6,536 matches
-
Dumnezeu-Suflet) de realitatea morală, de efortul de eliberare. Ceea ce poartă pe plan mitic numele de "încarnare", "înviere" și, așa cum vom vedea, "izbăvire", poartă pe plan moral numele de "eliberare". Sarcina esențială (morală) constă în eliberarea sufletului (a elanului animant) de dominația subconștientului (a vanității). Dar subiectul nu are capacitatea de a acționa direct decît asupra psihicului legat de lume prin dorințe. Or, dorințele (materiale, sexuale și spirituale) prea multiple și prea contradictorii ca să se descarce pe loc se acumulează în viața
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
marginalizate. Dezbaterea asupra mijloacelor nu se poate substitui mult timp celei asupra scopurilor, printr-o reducție tehnocratică a tuturor fenomenelor de raționalitate la cel economico-utilitarist. Problema este, în opinia noastră, de a redefini ancorajul cultural al dezvoltării eco-nomice, căci această dominație a culturii obiective prezintă ceea ce am putea numi un "defect de suflet". Tradiția noastră culturală nu se întemeiază pe cultura banului. Astăzi însă economia a devenit hegemonică ("econocrația" fiind un termen din ce în ce mai uzitat) în raport cu politica, cu cultura, cu morala, și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și a-i descuraja pe curioși, una din caracteristicile ei fiind tocmai această capacitate de a-și acomoda viziunea, învățătura și recomandările proceselor și intereselor politice și ideologice. Cunoașterea economică "primește mai mult ca oricare alta impactul ideologiilor, deoarece prin dominația economică oamenii cred că își pot satisface apetitul și gustul lor pentru putere și, prin organizarea economică, dorința lor de dreptate". În ce-i privește, economiștii fac cu regularitate teorie politică, disimu-lînd judecățile de valoare sub o analiză aparent obiectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și a-i descumpăni pe curioși. Vistieri de curte, numiți "consilieri economici", ei deformează viziunea, învățătura și recomandările pentru a le adapta proceselor și intereselor politice și ideologice. Cunoașterea economică primește "mai mult ca oricare alta impactul ideologiilor, deoarece prin dominația economică oamenii cred că-și pot satisface apetiturile și gustul lor pentru putere și, prin organizarea economică, dorința lor de dreptate" (Gilles Gaston Granger). Saltimbanci economici fac în mod disimulat teorie politică, acoperindu-și încrîn-cenările ideologice sub faldurile unei analize
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
noastră, în pofida unor greutăți mult mai mari de surmontat, iar noi, ca de obicei, la răscruce și sub pericolul de a ajunge pe cruce. Avem însă tot atît a răspunde pentru ceea ce nu facem, cît și pentru ceea ce facem. Econocrația, dominația economiei uti-litarist-pragmatice ca artefact politic în raport cu cultura, cu morala, face tot mai dificilă căutarea și aflarea unui echilibru în sînul societății, iar "omul economic" a devenit un individ abstract, reconstruit după nevoile cauzei. Acest utilitarism de fațadă absoarbe o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ar fi lupta între clasele sociale, înlocuirea unei clase de la putere cu alta echi-valînd cu o schimbare a modului de producție. Capitalismul este deci un sistem istoric, oamenii putîndu-se elibera de exploatarea capitalu-lui, dispensa de tirania pieței libere și de dominația proprietății private și organiza într-un mod "rațional" producția și repartiția. La sfîrșitul secolului al XIX-lea se pro-duce așa numita revoluție neoclasică sau marginalistă, datorată lui K. Menger, W.S. Jevons și L. Walras, care pun un accent prioritar
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
franciscan, care a trăit în secolul al XlV-lea, William Occam. Ideile sale vor fi dezvoltate de Luther, bine consiliat se pare de cabalistul Reuchlin. Dar societatea nu a în-cetat să fie holistă. Considerînd biserica drept adunarea credincioșilor, Calvin propovăduiește dominația acesteia asupra Statului, ca și anterior fericitul Augustin, în Cetatea lui Dumnezeu. Viziunea solidarist-comunitariană actuală, opusă celei liberale, vede Eul ca purtător al unei identități sociale. Nu intern ceea ce dorim sau alegem, ci ceea ce tradiția și natura determină. "Din trecutul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
în ur-mă și afectînd dezvoltarea globală, deși unii îi contestă caracterul de obiectiv universal al dez-voltării61. Incertitudinile, îndoiala și neîncrederea cresc îngrijorător, globalizarea face tot mai puțin credibile eforturile de articulare a unor strategii naționale de dezvoltare, iar efectele de dominație în economie au atins un nivel de-a dreptul revoltător. Desigur însă, concurența în competiția globală este o regulă de bază a jocului economic, pliată pe trăsături ale naturii umane. Unii susțin chiar că ne aflăm demult în plin război
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de ani poate explica parțial acest lucru. Un amalgam de credințe și valori își disputau întîietatea atunci ca și acum. Numita Pax Americana seamănă, păstrînd proporțiile, cu celebra Pax Romana, ambele oferind un cadru de desfășurare a vieții umane, o dominație ce asigură o stabilitate plină de amenințări, o securitate plină de frică, o prosperitate plină de sărăcie. Același spirit multicultural, aceeași imoralitate publică, același aer grandios-nihilist, aceeași impresie de sfîrșit de epocă. Așa cum mulți zei au murit atunci și astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cu instituții publice și multă bogăție, cu arte și litere cultivate. Toți cei care se ocupau cu administrația, literele și artele capitalei capadociene se mișcau într-un mediu grecesc. Majoritatea vorbeau greacă. Elenizarea Capadociei începuse încă din vremea stăpânirii grecești. Dominația generală a culturii grecești a înlesnit răspândirea creștinismului și în Capadocia. O importanță deosebită o are faptul că Sfanțul Apostol Petru scrie în anul 63 sau 64 întâia să Epistola creștinilor din Pont, Galatia, Capadocia, Asia și Bitinia. În a
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
telegrafice și poștale cu state ca Serbia, Austro Ungaria, Rusia, Franța, Anglia,Italia și a participat la Expoziția Internațională de la Viena. În 1875 se redeschidea ”Problema Orientală”. Puternice răscoale antiotomane, ce sau transformat apoi în mișcări naționale de eliberare de sub dominație străină, au izbucnit în Bosnia și Herțegovina, iar în 1876 în Bulgaria, Serbia și Muntenegru au declarat război Imperiului Otoman, în condițiile în care acesta din urmă trecuse la reprimarea sălbatică a luptei naționale a popoarelor supuse. Rusia se pregătea de război
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
grea decât a României nu putea asigura victoria. De aceea, țara noastră s-a îndreptat spre alianță cu Rusia. Ea lua astfel în considerare interesul vechi și manifest al Imperiului Țarist de întărire a pozițiilor sale în Balcani, prin înlăturarea dominației otomane. O delegație guvernamentală românească, în frunte cu Ion C. Brătianu s-a deplasat în septembrie 1876 în Crimeea, la Livadia, reședința de vară a țarilor. În convorbirile purtate cu Țarul Alexandru al II lea și cancelarul Gorceakov, delegația română
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
la chemarea patriei luptătoare, mai ales, oamenii de rând. Ei au activat ca mobilizați în gărzile orășenești, și au dat uriașe donații în bani pentru nevoile frontului. La războiul din 1877-1878 au participat și voluntari din provinciile românești aflate sub dominație străină. Dobândirea independenței de stat nu a fost rezultatul unor împrejurări întâmplătoare, sau al unei conjuncturi politice, nu a reprezentat un dar primit din afară, ci este rodul luptelor purtate timp de veacuri de înaintași, lupte care au culminat cu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Anglia și Franța recunoșteau independența abia în februarie 1880 printr-o notă colectivă. Congresul de la Berlin recunoștea, prin tratatul semnat la 1 iulie 1878, drepturile suverane ale României asupra Dobrogei și Deltei Dunării. Se lichida astfel, după 461 de ani, dominația otomană, pe acest străvechi pământ românesc. Este prezentat memoriul adresat Congresului de la Berlin de către delegația românească compusă din: I.on C. Brătianu, Președintele Consiliului de Miniștri și Mihail Kogălniceanu în calitate de Ministru al Afacerilor Străine. Aceasta suna astfel: ” Azi când Tratatul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
verbale: injurii, sarcasm, ironie, cuvinte amenințătoare; reacții fizice:lovire, bătăi, răniri. b Noțiunea de violență este discutată În relație cu cea de agresivitate. Rădăcina latină a termenului este vis, care Înseamna “forța” și care trimite la ideea de putere, de dominație, de utilizare a superiorității fizice, deci a forței, asupra altuia. Există numeroase definiții ale violenței. Eric Debarbieux, specialist În problema violenței În mediul școlar, oferă o definiție prin care se surprinde ansamblul fenomenului violenței (violence ressentie:”Violența este dezorganizarea brutală
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
cu adevarat calificată drept violență deoarece “violența este esențialmente un prejudiciu adus autonomiei fizice a unei persoane”; c violența morală (sau simbolică este o construcție intelectuală ce trimite la conceptul de autoritate, la modul În care se exercită raporturile de dominație. Din punctul de vedere a lui J.C.Chesnais, pentru care violența adevarată este doar violența fizică, a vorbi de violența morală este “un abuz de limbaj propriu unor intelectuali occidentali, prea confortabil instalați În viață pentru a cunoaște lumea obscură
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
ca o 25 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 269. 26 Ibidem, p. 309-311. 27 Ibidem, p. 306-308. 28 Keith Hitchins, op.cit., p. 294-296. 29 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 318. 32 consecință a procesului de revoluționare a popoarelor aflate sub dominația monarhiilor străine 30. În urma aceluiași proces revoluționar, între 20/26 octombrie 1917 are loc la Chișinău, Congresul ostășesc moldovenesc, care a proclamat autonomia Basarabiei și a hotărât constituirea Sfatului Țării. Acesta a adoptat o Declarație, hotărând crearea Republicii Democratice Moldovenești
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Emigrați din Austro Ungaria, prin reorganizarea Comitetului românilor din Transilvania și Banat. La constituirea acestuia a participat și Alexandru Lapedatu, după ce a plecat de la Kiev la Odessa în ianuarie 1918. Cauza națională a eliberării și unirii tuturor românilor indiferent sub dominația cui se aflau, în cazul de față a celor din Imperiul Austro-Ungar, a fost îmbrățișată și de Alexandru Lapedatu 32. De altfel, ideea națională a constituit axul central al concepției sale despre societate. Născut într-o perioadă în care principiul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
anului 1936 și accentuându-se în 1937 divergențele dintre ,,tinerii liberali“ și “bătrânii” liberali au reprezentat o caracteristică a guvernării Tătărescu. Alexandru Lapedatu făcea parte din grupul “bătrânilor” liberali, care acționau pentru fuziunea cu partidul lui Gh. Brătianu și restabilirea dominației familiei Brătianu. Tinerii liberali în schimb, din care făcea parte și Gh. Tătărescu s-au apropiat mai mult de rege, desconsiderând în mod evident doctrina, programul și hotărârile Partidului Național Liberal 75. Alexandru Lapedatu a păstrat vii părerile despre Ion
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
aleși Alexandru Lapedatu la Cluj și Vasile Netea la Satu Mare, alegerea acestora fiind posibilă prin retragerea candidaților țărăniști aflați pe locurile I: Emil Hațieganu și Titus Damian 66 . Dar începând din 1948, după ce comuniștii au făcut pasul final pentru asigurarea dominației lor asupra țării prin proclamarea Republicii Socialiste Române, au urmărit 63 Aristide Cioabă, Doctrine politice în România secolului XX. Comunismul și pluralismul postcomunist, vol. II, Editura Institutului de științe politice și relații internaționale, București, 2004, p. 23. 64 Ioan Opriș
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
referitoare la revendicările teritoriale ale țării. Alexandru Lapedatu a susținut cu încredere drepturile și interesele țării la Conferința de Pace, prin întocmirea memoriilor speciale documentate sub raport istoric, etnografic și statistic asupra Transilvaniei, cât și asupra celorlalte provincii aflate sub dominație străină, atât de necesare delegației române pentru a putea obține câștig 1 Titu Gane, în ,,Viitorul”, an XXIX, nr. 8718, 3 februarie 1937. 82 de cauză 2. Considerăm așadar, în legătură cu perioada Unirii, că am reușit, prin intermediul demersului nostru, să validăm
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
nici acolo" (unde-l caută comentatorii care i-au stat aproape un timp). Adevărata problemă nu se află însă aici: psihologia, psihiatria, psihanaliza și alte derivate erau "în jocul liberei concurențe" în cadrul societății occidentale (cu limitele inerente unor mecanisme de dominație temporară pe piața intelectuală). În România socialistă lucrurile sunt total diferite: însușirea unor instrumente de psihologie (dincolo de penibilele scheme incluse în "pregătirea cadrelor didactice) și mai ales cele virând spre analiza sub/inconștientului, erau susceptibile de a deveni operaționale în
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
a 4 cantoane - Luzern, Unterwalden, Zug și Schwyz. Pe malul lacului în localitatea Atdorf se petrece acțiunea romanului ,, Wilhem Tell’’ al lui Schiller și tot aici se reînoiește ,,Alianța perpetuă’’ în localitatea Rutli, o ligă ce marchează independența Elveției împotriva dominației austriece. ZĂNOAGA - este cel mai adânc lac glaciar din România Ă29 m) situat în bazinul pârâului Judele din Retezat. Lacul face parte dint-un complex lacustru la care se mai adaugă lacurile Zănoguța, Judele, Tăul Răsucit, Tăul Urât, și Tăul Ascuns
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
ca o 25 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 269. 26 Ibidem, p. 309-311. 27 Ibidem, p. 306-308. 28 Keith Hitchins, op.cit., p. 294-296. 29 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 318. 32 consecință a procesului de revoluționare a popoarelor aflate sub dominația monarhiilor străine 30. În urma aceluiași proces revoluționar, între 20/26 octombrie 1917 are loc la Chișinău, Congresul ostășesc moldovenesc, care a proclamat autonomia Basarabiei și a hotărât constituirea Sfatului Țării. Acesta a adoptat o Declarație, hotărând crearea Republicii Democratice Moldovenești
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Emigrați din Austro Ungaria, prin reorganizarea Comitetului românilor din Transilvania și Banat. La constituirea acestuia a participat și Alexandru Lapedatu, după ce a plecat de la Kiev la Odessa în ianuarie 1918. Cauza națională a eliberării și unirii tuturor românilor indiferent sub dominația cui se aflau, în cazul de față a celor din Imperiul Austro-Ungar, a fost îmbrățișată și de Alexandru Lapedatu 32. De altfel, ideea națională a constituit axul central al concepției sale despre societate. Născut într-o perioadă în care principiul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]