3,645 matches
-
liberalilor, cât și a takiștilor. Astfel, I. G. Duca și N. Titulescu aduceau argumentele cele mai importante pentru a dovedi ineficacitatea dreptului de preempțiune. I.G. Duca susținea că acest drept este lipsit de eficacitate practică, căci statul era lăsat la discreția proprietarilor care vor cere prețuri foarte mari. Dacă statul le va accepta, se va pune la dispoziția țăranului pământ la un preț foarte ridicat, ceea ce nu va duce la îmbunătățirea situației lui. Dacă statul va refuza să cumpere, dreptul de
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
exproprierea, Al. Marghiloman considera colegiul unic „cel mai mare pericol”. Deși recunoștea că sistemul censitar era anormal, I. N. Lahovari respingea colegiul unic, căci astfel, încă neevoluată economic și educațional la nivelul straturilor de jos, societatea ar fi ajuns la discreția a 155 de deputați țărani și 30 de deputați socialiști. În plus, colegiul unic oferea posibilitatea ca „pe deasupra capului înțelepciunii să se mai poată face și altă expropriere”. Prin urmare, conservatorii aduceau argumente pentru a demonstra superioritatea sistemului censitar. Ei
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
profitul, dar obținerea lui este plănuită nu pentru a fi cheltuit și risipit, ci pentru a fi economisit, pentru a produce o "acumulare de capital". Pentru aceasta, cei care muncesc intră într-un fel de "asceză", de reținere, cumpănire și discreție, valori opuse risipei și ostentației. Noile valori sociale (inspirate de cele religioase și care au devenit laice) sunt date de simțul economic al abstinenței și efortului, care va sta la baza societăților industriale și va contribui la dezvoltarea capitalismului în
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
dar obținerea lui este plănuită nu pentru a fi cheltuit și risipit, ci, dimpotrivă, pentru a fi economisit, pentru a produce o "acumulare de capital". Pentru aceasta, cei care muncesc intră într-un fel de "asceză", de reținere, cumpănire și discreție, valori opuse risipei și ostentației. Noile valori sociale (inspirate de cele religioase și care au devenit laice) sunt simțul economic al abstinenței și efortului, care vor sta la baza societăților industriale și vor contribui la dezvoltarea capitalismului în secolele următoare
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cunoaștere profundă a acestora, conturând cât mai obiectiv fizionomia familiei sau a grupului de părinți. Calitățile ce țin de competența psihosocială, în relațiile cadru didactic părinți sunt: deschidere, flexibilitate, receptivitate la solicitare, înțelegerea problemelor specifice familiei, disponibilitate, răbdare, sinceritate, sociabilitate, discreție etc. Abordând problema competențelor necesare profesiei didactice, Adrian Neculau și Ștefan Boncu menționează chiar „competența de a dezvolta bune relații cu beneficiarii - elevi, părinți, comunitate.” În relațiile școală - familie apar deseori situații conflictuale, nemulțumiri față de prestația unora sau altora față de
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
prin viața celor doi. Spre deosebire de Întoarcerea din rai sau Noaptea de Sânziene care se încheie cu tabloul zbuciumului final al protagoniștilor, cu trecerea lor într-o altă lume, prin moarte, Nuntă în cer are un sfârșit în aceeași ,,notă de discreție și inefabil” care caracterizează întreg romanul. Dialogul susține structura epică până la ultimele rânduri, conversația dintre Mavrodin și Hasnaș încheindu-se aproape imperceptibil printr-o revenire lentă la prezentul narațiunii în care este certificată identitatea celor două iubite, Ileana / Lena . Marcând
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
curat al feței...” în prima parte a romanului, scriitorul oferă o primă fază de școlire a copilului-adolescentin Timi, în ipostaza de „bebeluș cuminte și dodoloț”. Precum un „ursuleț panda”, el pare a degaja în jurul său drăgăOășenie, blândețe, sensibilitate, dorințe și discreție. Poate de aceea și colega lui, Rita, se lipește de el cu „dantelată tandrețe”. Nimic inofensiv, nimic fariseic... în ceea ce-l privește. Se lasă dirijat de mătușa Frida, executând, cu docilitate, fiecare mișcare impusă: „se ridică automat în picioare, executând
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
nu pot spune că am fost. Simțisem, încă de cînd era ministru, că talentul ei politic era mult mai mare decît competențele ei reale, că excela la capitolul prezență scenică, gesticulație retorică, șarm popular, fără să dubleze aceste înzestrări cu discreția nobilă a convingerilor autentice și a muncii adevărate. Personajul pe care și l-a construit, fată dintr-o bucată, aproape de oameni, bănățeancă drăguță și sinceră era, în fond, foarte asemănător cu acela al activistului de omenie din regimul trecut. Mona
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
tehnică operativă, interceptarea telefoanelor și a corespondenței private etc. Or, la noi nu exista înainte de 1989 ceea ce numim presă, prin urmare rețelele de informatori erau hipertrofiate în raport cu serviciile din țările normale, supravegherea telefoanelor și interceptarea corespondenței se puteau face la discreția securiștilor, fără opreliști legale reale și sfidând Constituția, iar tehnica operativă, deși mai modestă decât în lumea dezvoltată, era exploatată la sânge. Între timp, am citit și eu interviul acela și, am impresia că, pentru situația de dinainte de 1989, cifrele
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
purtând ciliciu. 2. Frații minori sunt în parte tineri și adolescenți. De aceea, nu este împotriva naturii dacă, din cauza vârstei lor fragede, se dovedesc a fi nestatornici și slabi; ei însă au atins deja culmea nebuniei pentru că umblă fără nicio discreție prin orașe, sate și locuri solitare, suportând chinuri oribile și inumane. B) Cronica din [Mănăstirea] Monte Sereno Identitatea autorului cronicii din abația premonstratenză din Lauterberg (Montis Sereni), în apropiere de Halle (în Arhiepiscopia de Magdeburg), nu ne este cunoscută. El
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sau din alte Legende. Chiar și atunci când descrie imaginea memorabilă a unor frați, ca de exemplu aceea a «fratelui Nicolaie cel smerit», preot jurist, față de care are un profund respect, se poate percepe personalitatea sa plină de voioșie, concretețe și discreție ce-și lasă amprenta asupra relatării respective (nr. 47 și 49). Parcurge întregul său itinerariu franciscan: tânăr întreprinzător și curios, la Assisi; încă diacon (nr. 18), misionar inventiv și cerșetor răbdător de-a lungul anevoioaselor cărări din Alpi și din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
care au avut-o, chiar dacă nu ne putem da seama prea bine de organizarea și calitatea lor. Pentru alte teme particulare, opera reprezintă și o mărturie de valoare excepțională: penitența, sub forma abstinenței de la mâncăruri, este prezentată și recomandată cu discreție, nedisprețuind o masă bună ori participarea la o agapă fraternă împreună cu alți confrați sau laici. Obiceiul cordial de a bea un pahar de vin bun, ca penitență, pentru a coborî nivelul răutății și al tristeții, care ar putea să întunece
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
luxul clădirilor și belșugul mâncărurilor, fratele Albert l-a acuzat că este un vanitos]. 108. El l-a constrâns pe fratele Eustache de Merc să mănânce pește împotriva voinței sale, spunând că Ordinul pierduse multe persoane bune din lipsă de discreție. În acest sens, a amintit faptul că pe când locuia într-un azil cu Sfântul Francisc, acesta l-a obligat să dubleze în fiecare zi cantitatea de mâncare ce era obișnuit să o consume. Fratele Albert era atât de generos, încât
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de pâine de diferite feluri, se așeza cu mare bucurie împreună cu frații, dar din când în când spunea: «Frate Ștefan, de ce nu ne-ai făcut nimic de mâncare?». El îi răspundea: Pentru că așa mi-ai poruncit tu». Sfântul Francisc adăuga: «Discreția este un lucru bun, dar nu întotdeauna trebuie să se asculte ceea ce spun superiorii». Fratele Toma afirma că aceste fapte le-a auzit povestite de fratele Ștefan. Spre lauda lui Cristos. Adăugăm un alt episod conținut în acest codice (nr.
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a poetului, chiar dacă pentru asemenea motive neînsemnate. În Epist. ex Ponto, II, II, apare aceeași atitudine a lui Ovidiu față de Messalinus. În aceasta ni se pare că sesizăm efortul poetului de a sugera, chiar fără a depăși anumite limite de discreție pe care și le-a impus sau care i-au fost impuse, felul culpei sale. Încă de la început el se lamentează: "vai mie, dacă citind numele meu tu te schimbi la față și eziți să citești până la capăt scrisoarea", exilând
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
să accepte, așadar, acest semn de gratitudine; altfel o va face în ciuda lui. Dacă ar fi dezvăluit însă meritele lui Sextus Pompeius, ar fi însemnat să-l pună într-o situație jenantă în ochii împăratului. Poetul o face cu multă discreție. "Nicicând favoarea sa de a se ocupa de problemele poetului nu a fost tardivă. Și acum clemența sa, deloc știrbită (territa!) de dizgrația neașteptată a poetului, îi sprijină și îi va sprijini existența". Lui Ovidiu ultima afirmație i se pare
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
importante a fost cel legat de protestul CDR, pe care o mare parte a opiniei publice l-a susținut cu vehemență, în legătură cu tentativa de parafare a tratatului politic cu Federația Rusă, din primăvara lui 1996. Negocierile se desfășuraseră cu o discreție mai mult decât suspectă, astfel că românii le-au descoperit abia când s-a anunțat vizita la București a lui Evghenii Primakov, atunci Ministru de Externe al Federației Ruse. Atunci s-a aflat și că tratatul reproducea aproape identic textul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
24, Ostia, catacombe. Marți, 25, Neapole, Solfatari. Miercuri, 26, Pompei. Joi, 27, Capri. Vineri, 28, Veneția, 12 noaptea. Luni, 1, plecare. Marți, 2, Buc, ora 12 noaptea. Reîntoarcerea din Italia". Oricâte conjecturi am face asupra mobilului ascuns al intempestivului voiaj, discreția criticului ne obligă la o rezervă pe măsură, avertizându-ne astfel în privința capcanei interpretărilor tendențios biografiste atât de ispititoare, însă! De-am fi descoperit și alte asemenea pasaje enigmatice, nu știu la ce concluzii puteam ajunge... Noroc că în celelalte
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
numește Ciobănașul; celălalt joacă rolul păstorului bogat și gospodar, asemenea lui Dumnezeu din exemplele anterioare. Se resimte oarecare tautologie în onomastică: Mircea (din Mircea Ciobănașul), dincolo de radicalul mir, pare un (pre) nume consacrat pentru viața de stînă. Celălalt poartă cu discreție semne care încă îl mențin în anonimat: Cu cămașa ca tina, Cu pielea ca zăpada. Mai criptice sunt cele trei versuri care urmează: Cu cîrligul supt genunche, Cu căciula subsuoară, Săvăi cu gluguța goală. Partea narativă nu ne spune nimic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Bhagavad-Gità și Miorița, în revista „Antract”, nr. 1, 2008, p. 10). Zeul Krșna l-a îndemnat pe Arjuna, aflat într-o situație dilematică, să acționeze pentru împlinirea legii universale (Drahma), ca finalitate a împăcării supreme; dincoace s-a pronunțat, cu discreție, tot o divinitate, dar mai apropiată, chiar familiară, în chip de cioban bătrîn care a slujit la oi pînă la albire. Alt parcurs îi este dat celuilalt păstor, asasinatul „pe-un picior de plai”. Poartă vestimentație comună, cu soare, lună
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
am întîlnit pe Dumnezeu în chip de cioban, de personaj prototip în breaslă, ne putem aștepta ca și Sfînta Fecioară să rescrie secenariul Maicii Bătrîne. Este o lege mai presus de toate legile. Schema peregrinării, formulele de dialog, dezvăluirea cu discreție a sfîrșitului persoanei victimizate cunosc tratamente comune. Dacă surprindem nuanțe stilistice, cu atît mai bine pentru identitatea fiecărui personaj în parte, ca și a stratului de cultură, a gradului de religiozitate. Imaginea Mariei nu se contopește cu aceea a măicuței
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
prin cimitir și prin viață. Una este să privești „clipa cea repede” cu lenea celui care-și spune „mai este” și alta să-ți creezi „certitudinea” (-iluzie) c-o poți transfera imaginar în prezent, făcînd-o să te însoțească aproape, cu discreție. Este lecția Dasein-ului, ne spune autoarea. Finitudinea acestuia înseamnă tocmai Moartea. Viața curge fără folos spiritual, atîta timp cît individul nu se întreabă în legătură cu rostul și întinderea sinelui său. În momentul în care Ființa (cu majusculă) devine conștientă de sine
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
spre înapoi. Tarzan era la volan. Cu lopățica ne-am făcut în pământul ud și moale niște adâncituri de sprijin pentru picioare; Tarzan băgase în marșarier, noi împingeam, ploaia torențială curgea peste noi și țânțarii mușcau din carnea noastră la discreție. Văzusem cândva un film cu jungla din Matto Grosso din Brazilia, cu niște oameni care munceau zi lumină în niște condiții de groază, în ploaie, mușcați de șerpi, țânțari și păianjeni otrăvitori. Noi nu eram departe de acele condiții mizerabile
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
colectivități ce încet, încet, agonizează, spre un sfărșit previzibil. Înstrăinarea se întronează, starea de spirit dominantă este cea a unei disperări surde, viața este văzută ca o luptă, avănd la bază o filosofie a unui fatalism inexorabil, individul văzăndu-se la discreția unui destin nedrept. Comportamentul devine, evident, unul conform cu rigorile unui sistem social dacă nu opresiv, atunci indiferent, față de individ, acesta nefăcănd altceva, decăt să perpetueze, să mențină mecanismele supraindividuale ce-l alienează, îndepărtăndu-l de sine însuși și frăngăndu-i șansa de
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
prăvăliei lui Hamie. Peste catul de jos era înălțat încă unul, în întregime din lemn, semn că negustoria mergea bine. Cei care intrau aici nu cumpărau doar cafeaua și tutunul parfumat, ci și atmosfera de intimitate și bun gust, de discreție și de împăcare; așa se făcea că la Hamie intrau fără deosebire toți marii boieri, negustorii cu cheag și negustorii străini găzduiți în hanul măriei sale. Fostul ienicer îi primea zâmbind, sugerând fiecăruia că fusese așteptat în mod deosebit. Nici în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]