5,649 matches
-
nostru boier, Toma logofăt, ca să scrie și să atârne pecetea noastră la această adevărată carte a noastră”. „A scris Toader Prodan la februarie 6977 (1469)”. Întâi aș face o remarcă, dragă ieșene. S-o auzim! Multe documente ieșite din cancelariile domnești am citit, dar o limbă mai limpede curgătoare parcă nu am întâlnit. Aceasta-i mâna marelui voievod, vere! În preajma unui asemenea om nu puteau sta niște oameni fără valoare... Mă întreb, totuși, dacă până la Marele Ștefan vodă nu s-a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
-i căutătura. Și cum văd că-i limpede și luminoasă, așa va fi și ziua de astăzi. Nu avem alta de făcut decât s-o luăm la picior către Bucium, sau Buciumi, cum l-am mai găsit numit în hrisoave domnești sau zapise... Mergem de ceva vreme. Deodată, ieșeanul începe să recite cu avânt: „Sara pe deal buciumul sună cu jale, Turmele-l urc, stele le scapără-n cale, Apele plâng, clar izvorând în fântâne; Sub un salcâm, dragă, m-aștepți
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dai drumul la canea și vinul curge ca din izvor. Trebuie multă muncă înainte și făcută la vreme. Altfel înțarcă bălaia, vere. Cu vii lăsate în paragină de proprietarii lor s-au luptat toate mănăstirile. Ca urmare, sunt multe porunci domnești care dau dezlegare mănăstirilor să ia viile nelucrate timp de trei ani și să le dea celor ce vor să le lucreze. O asemenea poruncă vine la 22 iunie 1772 „De la boierii Divanului a Cnejiei Moldovei către dumnealui Bogdan banu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
era avantajos pentru ambele părți: mănăstirea scăpa de grija păstrării și vânzarii vinului, iar proprietarul viei probabil avea cum să-l valorifice mai lesnicios. Cred că ai dreptate, fiindcă vânzarea vinului era o problemă. Îmi aduc aminte că între actele domnești am întâlnit de mai multe ori porunci care interziceau vânzarea vinului de către cei ce aveau vii pe moșiile mănăstirești înainte ca acestea să-și termine de vândut vinul lor. Măi să fie! La 21 mai 1782, când Toader Carpu se
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dealuri albastre ale Iașilor erau pline de vii, livezi și în rest... pădure! De unde ai dedus faptul că în rest era pădure? În multe acte se vorbește de curățirea locului împădurit pentru a se planta vie. Apoi în multe acte domnești se vorbește de „Codrii Iașilor”. Chiar și mănăstirea Socola era numită la început „Mănăstirea din codru”. Dovezi se mai găsesc și astăzi... Care sunt acele dovezi, vere? Întâi gorunii de pe marginea căii Buciumului. Aceștia sunt rămășițe din acei codri. „Plopii
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
să am a-mi face acolo... aleșverișul și neguțiia me în veci, atît eu cît și fii mei”. Iar Martha stareța scrie: „Noi priimind cerire dumisale i l-am dat,... și l-am măsurat,... în stînjini, adică cincisprizeci stînjini gospod (domnești) curmezișul și doaozeci stînjeni în lungu; și să aibă a da bezmen... pe tot anul cîti doaozeci lei”. Afacearea însă nu s-a făcut așa la „botul calului”, ci cu știrea și „cu iscălitura preaosfinții sale mitropolitului Moldovei Iacov”. Ar
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ș-am zidit din pajiște această rugă”. Biserica a fost zidită după același tipic ca și Trei Ierarhii și nu întâmplător,dacă ținem seama de ce spune Virgil Drăghiceanu: „din camerier al lui Vasile Lupu vodă, ajunge să ia chiar scaunul domnesc al fostului său stăpân, cătând să egaleze în strălucire, domnia acestui voievod”. În timp ce spuneai acestea, eu mi-am adus aminte de spusa lui Ion Neculce cronicarul, în „Letopisețul Țării Moldovei”, despre Gheorghe Duca voievod. Și cam ce spune cronicarul? „Că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
adevărată fortăreață. Uite ce ziduri înalte și groase are! Apoi zidurile astea au o înălțime de 7 metri și o grosime de 1,40 metri. Și încă un lucru de seamă: s-au păstrat toate construcțiile mănăstirești de la începuturi: palatul domnesc, baia sau Cuhnea (bucătăria), sala gotică, turnul „Cina pelerinului” și altele... Știai, dragă ieșene, că pe când biserica Cetățuia abia a fost gata hogea a strigat din clopotnița bisericii Sfântul Nicolae Domnesc? Cu ce ocazie s-a apucat să strige hogea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
s-au păstrat toate construcțiile mănăstirești de la începuturi: palatul domnesc, baia sau Cuhnea (bucătăria), sala gotică, turnul „Cina pelerinului” și altele... Știai, dragă ieșene, că pe când biserica Cetățuia abia a fost gata hogea a strigat din clopotnița bisericii Sfântul Nicolae Domnesc? Cu ce ocazie s-a apucat să strige hogea? Biserica abia deschisese ochii către lumină că „Vinit-au în primblare împărăția (sultanul) de la Țuțora în Ieși și s-au scoborît pe la Nicoriță în Căcaina și s-au suitu prin târgul boilor
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
îngăduința ta, însă, vreau să-ți spun câte ceva despre cele petrecute de-a lungul timpului aici la mănăstire sau în jurul ei. Aș începe cu legenda care spune că înaintea zidirii mănăstirii ar fi existat un tunel care pornea din Curtea Domnească, trecea pe sub Bahlui și ieșea tocmai în curtea Cetățuii existente pe acest loc. După ce s-a zidit biserica, tunelul ieșea în altarul acesteia. Și la ce ar fi folosit tunelul? Păi e la mintea cocoșului... Acum știu ce vrei să
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dat lefe și i-au suit în Cetățuie să purceadă cu doamna... Iar celorlalți siimeni nu le-au dat lefe... neavînd de unde, ce i-au orînduit la zlotași,... să margă să-ș strîngă lefile, și de la corturi să margă la Curtea domnească, să fie de treabă curții... a doa zi siimenii... de la corturi, vădzînd că nu le-au dat și lor lefe,... n-au vrut să margă în curte,... și au purces... la Cetățuie cu zorba, ca să ceară lefele... au venit pîn-la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
țarina dealului și altă vie, tînără, cu cramă și cu tot vinitul... măriei sale domnu nostru Ducăi vodă”. Vodă nu cumpăra așa te miri ce și oriunde, ci în Dealul Cetățuii și măcar o falce de vie. Și cum spuneai, dălcăușii domnești erau ieșiți la „vânătoare”, fiindcă tot la 27 martie 1666 (7174) cumpără de la Ionașco „Căpățână vătavul și Chera femeia” lui „doă fălci... care vii sîntu în Cetățuie”. Până aici cumpărătorii trimiși de vodă și-au făcut doar mâna, vere. Asta
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
măi! Nici usturoi n-a mâncat vodă, nici gura nu-i pute! Uite că așa deodată le-a venit călugărilor de la Bârnova chef să facă schimb de vii cu vodă! Asta s-o creadă doar sfinția sa Misail egumenul. Tot slujitorii domnești știu adevărul... Apoi Duca vodă, dacă nu era mazilit în 1666, cumpăra toate viile din dealul Cetățuii. Nu-i duce grija, dragule. Își scoate pârleala îndată ce revine la domnie. În anul următor revenirii la tronul Moldovei, cumpără numai într-o
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Ioan Mavrocordat voievod cumpără la 21 mai 1785 opt pogoane de vie din Dealul Ursole din Copou, de la Ioniță fost bașceauș. Și vodă îl plătește “binișor”, fiindcă, pe lângă bani, îi mai dă “și zeci suflete de țigani din drepți țiganii domnești”. Acuma, ține-te bine, dragă ieșene. Da’ care-i baiul, vere? Imaginează-ți că și un voievod poate rămâne dator către un slujbaș domnesc! Care-i acela care a avut curajul să-și ceară datoria de la vodă? Slujbașul domnesc este
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
plătește “binișor”, fiindcă, pe lângă bani, îi mai dă “și zeci suflete de țigani din drepți țiganii domnești”. Acuma, ține-te bine, dragă ieșene. Da’ care-i baiul, vere? Imaginează-ți că și un voievod poate rămâne dator către un slujbaș domnesc! Care-i acela care a avut curajul să-și ceară datoria de la vodă? Slujbașul domnesc este Iordache Balș, mare vistiernic, iar datornicul este fostul domnitor Alexandru Ioan Mavrocordat, care la 11 ianuarie 1787 întocmește zapisul prin care spune: “Așadar, între
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
țiganii domnești”. Acuma, ține-te bine, dragă ieșene. Da’ care-i baiul, vere? Imaginează-ți că și un voievod poate rămâne dator către un slujbaș domnesc! Care-i acela care a avut curajul să-și ceară datoria de la vodă? Slujbașul domnesc este Iordache Balș, mare vistiernic, iar datornicul este fostul domnitor Alexandru Ioan Mavrocordat, care la 11 ianuarie 1787 întocmește zapisul prin care spune: “Așadar, între altele avînd a lua de la noi și preacinstitul boier, mare vistiernic Iordachi Balș o sumă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
au zidit Ștefan vodă biserica lui Sfeti Nicolae din târgul Iașii; de nu crezi, caută la vă leatul ce scrie deasupra ușii bisericii, iară nu cum scrie înapoi (Misail Călugărul)”. De ce m-oi fi oprit tocmai în fața bisericii Sfântul Nicolae domnesc, nu știu prea bine... Poate pentru faptul că ceea ce vedem astăzi nu mai este zidirea slăvitului Ștefan vodă, ci o zidire nouă din 1888-1904 a franțuzului Lecomte du Nouy. Unde sunt contraforturile bisericii, unde-i clopotnița din care la 10
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în Țara Căzăceascî”. Ce să facă bieții chezași? S-au dus la casa lui Enechi și spun ei: “am luat haine și arginturi și vii de a lui Enachi, ce am găsit, de li-am vîndut și am dat banii domnești”. Mai spun ei că au vândut “doo fălci de vie la Șorogari părintelui Macarie ce-au fost egumen la Golăe dirept șeaptedzăci de lei, bani de argint”. Și când se întâmpla trebușoara asta ? Pe la 15 noiembrie 1662 (7171). Dar aceste
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ce spunea vodă când a pomenit de moștenirea ce a lăsat Chelsiia fiicei sale Maria: “Casăli ei, cu pivniți de piatră și cu cinci dughene, ce-s pe Podul Vechiu, unde ședu arcarii”. Cred că îți mai amintești de poruncile domnești privind viile nelucrate. Uite că la 28 octombrie 1698 (7207) Antioh Cantemir poruncește: “Dat-am cartea domniei mele rugătoriului nostru egumănul... de la Cetățuie, să hie volnic cu cartea domniei mele” ca să ia viile nelucrate din Valea Cozmoaiei fiindcă “acele vii
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
că “ Aceste vii cu pomăt și cu loc cu tot le-am dat... sfintei mănăstiri de la Bărboi”, ba că “iar și mai multe am dat pentru părintele Nohit egumenul... și să aibă a-și face părintele Nohit egumenul și dres domnesc”. Păi părintele Nohit egumenul n-are decât să-și facă dres domnesc și pace. Nu-ți amintești de un mitropolit despre care am mai vorbit noi, care s-a făcut stăpân pe niște danii către Mitropolie și chiar mai mult
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dat... sfintei mănăstiri de la Bărboi”, ba că “iar și mai multe am dat pentru părintele Nohit egumenul... și să aibă a-și face părintele Nohit egumenul și dres domnesc”. Păi părintele Nohit egumenul n-are decât să-și facă dres domnesc și pace. Nu-ți amintești de un mitropolit despre care am mai vorbit noi, care s-a făcut stăpân pe niște danii către Mitropolie și chiar mai mult, le-a lăsat moștenire nepoților sfinției sale? Iată acum o danie limpede făcută
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
o poiană care de care mai frumoasă, s-a nimerit ca una largă și luminoasă să fie taman în locul unde se întrolocau două drumuri însemnate. Cel ce venea dinspre Țara de Jos, prin Vaslui, cu cel ce curgea de la ctitoria domnească a Bârnovei. Un loc mai potrivit și mai frumos pentru așezarea unui han nici că se putea găsi. Pe aici treceau chervanele încărcate cu mărfuri aduse din porturile Brăilei și Galaților. Pe aici treceau poștalioanele, apoi cotiugaragiii care cărau lemne
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
În această vreme, în alte case, restul tinerilor boieri au petrecut cu gazdele lor poate, în același mod plăcut sau neplăcut pentru alții, însă timpul... dușmanul și motorul universului, îi mâna din urmă. Iscoadele își făceau datoria anunțând la curtea domneasca și la Înalta poartă, cauza întârzierii, iar alaiul plecă să-și îndeplinească menirea și toate s-au împrăștiat, fiindcă se apropia vremea culesului grânelor, legumelor... apoi a fructelor și viilor până se așternea zăpada, când se depănau la gura sobei
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
romanilor, dovadă fiind buciumul care, în limba latină, se numea „bucinum“. Primele formații de fanfară au apărut în epoca medievală care foloseau un fel de instrumente de suflat și care erau de origine arabă sau turcă. Acestea cântau pe lângă curțile domnești, la nunțile marilor boieri și oameni de seamă. Un document emis de Cancelaria lui Ștefan cel Mare, ne spune că în localitatea Gherghești de astăzi, județul Vaslui, se găsea și un anume Mircea Purcel, surlariu. Surla fiind un instrument masiv
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
drumuri comerciale care făceau legatura între centrul și nordul Europei cu lumea Bizanțului și cea a Orientului. Intensa activitate meșteșugărească precum și așezarea geografică a localității au favorizat dezvoltarea timpurie și intensificarea unei apreciabile activități comerciale. Aici a funcționat, temporar, Cancelaria domneasca de unde Ștefan cel Mare și Sfânt a emis unele documente privitoare la Târgul Bârladului. Documentele atestă și prezența altor domnitori la Bârlad ÎPetru Rareș, Petre Șchiopul, Alexandru Lăpușneanul, etcă. Printre construcțiile care au dăinuit peste timpuri, ajungând până în zilele noastre
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]