3,842 matches
-
nu mai este raportată la o unitate lăuntrică, oglindire a celei transcendente. Condiția diferențiată a omului modern are ea doar dezavantaje, poate conduce doar la schizofrenie, la fracturarea, la fărîmițarea individului? Nu oferă ea și alte posibilități, de pildă stimularea discernămîntului în ce privește treptele realului, dimensiunile ființei umane, cu diferitele lor aptitudini și rosturi? în măsura în care conștiința rădăcinii ei transcendente e păstrată, a gîndi diferențiat persoana umană nu produce fracturarea, ci buna ei ierarhizare interioară. în teologie și în textele spirituale, distincțiile privind
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
desigur ei vor fi, sînt deja, nu numai cei din dreapta, mîntuiții, ci chiar Judecătorii. Nu luptă ei de pe acum să îi excludă pe necredincioși și pe călduți din teritoriul pe care îl revendică? Judecata finală nu presupune, pentru ei, un discernămînt divin care, revelîndu-se, proiectează lumea într-o nouă, cu totul altă condiție? Eschatonul e gîndit în continuitate de natură cu istoria și temporalitatea. Societatea proiectată de fundamentaliști reprezintă realizarea lui. Prin exclusivismul agresiv (orice diferit este un dușman) și prin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pe temporalitate, căzînd pradă unei trăsături prea occidentale? Nu e mai potrivit ca Judecata de apoi să fie gîndită ca o Judecată de sus, mereu prezentă în zenitul istoriei? O judecată înțeleasă nu în sens penal, ci în sensul unui discernămînt atotcuprinzător, care situează faptele istoriei perpendicular pe curgerea ei manifestă? Semnificația, ca și responsabilitatea actului-în-istorie ar fi atunci cuprinse într-o dublă mișcare, o mișcare în cruce. înlănțuirea și înaintarea actelor umanității pe orizontala istoriei ar constitui aspectul vizibil, exterior
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mult decît atît, pentru amîndoi, datele specifice ale modernității oferă un suport privilegiat pentru atenția, dacă nu pentru adeziunea față de acest model. în decuplarea istoriei și a civilizației moderne de la religie, ei nu văd o catastrofă, ci prilejul unui salutar discernămînt. De cîteva decenii totuși, în Occident cel puțin, nu istoria și colectivitățile mari constituie forul cel mai important dinaintea căruia religia crede că e profitabil să-și arate utilitatea. Individualismul în materie de credință, fluiditatea și libera alegere a apartenențelor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
întrebări, corespondențe, probleme, poate determina reflexia creatoare. în exercițiul său de autobiografie spirituală, Berdiaev observă, de pildă, ce importanță purificatoare pot avea pentru conștiința religioasă științele pozitive, care te confruntă cu realul concret, te eliberează de atitudinea apologetică, îți ascut discernămîntul. Citind numeroase lucrări de istoria creștinismului, el a descoperit străină de spiritul credinței o religie oficială de tip judiciar, care concepe dreptatea divină după categoriile dreptului penal. Fulminînd împotriva acestei anamorfoze a distanței verticale, el mizează pe o distanță vertiginoasă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
un pămînt iluzoriu. Pentru acești gînditori, ca și pentru Simone Weil sau A.K. Coomaraswamy, documentația oferită de științele specializate constituie materia primă din care se hrănește propria filozofie religioasă, propria tematizare a distanței verticale. b) Un beneficiu de tipul discernămîntului între manifestările credinței și transcendența care, inaccesibilă și totuși participabilă, dă credinței rațiunea de a fi. Ca științe ale omului, științele religiei își interzic în chip programatic să atace problema transcendenței în sine. Ele se ocupă numai de domeniul secund
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
științe materie pentru a cerceta în distanța reflexiei ceea ce, în fenomenele credinței, stă mereu pe muchia subțire între deschidere spre transcendent și autosuficiență, între itineranță a conceptului spre limita lui non umană și sedentarizarea lui? A privi critic (în sensul discernămîntului) ideile despre Dumnezeu, a identifica ceea ce în ele este prea omenesc și ceea ce e divino-uman ține, pentru filozofi ca Berdiaev sau Simone Weil, de un ateism purificator care se refuză transcendentului redus sau adaptat la categorii mundane: putere, dreptate de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
societății priveau cu respect și cu conștiința imperfecțiunii lor. Condiția de om-în-lume sau de om-în-societate dădea, se știa, foarte bune șanse spirituale pentru viața de aici și pentru cea de dincolo, dar nu dădea totuși actualitatea unei experiențe unitive. Totuși, discernămîntul între condiția itinerantului pe calea unificării și cea a sedentarului din societatea respectabil religioasă se putea adumbri cîteodată, putea suferi eclipse. Dacă lumile tradiționale se priveau pe ele înseși și universul ca domenii unde se pune în operă ordinea divină
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
impună cu titlu de lege civilă. De asemenea, Ioan I. Ică, Origen contemporanul nostru, în prefața volumului, paginile (pp. 22-27) referitoare la instituționalizarea creștinismului. Cît despre islam, el a păstrat pînă astăzi unitatea între legea religioasă și cea civilă. Cînd discernămîntul legat de cele două niveluri cuprinse în această unitate lipsește sau e programatic evacuat, apar fundamentalismele politice sau instrumentările de stat ale religiei, acele transcendentalizări ale categoriilor sociale despre care Mohammed Arkoun (Ouvertures sur l'Islam, ed. cit., pp. 39-42
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
-l porni la drum, pentru a-i întoarce ochiul către sursa lor densă, neobiectivabilă, de realitate tare? H.-R. Patapievici considera . Daniel Ménager, Diplomatie et théologie à la Renaissance, PUF, Paris, 2001, capitolul Médiation et mouvement. că rămîne în seama discernămîntului nostru să ratăm sau nu profitul spiritual aparte, de tip apofatic, pe care îl putem scoate din spectacolul laicității. Prin ceea ce îi lipsește, modernitatea oferă ceea ce o poate salva. Neavînd finalitate proprie, modernitatea poate fi foarte bine folosită atît pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în convergență spre Polul lor absolut. întîlnirea cu varietatea religioasă a lumii, fenomen specific al modernității tîrzii, ne obligă aproape să scrutăm alternativa distincție/confuzie între incinta dogmatică a adevărului și libertatea lui atotcuprinzătoare. André Scrima a insistat deseori pe discernămîntul cu care sînt de privit cele două fețe ale doctrinei religioase : formulare irigată de adevărul revelat, dar și limită, încercuire pusă unei realități incircumscriptibile. El semnalează undeva condiția Textului sacru ca cugetător credincios, introducere la Nikolai Berdiaev. Sens care o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Pe urmele unor gînditori contemporani, m-am străduit să argumentez că Occidentul actual nu este un pustiu din care orice verticală a sensului să fi pierit, ci că el oferă un spectacol simbolic în multe privințe prețios, apt să stimuleze discernămîntul spiritual. Prin chiar singularitatea ei de lume secularizată, modernitatea tîrzie poate face semn un semn nou, despovărat de conformism spre teme perene, pe care ca valoare de adevăr. Mai e nevoie oare să amintim că aspectul de autoritate, el însuși
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ea nu e nici stăpînită, nici parcelată. Modernitatea tîrzie poate fi privită ca un spectacol al transcendenței care convoacă la transcenderea chipurilor ei limitative. Pentru perspectiva obiectivantă, acest spectacol poate părea dezolant. Pentru perspectiva transfiguratoare, el poate fi, cu tot discernămîntul necesar în privința puținătății, crizelor, sărăciei timpului nostru, un spectacol eliberator.
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
-se cârmuirii. Dar acest lucru nu înseamnă că un copil este prin naștere supus al vreunei țări sau al vreunei cârmuiri. El este într-adevăr supus autorității tatălui, dar aceasta numai până când ajunge la vârsta maturității când, fiind capabil de discernământ, este liber să se supună oricărei cârmuiri și să se alăture oricărui corp politic, prin acordarea consimțământului. Consimțământul poate fi de două feluri: expres sau tacit. Numai prin consimțământul expres se poate explica originea societății civile și a contractului. Dacă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
civilă. Ele se întemeiază amândouă pe înțelegerea dintre oameni în starea naturală. Noutatea teoriei lui Locke în raport cu cea a lui Hobbes constă în ideea că munca omului îi aparține în întregime; pentru Hobbes, valorile economiei de piață se aplicau fără discernământ între viață și muncă. Locke însă admite ca fiind de la sine înțeles faptul că munca este prin natură o marfă și că salariul - care acordă unuia dreptul de a deveni proprietar pe munca altuia - aparține ordinii naturale. La Locke, dreptul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pro. E motivul pentru care m-am și angajat în răspuns, avînd în acest fel o atitudine de contra pro. Îi mulțumesc că mi-a sugerat întregirea și tocmai de aceea reproduc lista cu pricina: • Principala trăsătură a caracterului meu: discernămîntul, dar și elocvența, loialitatea și compasiunea. • Calitatea pe care o prefer la un bărbat: echilibrul psihic, dar și simțul umorului, imaginația și tandrețea. • Calitatea pe care o prefer la o femeie: bucuria lucrurilor mărunte, dar și inteligența, vocea plăcută și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
constatările făcute cu ocazia examinării femeii respective, menținonându-se dacă s-au găsit sau nu semnele unor manevre abortive. Medicii de Obsterică Ginecologie și chirurgi, solicitați de a executa, de extremă urgență curetajul cavității uterine pentru avort, vor analiza cu mult discernământ fiecare caz în parte, acordând cu competență ajutorul medical de urgență"32 (s.p.). Situația s-a schimbat sensibil în anul 1973, după ce o informare făcută de OMCT constata că numărul întreruperilor de sarcină - atât legale, cât și ilicite - este în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
analize? Cine este îndrituit să o realizeze și cine să o parcurgă, lecturând-o? Îmi pun, în mod natural, aceste întrebări și multe altele, când întâlnesc termenii de felul celor pe care i-am enumerat și care, aleși, cu tot discernământul, de către autorii al căror efort de exprimare (academică) tocmai îl parcurg - pentru că, nu-i așa, îmi comunică ceea ce fiecare "cercetător etnic" ce contribuie la compilarea volumui Our Voices "simte că reprezintă aspectul cel mai semnificativ al propriei culturi pe care
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
importanța sa. Să ne asumăm împreună și fiecare dintre noi această imensă sarcină: aceea de a îl asculta cu toată atenția, urmărind cuvintele unice în care criticul alege să ne transmită înțelegerea sa a piesei lui Chapman, aleasă cu tot discernământul din mulțimea de fenomene discursive pe care, în 1965, le are, deja, la îndemână. Să urmărim împreună analiza sa, reflectând, pe măsură ce înaintăm în această întreprindere, la implicațiile pe care actul său critico-retoric le are în ce privește profilul domeniului în al cărui
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
secolului XX: mandatul opțiunii personale. A pune, prin urmare, un pas după celălalt, pe cărările întortocheate, punctate de numeroase "răscruci" - care sunt tot atâtea "crize", cum ne reamintește, generoasă, etimologia termenului - ale discursului, într-un mod activ, pragmatic și cu discernământ devine atributul fundamental al producătorului de discurs și trăsătura în baza căreia va fi evaluat, împreună cu întreaga situație discursivă de a cărei "bună desfășurare" acesta devine responsabil. Vestea bună este că, în această performanță remarcabilă, de a alege - în baza
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
ar opune: "Poate fi futil să previi în privința oratorului care denaturează, este auto-contradictoriu, care dezbină, în timp ce pretinde că dorește unitatea, sau care se dezbară de responsabilitate, în timp ce laudă ideea îndeplinirii obligațiunilor morale. Însă, dacă nu devenim critici atenți, plini de discernământ, interogatori și evaluatori, vom fi constrânși să luăm decizii proaste și să susținem strategii destructive atât pentru noi, cât și pentru societate și (întreaga - adăugirea mea) lume"313. Finalul capitolului lui Karlyn Kohrs Campbell este, însă, unul neașteptat. Criticul vede
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
care, cum spunea Kenneth Burke, cu mare dreptate, atinge fenomenul său de interes "în stilul vandalului"517. Însă pe William Lewis îl nemulțumeste, evident, o astfel de "explicație", care, cum observăm, fără prea multă insistență sau efort, pune în paranteză discernământul unei întregi națiuni, suporteri și opozanți în aceeași măsură. Lewis contestă capacitatea "explicației dominante" de a da seama de "diferențele de percepție și evaluare în sânul variatelor tipuri de public ale lui Reagan, de diferențele dintre sprijinul acordat lui Reagan
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
că, fără rugăciune nu poate exista nici credință, nici creștini. Ea este necesară și folositoare atât pentru trupul nostru, cât și pentru sufletul nostru. Rugăciunea este un izvor al sufletului către cer, un mijloc de întărire a virtuților noastre, a discernământului, a atenției și a răbdării noastre. Rugăciunea este cerere, laudă și mulțumire adresate lui Dumnezeu. După cum am mai spus, rugăciunea noastră trebuie să izvorască întotdeauna dintr-o credință vie, cum ne învață Mântuitorul în una din poruncile sale: „și toate
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sale rămâne deci neprețuit). Te conectezi la valoare doar venind în contact cu ea. Cartea (în toate formatele ei, de la cea electronică și audio-book, până la cea clasică) este un excelent suport al valorii. Orice carte? Evident nu. Cartea aleasă cu discernământ. Școala ar trebui să propună un prim filtru. Profesorul ar trebui să fie omul care aduce cartea. Însă școala rămâne de multe ori blocată întro curriculă demult stabilită, a cărei actualizare nu se mai produce. Dar cartea însăși poate fi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lași condus prin unghere nebănuite ale lumii. Sub cerul de cuvinte al unui bun scriitor, lumea prinde o viață mult mai palpitantă decât viața însăși. Cine este un bun scriitor, cum îl afli, acestea par copilării. Se publică mult, iar discernământul nu este o facultate nativă, ci un rod al experienței. Editurile consacrate lucrează cu specialiști care au gusturi rafinate. Poți merge pe mâna lor. Apoi vezi cu ce gust rămâi tu. E important să ți se specializeze papilele, să decelezi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]