurs ședința în care a fost decisă poziția oficială a guvernului. Grigore Gafencu, ministru de Externe, a fost primul vorbitor și a expus situația, în care a subliniat „lipsa de solicitudine a Angliei

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]