6,914 matches
-
acute unde febra precede fenomenele digestive) • Faza parenchimatoasă: 171 o hepatită toxică: hepatomegalie, icter, sindrom de citoliză hepatică o insuficiență renală: funcțională (secundară pierderilor digestive) sau organică (efect toxic tubular direct al amanitinelor). DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL • gastroenterite virale (febra precede fenomenele digestive); • toxiinfectii alimentare; • intoxicația cu arsenic (apar vărsături cu gust aparte de usturoi); • intoxicația acută cu metale grele (Hg,Pb,P) -există arsuri caustice ale cavității bucofaringiene. TRATAMENT: • Internare obligatorie În serviciul ATI • Măsuri generale • Rehidratare masivă • Antidoturi: o Penicilina G
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
ziar, care este catalizată de către acid. Speciile ce conțin norleucină (A. smithiana) produc insuficiență renală acută prin acțiunea toxinelor la nivelul epiteliului renal. DE REȚINUT! 1. Maximum de incidență a intoxicațiilor cu ciuperci este În perioada iulie noiembrie; 2. Tulburările digestive frecvent prezente au consecințe mai importante la copilul mic și vârstnic, impunând spitalizarea lor; 3. Apariția simptomelor la interval de peste 6 ore are prognostic rezervat; 4. Pacienții pot ingera mai multe specii de ciuperci concomitent, deci apariția timpurie a simptomatologiei
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
privind toxoplasmoza congenitală de către Sabin. Sabin și Feldman pun la punct o metodă de diagnostic serologic a infecției toxoplasmice în 1948 — dye testul — ceea ce a permis realizarea a numeroase studii epidemiologice. În anul 1965 se demonstrează existența căii de transmisie digestive (cea mai răspândită a infecției), pe lângă cea transplacentară cunoscută (Whilst, Desmonts și colab., 1965). În 1969 se stabilește că Toxoplasma gondii este o coccidie și că pisica este gazda sa definitivă. I.2. MORFOLOGIA ȘI CICLUL DE VIAȚĂ A TOXOPLASMEI
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
de oochisturi; ciclul extraintestinal, ce implică formele chistice și trofozoizii și se poate desfășura în organismul oricărui animal cu sânge cald. Ciclul enteroepitelial se desfășoară în organismul pisicii, acesta constituindu-se gazda definitivă a parazitului. Infestarea pisicii se face pe cale digestivă, sub formă de oochist, chist tisular sau trofozoizi. Oochistul ingerat eliberează sporozoizii, care pătrund în celulele epiteliale intestinale, unde sunt supuși unui proces de schizogonie, din care rezultă schizonți. Aceștia formează microgameți (gametociți masculini) și macrogameți (gametociți feminini). Prin penetrarea
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
de răspândire hematogenă induce după câteva zile o ripostă imunologică, care va distruge toxoplasmele circulante și va determina închistarea celor rămase în celule. În interiorul chisturilor, paraziții rămân viabili pe toată durata vieții gazdei și sunt infecțioși atunci când ajung în tubul digestiv al animalelor homeoterme. În cazul în care chisturile tisulare sunt înghițite de o altă gazdă, bradizoizii eliberați din chisturi se comportă ca și toxoplasmele eliberate din macrofage, adică se răspândesc pe cale hematogenă și se închistează în diferite organe. Atunci când chisturile
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
congenitală — de la mama cu infecție acută la făt. Celelalte căi de transmisie a infecției — transfuzie, transplant de organe de la un donator infectat — sunt mult mai rare. II.2. SURSA DE PARAZIȚI CALEA DE TRANSMITERE PENTRU TOXOPLASMOZA DOBÂNDITĂ 1. Transmiterea pe cale digestivă se realizează prin consumul cărnii de oaie, porc, bovine, păsări, care conține chisturi de Toxoplasma gondii sau a altor animale contaminate cu oochisturi eliminate de pisică și care a fost insuficient prelucrată și preparată termic. Chistul tisular poate supraviețui două
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
formă închistată. La nivel pericardic, constituie pericardita acută, apoi cronică, la cel renal induce glomerulonefrita prin complexele imune antigen-anticorp. Prin localizare hepatică sau splenică, organismul reacționează prin hepatosplenomegalie. Alte loca lizări citate, rar întâlnite sunt: corticosuprarenal, pancreatic, la nivelul tubului digestiv, tiroidei, timusului, ovarelor sau testiculelor, la nivel tegumentar, al mușchilor scheletici și a măduvei osoase. IV.3.2. Spectrul și frecvența semnelor și simp tomelor infecției congenitale cu Toxoplasma gondii Clasica triadă diagnostică, ce cuprinde asocierea: corioreti nită, hidrocefalie, calcificări
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
Tinde să se acumuleze în rinichi, ficat, piele și mușchi. Dapsona se administrează pe cale orală. Efecte secundare: dozele mari pot provoca hemoliză, methemoglobinemie, uneori anemie, insomnie, nervozitate, chiar reacții psihotice, fenomene de polinevrită, rareori hematurie, hepatită. Unii bolnavi prezintă tulburări digestive: anorexie, greață, vomă. Dermatita alergică este relativ frecventă. Spiramicina (spiramycin®, rovamycine®) este un antibiotic din clasa macrolidelor cu acțiune bactericidă. Are o foarte bună persistență în țesuturi, comparativ cu eritromicina, oleandomicina sau carbomicina, realizând o concentrație tisulară supe rioară celei
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
etc.). Focarul septicemic reprezintă focarul de infecție unde microorganismele se multiplică și de unde se descarcă în circulație. Poate fi identic cu poarta de intrare sau la distanță de aceasta (ganglioni limfatici regionali, abces hepatic în cazul unei porți de intrare digestivă etc.). Prezența microorganismelor în sânge poate fi permanentă sau intermitentă, dovedită prin hemoculturi prelevate în plin frison . Metastazele septice reprezintă localizări septice secundare apărute prin fixarea și dezvoltarea microorganismelor la nivelul diferitelor organe (ficat, plămân, rinichi, creier etc.), realizând manifestări
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
sisteme (capsulă polizaharidică ce împiedică fagocitarea, rezistență la digestia intracelulară, elaborarea de exotoxine diverse, prezența de endotoxină în peretele bacililor gram negativi). Apărarea locală a organismului (integritatea tegumentelor și mucoaselor, mediul specific normal al acestora, efectul de spălare al fluxului digestiv, fluxului urinar, covorului mucociliar, secreția de IgA) și apărarea generală (celulară și umorală) pot fi alterate în circumstanțe variate (soluții de continuitate, alterări de pH, stenoze sau obstrucții ale tubului digestiv, căilor biliare, căilor urinare, căilor respiratorii, boli de sistem
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
specific normal al acestora, efectul de spălare al fluxului digestiv, fluxului urinar, covorului mucociliar, secreția de IgA) și apărarea generală (celulară și umorală) pot fi alterate în circumstanțe variate (soluții de continuitate, alterări de pH, stenoze sau obstrucții ale tubului digestiv, căilor biliare, căilor urinare, căilor respiratorii, boli de sistem, neoplazii, radiosau chimioterapie, antibioterapie prelungită) determinând boala. Figura 8.1 prezintă schematic patogeneza stărilor septice. Această cascadă patogenică poate fi declanșată de microorganisme gram-pozitive și fungi, precum și de microorganisme gram-negative ce
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
plus, se pot produce leziuni de necroză tubulară acută. 8.4.4. CONSECINTE HEPATICE Reducerea fluxului în artera hepatică, leziunile produse sistemului reticuloendotelial și eliberarea locală de radicali liberi, conduc la alterări interesând toate funcțiile hepatice. 8.4.5. CONSECINTE DIGESTIVE Leziunile hemoragice și necrotice ale mucoaselor digestive și intensificarea translocației bacteriene conduc la agravarea hipovolemiei și la pătrunderea în circulație a unor noi „agresori” microbieni, care pot continua amorsarea procesului chiar în cazul unei eliminări (spontane sau terapeutice) a focarului
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
tubulară acută. 8.4.4. CONSECINTE HEPATICE Reducerea fluxului în artera hepatică, leziunile produse sistemului reticuloendotelial și eliberarea locală de radicali liberi, conduc la alterări interesând toate funcțiile hepatice. 8.4.5. CONSECINTE DIGESTIVE Leziunile hemoragice și necrotice ale mucoaselor digestive și intensificarea translocației bacteriene conduc la agravarea hipovolemiei și la pătrunderea în circulație a unor noi „agresori” microbieni, care pot continua amorsarea procesului chiar în cazul unei eliminări (spontane sau terapeutice) a focarului septic declanșator. La nivelul tubului digestiv este
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
mucoaselor digestive și intensificarea translocației bacteriene conduc la agravarea hipovolemiei și la pătrunderea în circulație a unor noi „agresori” microbieni, care pot continua amorsarea procesului chiar în cazul unei eliminări (spontane sau terapeutice) a focarului septic declanșator. La nivelul tubului digestiv este localizată o proporție impresionantă a celulelor sistemului imunitar, ceea ce face ca aici să se producă mari cantități de mediatori care, deversați în circulația generală, contribuie substanțial la manifestările sistemice în sepsis. Unele teorii recente susțin rolul central al acestui
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
necesită timp de evoluție și nu apare de la început. e. Afectarea hematologică, mai ales trombopenia periferică, se poate integra în cadrul unei coagulopatii de consum (CID). f. Afectarea neuropsihică se manifestă sub formă de agitație, confuzie, delir, somnolență, comă. g. Afectarea digestivă, se exprimă adesea prin hemoragie digestivă superioară (leziuni „de stress”). Este de reținut, rolul afectării digestive în autoîntreținerea SIRS. h. Afectarea metabolică se evidențiază prin hiperglicemie insulinorezistentă, sugestivă mai ales în absența unui diabet preexistent, precum și prin creșterea nivelului de
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
apare de la început. e. Afectarea hematologică, mai ales trombopenia periferică, se poate integra în cadrul unei coagulopatii de consum (CID). f. Afectarea neuropsihică se manifestă sub formă de agitație, confuzie, delir, somnolență, comă. g. Afectarea digestivă, se exprimă adesea prin hemoragie digestivă superioară (leziuni „de stress”). Este de reținut, rolul afectării digestive în autoîntreținerea SIRS. h. Afectarea metabolică se evidențiază prin hiperglicemie insulinorezistentă, sugestivă mai ales în absența unui diabet preexistent, precum și prin creșterea nivelului de lactat sangvin. i. Afectarea cutanată erupții
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
se poate integra în cadrul unei coagulopatii de consum (CID). f. Afectarea neuropsihică se manifestă sub formă de agitație, confuzie, delir, somnolență, comă. g. Afectarea digestivă, se exprimă adesea prin hemoragie digestivă superioară (leziuni „de stress”). Este de reținut, rolul afectării digestive în autoîntreținerea SIRS. h. Afectarea metabolică se evidențiază prin hiperglicemie insulinorezistentă, sugestivă mai ales în absența unui diabet preexistent, precum și prin creșterea nivelului de lactat sangvin. i. Afectarea cutanată erupții polimorfe, produse prin lezarea endoteliului vascular și hipoxie periferică. j
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
echografie abdominală și renală, puncție lombară, etc.); acestea permit suspectarea tipului de microorganism implicat, pe baza cunoștințelor legate de rolul bacteriilor gramnegative în infecțiile urinare și biliare, al germenilor gram pozitivi în infecțiile pulmonare comunitare, al asocierilor polimicrobiene în focarele digestive etc. Această căutare trebuie orientată mai ales asupra focarelor infecțioase ce pot necesita un tratament specific de drenaj sau o altă intervenție chirurgicală. datele de laborator aduc o contribuție fundamentală, prin examinarea directă a produselor biologice recoltate și confirmate ulterior
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
bacteriologice . argumente epidemiologice: în absența unei orientări precise, trebuie trecute în revistă diversele cauze ale infecțiilor grave. În populația generală, diferite studii au constatat că originea stărilor infecțioase grave este pulmonară în 35-40% din cazuri, urinară în 25-30% din cazuri, digestivă în 20% din cazuri și necunoscută în 3-5 % din cazuri. Apariția șocului modifică puțin aceste date: 52% infecții abdominale, 23% infecții respiratorii, 9% infecții urinare, 4% infecții cutanate, 4% infecții mediastinale. 8.6. EVOLUȚIE Trecerea de la o infecție localizată la
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
ibuprofen); inhibitori ai sintezei TXA 2 (imidazol); inhibitori ai lipooxigenazei (dietilcarbamazina); anti PAF. 5. Inhibitori ai PMN: pentoxifilina; antiproteaze; chelatori de fier; enzime antioxidante. 6. Modularea coagulării: proteina C reactivă, antitrombina III, trombomodulina. 7. Diverse prevenirea translocației bacteriene prin: decontaminare digestivă selectivă, alimentație enterală precoce, hormoni (glucocorticoizi, glucagon), surfactant artificial. Utilizarea acestor noi și adesea costisitoare abordări terapeutice nu este, deocamdată, posibilă în clinică, căci sunt în curs de desfășurare studii controlate pentru stabilirea valorii lor reale.
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
încercat să explice temperamentul prin modul în care sunt amestecate humorile organice, una din cele patru dominând, de unde și denumirile care s-au păstrat: coleric, sangvin, flegmatic, melancolic. Mai târziu s-au încercat și explicații după constituția corporală (respirator, muscular, digestiv, renal), după glandele cu secreție internă (endomorf, ecfomorf, mezomorf) după particularitățile bioconstituționale (atletic, astenic, stenic) toate având în schimb o valabilitate mai restrânsă în ceea ce privește tabloul complex al temperamentului uman. Un rol important în determinarea particularității temperamentului revine sistemului nervos central
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
aparțin regimului diurn: ”dominant postural, tehnologia armelor, sociologia suveranului mag și războinic, ritualurile de elevație și de purificare” , de exemplu: calul chtonian, căpcăunul, apa tristă, femeia fatală, păianjenul, sceptrul și spada, ochiul, focul purificator; simboluri ce aparțin regnului nocturn: ”dominantele digestive și unitive sau ciclice, primul subsumând tehnicile receptacolului și ale habitatului, valorile alimentare și digestive, sociologia matriarhală și nutritivă, cel de-al doilea grupând tehnicile ciclului, ale calendarului agricol, precum și cele ale industriei textile; simbolurile naturale sau artificiale ale întoarcerii
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
și de purificare” , de exemplu: calul chtonian, căpcăunul, apa tristă, femeia fatală, păianjenul, sceptrul și spada, ochiul, focul purificator; simboluri ce aparțin regnului nocturn: ”dominantele digestive și unitive sau ciclice, primul subsumând tehnicile receptacolului și ale habitatului, valorile alimentare și digestive, sociologia matriarhală și nutritivă, cel de-al doilea grupând tehnicile ciclului, ale calendarului agricol, precum și cele ale industriei textile; simbolurile naturale sau artificiale ale întoarcerii, miturile și dramele astrobiologice”, de exemplu: cupa, mormântul, locuința, alimentele. Consider că orice simbol poate
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
exteriorul ale viscerului respectiv: epistaxis (hemoragie exteriorizată la nivelul cavităților nazale), hemoptizia (hemoragie de origine bronhopulmonară exteriorizată la nivelul căilor respiratorii superioare), hematemeza (exteriorizarea hemoragiei prin vărsătură cu sânge mai mult sau mai puțin digerat evidențiind de obicei, o sângerare digestivă înaltă, deasupra unghiului duodenojejunal; diagnosticul diferențial se face cu hemoptizia și epistaxisul înghițit), rectoragia (eliminare de sânge roșu prin scaun, traducând o hemoragie digestivă joasă), melena (emisia de fecale colorate în negru lucios, cu aspect de „păcură”) indică de regulă
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
hemoragiei prin vărsătură cu sânge mai mult sau mai puțin digerat evidențiind de obicei, o sângerare digestivă înaltă, deasupra unghiului duodenojejunal; diagnosticul diferențial se face cu hemoptizia și epistaxisul înghițit), rectoragia (eliminare de sânge roșu prin scaun, traducând o hemoragie digestivă joasă), melena (emisia de fecale colorate în negru lucios, cu aspect de „păcură”) indică de regulă o hemoragie digestivă superioară și o pierdere de sânge de cel puțin 500 ml/24 ore, hemobilia (sângerare cu punct de plecare hepatic prin
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]