14,826 matches
-
însă atunci când le purtăm prin hâr împreună cu Hristos este altceva deși există suferință să știi că avem parte și de mângâieri și bineînțeles vindecare spirituală. Știu că îmi vei spune ce bine știi să predici dar viața ta este un dezastru și ai dreptate așa este însă nu uită și oameni ca mine pot fi salvați bineînțeles dacă renunța la toate mizeriile de care le e plină viața. Zilele acestea din atâtea cărți cu tematică biblică ce le-am citit cândva
SPOVEDANIA UNUI OM de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353073_a_354402]
-
nesuferitele refrene: -Ai auzit? S-a scumpit din nou benzina...Ai auzit? Curentul...și gigacaloria...Ce mai, ”ăștia”ne belesc!.. La asemenea vești dau din cap fără replică. În războiul interminabil dintre ”noi”și ”ăștia” numai asta poți să faci. Dezastrul este evident, iar jurnaliștii îl amplifică și îl mențin la foc continuu. Disperarea este de ”bon ton” și ar fi o necuviință să spui contrariul, să ții cu ”ăștia” care se “îmbuibă” din ”sudoarea” noastră. De aceea corul jurnaliștilor s-
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
cu mantii multicolore, sidefate. Păsările din urma alaiului începură să țipe de bucurie, să cârâie, să se zbenguie și să alerge de colo-acolo. În marșul lor victorios, vestitorii Primăverii intrară în pădure, unde le pieriră cântecul, când văzură ce dezastru făcuseră slujitorii Iernii. Mulțime de copaci cu crengile rupte gemeau, cu trunchiurile sfârtecate sub loviturile de bici ale lui PUI de GER, ucenicul vrăjitorului GER STICLOS. Acest fățândache făcea pe fiorosul și se străduia să bage spaima în toate viețuitoarele
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
de îndată ce rămânem unii fără ceilalți." Permiteți-mi, la finalul acestei scrisori de tranziție, o confesiune de credință, confidențială, dacă se poate, pe care o puteți însă și ignora, pentru că, știu bine, trăim toți acum în mitul Marii Ignoranței și în Dezastrul refuzului... Sau, în cel mai fericit caz, o puteți considera drept un studiu de caz, de conștiință solară sau lunară. Deși nu stăpânesc bine instrumentele scrisului, de vreo patru ani, mă "chinuie" talentul literar și nu-i mai dau de
SCRISOARE DE INTENŢIE. 2015. VATRA ATLANŢILOR DIN CARPAŢI SAU TERRA MIRABILIS. COMUNITATE AUTOSUSTENABILĂ. PRIETENII AURICE ŞI PROTEICE ÎN ARTĂ ŞI ŞTIINŢĂ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1511 [Corola-blog/BlogPost/353190_a_354519]
-
doar din spațiul nostru geografic și din tiparele zilnice, ci și din ''eu-ul'' nostru puțin obosit de monotonia zilelor ce se repetă, cu mici excepții aproape la fel. Uităm pentru o vreme de servici, obligații, facturi, neplăceri mărunte sau dezastre iminențe. Lista cu ce ne dorim să vedem devine cu fiecare obiectiv vizitat mai scurtă. Veni, vidi, vici! Parcă ne încearcă și pe noi câteodată sufletul și ne dă un imbold să spunem la fel! Am revenit după doi ani
DE CE IUBIM VACANTELE? de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352592_a_353921]
-
adevărat. Insă, cum am spus mai sus, elemental cheie al timpului au conspirat împotriva mea în această privință. O viitoare ediție va include în mod necesar și acești poeți. Aceasta în speranța în care ediția prezentă nu va fi un dezastru, și în momentul în care voi fi uitat durerea provocată de munca intensă și de detaliu - o a doua ediție a Antologiei poeziei române moderne în limba engleză va intra probabil în plan. Dar ... să luăm lucrurile pe rând. Sunt
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352618_a_353947]
-
umană și responsabilizare profesională, justiția nu poate funcționa. Izbânda dreptului este idealul oricărei societăți civilizate”, a spus în cuvântul său vicepreședintele C.S.M., Bogdan Gabor. În aceeași ordine de idei, judecătoarea Viorica Costiniu a afirmat că „mica reformă a fost un dezastru”, iar „termenele stabilite în Noul Cod Penal sunt nerealiste și păguboase”, în nefolosul „aflării adevărului”. În completare, judecătorul Norel Popescu și-a exprimat părerea că erorile judiciare pot fi cauzate de volumul mare de activitate a magistraților. „Domnia legii este
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PRIMA PARTE) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352610_a_353939]
-
sinapasele... Ești perversă și poroasă, Senzuală și lichidă, Îngeriță cuvioasă De plăceri adânci avidă Ce pătrund și te desfrână Ca pe-o mânză nesupusă, Ești frivolă și păgână, La dezmăț carnal dispusă, Ce vrei tu, nefericito, Să mă mistui în dezastru? Piei, nebuno și ispito, Uiți că sunt un biet sihastru...! Referință Bibliografică: Desfăcându-ți coapsele / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1130, Anul IV, 03 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DESFĂCÂNDU-ŢI COAPSELE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352758_a_354087]
-
la rândul său unul dintre favorții lui Lucius Aelius Seiano, prefectul gărzii pretoriene, și cel care îl recomandase împăratului Tiberius pentru scaunul de procurator al Provinciei Iudeea. Ponțiu Pilat luptase sub comanda magnificului Tiberius în Panonia apoi în Germania, după dezastrul de la Teutoburg, pe când avea doar douăzeci de ani, iar acest lucru, îi plăcea să creadă, cântărise greu în alegerea sa ca procurator al Iudeei. Pentru merite deosebite, susținerea și devotamentul pe care îl arătase față de dânsul, Lucius Seiano îi dăruise
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
învingător, pentru că omul face parte din natură și nu realizează că se luptă cu EL însuși. Dacă am realiza o statistică, în care să luăm în calcul zonele cele mai poluante, precum și zonele în care au loc cele mai mari dezastre naturale, am observa că exact zonele care poluează cel mai mult, sunt și cele care au parte de calamitățile cele mai mari. Natura este un tot unitar, chiar mai mult, este un organism viu și atunci este de înțeles cum
RELAŢIA DINTRE OM ŞI NATURĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353662_a_354991]
-
ascuns de Rusia lui Hrușciov și Andrei Saharov (savantul rus răsplătit în 1975 cu premiul Nobel pentru Pace) în Cuba lui Fidel Castro în ’62, când America lui John Kennedy a trecut ca prin “urechile acului” prin cel mai mare dezastru nuclear - de data asta submarinele “Delphin” vor fi amplasate de americani chiar la gurile Dunării în Marea Neagră și, Doamne ferește, dacă începe războiul chiar pe “câmpurile negre” ale Ucrainei, exact pe falia geopolitică dintre Insula Albă din Marea Neagră până pe Volga, România
DESPRE WWW3 ŞI CELE TREI EXPERIENŢE REVELATOARE: O EXPERIENŢĂ ÎN AFARA CORPULUI (EAC), O EXPERIENŢĂ LA LIMITA MORŢII (ELM) ŞI O STARE MODIFICATĂ A CONŞTIINŢEI (SMC) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/353618_a_354947]
-
desconsiderat ca fiind fără semnificație. Ceea ce nu s-a întâmplat nici în dictatură. Oare ce orientare adevărată avem? Și nu mă refer nici la „dreapta” nici la „stânga” și nici la „centru” din punct de vedere politic, ci spre un dezastru mare și sigur. Asta în cazul că nu ne trezim la realitate și nu revenim la valorile de bază și la identitatea noastră pentru care mulți din strămoșii noștri și-au dat viața. Acesta este adevărul și tabloul din această
O MEDITAŢIE EMERGENTĂ DE TOAMNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347030_a_348359]
-
apelor vizează în special realizarea acestor obiective care au caracter permanent și strategic. Ne poate aștepta pe noi românii, vreodată, o viață dusă la extreme din cauza calității și cantității apei, cum se întâmplă în alte zone geografice? Extremele conduc la dezastre întotdeauna. În domeniul apelor, aceste dezastre se produc atât în cazul apelor mari (inundații), cât și în cazul apelor extrem de mici (secetă). Pentru menținerea resursei de apă la un nivel optim cantitativ și calitativ, la nivelul României, inclusiv la nivelul
EMIL VAMANU. VIAŢĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEŢUIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/347105_a_348434]
-
obiective care au caracter permanent și strategic. Ne poate aștepta pe noi românii, vreodată, o viață dusă la extreme din cauza calității și cantității apei, cum se întâmplă în alte zone geografice? Extremele conduc la dezastre întotdeauna. În domeniul apelor, aceste dezastre se produc atât în cazul apelor mari (inundații), cât și în cazul apelor extrem de mici (secetă). Pentru menținerea resursei de apă la un nivel optim cantitativ și calitativ, la nivelul României, inclusiv la nivelul Bazinului Hidrografic Siret, se fac eforturi
EMIL VAMANU. VIAŢĂ, ADAPTABILITATE, SUPRAVIEŢUIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/347105_a_348434]
-
iată încă o mostră de filosofie poetica, un ricoșeu al temerilor umanității în care, Omul este un univers unde persisită neliniști ce nu pot fi vindecate. Și, tot poeta vine și pune degetul pe rană umanității: Plânsul mărunțit al secundelor, / dezastre repetate/ale îngăduinței”. Nu este la îndemâna ficărui poet să extragă lamura unei idei, să o așeze în cofrajele rațiunii, să constuiască acel arc voltaic ce vă lumină dinlăuntrul cuvintelor. Cezarină reușește să strunească stolul imaginilor care ne dau târcoale în timpul
CRONICĂ LA CARTEA VÂRFURI DE CRISTAL A CEZARINEI ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357027_a_358356]
-
însăși iluzia”. Iubirea e veșnică și veșnic-prezentă ca suport interior și aspirație, dar iute-trecătoare și degrabă-absentă, ca experiență: “Iubirea, ca o pasăre care îți scapă din mână. Zboară bezmetică prin suflet”. De aici, nesfârșitul alai al elanurilor și prăbușirilor, al dezastrelor pricinuite de necruțarea lui Eros în viața lăuntrică - în existența concretă - a fericiților și nefericiților lui închinători. Un balans permanent: de la sublim și extaz, la disperare și dezastru. Fiindcă unde avem a face cu impermanența, acolo, mai devreme sau mai
DESPRE STATORNICIE ŞI IMPERMANENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357115_a_358444]
-
bezmetică prin suflet”. De aici, nesfârșitul alai al elanurilor și prăbușirilor, al dezastrelor pricinuite de necruțarea lui Eros în viața lăuntrică - în existența concretă - a fericiților și nefericiților lui închinători. Un balans permanent: de la sublim și extaz, la disperare și dezastru. Fiindcă unde avem a face cu impermanența, acolo, mai devreme sau mai târziu, apare, necondiționat, și suferința: “Nimicnicie și iarăși nimicnicie! Cumpăna suferinței...”; “Povestea?! O continua, melodramatic, realitatea. Care l-a adus pe Al S. în disperare și suferință”; “Cădere
DESPRE STATORNICIE ŞI IMPERMANENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357115_a_358444]
-
să privească vrăjită: „Și vrăjită de-acel cânt / Plec privirea către rugă / Și las lacrima să curgă...” (Vraja cântului din floare). Nu întotdeauna însă, natura este de parte omului. Pe neașteptate, în mijlocul splendorii, se poate isca o furtună care provoacă dezastre: „Și ramuri care altădată / Împodobeau pădurea toată / Deodată-s rupte la pământ / De iureșul acelui vânt...// Și din rafală în rafală / Natura toată se-nfioară, / Nu poate crede că văzduhul / Nepăsător e precum vântul.// Privește ramurile-i rupte / Muguri pe jos
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
Leșe și Zinaida Bolboceanu de cei înrudiți cu spițele voievodale ale marilor artiști români ridicați de muzică între voievozii muzicii. Nu cântă oricine cu Grigore Leșe! Termenul de artist suferă azi o erodare care contribuie la grăbirea pasului valorii spre dezastru, dacă nu apar la timp și la locul potrivit, artiștii care îl salvează. Îndepărtata moștenire culturală, tradițiile românești răzbat și consolidează azi folclorul prin cântecele unor artiști ca Grigore Leșe și Zinaida Bolboceanu. Mai mult poate decât multe cântece care
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
Viena. Mihai își informa tatăl la Botoșani despre moartea fratelui cu rugămintea de a nu-i provoca mamei „o superare cumplită.” Sfredelită de griji, trupul Ralucăi cedează în fața nenumăratelor necazuri în anul 1876. Avea insomnii atroce și rebele, îngrijorată de dezastrul familiei. Cu un soț ruinat materialicește, cu odraslele morți de mici, sinucigași, inadaptabili, risipiți în cele patru vânturi, cu fetele bolnăvicioase, Raluca s-a îmbolnăvit grav, măcinată de cancer. Văzându-și sfârșitul, la începutul lui iunie 1876, inspirată de soț
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
Ea ne va dicta că menirea noastră în viață este să-i ajutăm, să-i mângâiem pe alții, într-un fel sau altul. Chiar și în cea mai inacceptabilă și dureroasă situație există ascuns un bine profund, iar în fiecare dezastru o sămânță de lumină. Au existat de-a lungul istoriei o mulțime de oameni care, confruntați cu boli grele, închisoare sau moarte, au acceptat ceea ce la prima vedere era de neacceptat și astfel au găsit liniștea care depășește orice înțelegere
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
-l de la traiectorie. Coliziunea cu un altul aflat pe altă orbită provocă mii de schije care deteriorară mai toate stațiile și sateliții de pe orbită. Pe pământ, oamenii de afaceri constatară stupefiați că nu mai merg nici computerele și nici telefoanele... Dezastru! Tranzacțiile de orice fel sunt blocate, comerțul colapsează redevenind troc, băncile rămân cu banii în seifuri, nimic nu se mai mișcă. Averi de miliarde dispar ca și cum nici nu ar fi existat, se alege praful și de cele de milioane, indiferent
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
voință proprie, aflată la originea dramaticei confuzii, ține de incapacitatea subsumării acțiunilor omului unei vocații sacrificial. Ce a înțeles Iisus să ia oamenilor, încât prin acest act al transferului să soluționeze conflictele existențiale ce aduseseră specia umană în prag de dezastru? Este: faptele, actele noastre reprobabile. Mutațiile „psihismului colectiv “ ale conceptului au început chiar atunci, cu încercarea poporului evreu de a-l încorona ca rege pe Hristos, continuând și acum prin separarea puterii politice de cea religioasă ( vezi :”dați Cezarului ce
CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]
-
un timp să am multe lucruri de ale lui în gândirea și comportamentul meu, si cred că aș fi ajuns mult mai periculos că el. De fapt există o preștiința divină la cirma tuturor lucrurilor ce m-a salvat de la dezastru. Providența divină a așezat evenimentele vieții mele, sau mai bine zis cursul vieții mele în așa fel încât la 20 de ani m-am întâlnit cu Evanghelia și totul s-a schimbat. Iar Costică dintr-o dată și-a pierdut farmecul
POVESTEA UNEI VIETI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357922_a_359251]
-
de consecințele cutremurului. De aceea, când a ieșit cu mașina pe poarta spitalului, dărâmăturile dezolante ale clădirilor avariate l-au impresionat profund. N-a apucat să parcurgă decât câteva sute de metri. Mai târziu, Ovidiu Marina a mărturisit că, în fața dezastrului din Piața Victoriei, Patriarhul a întrebat doar atât: "Dar ce s-o fi întâmplat oare cu bisericile mele?", după care și-a dat ultima suflare. Revenirea de urgență la spital nu a mai rezolvat nimic. Abia în ziua de 29
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]