49,733 matches
-
macii vara, ne-amețesc aripi de fluturi Înviem cu ghioceii, să sfârșim frunze defuncte Ne-afundăm în val orbește, printre lotuși Zen mă bucuri, Ne-ngropăm în mușchiul verde, ne topesc păduri și munte... Sângele-n fragile ducte nu-i dorință, ci obuze Pentru noi coboară cerul câte-o scară de mătase Vals de doi accentuează sentimentele obtuze Îngerii confuzi dansează printre oștile retrase... Ceru-și scutură azurul pe cireșii înfloriți, Afrodisiace lente, Iasomii de-ascuns în sân Ning în noi
IUBIREA ABSOLUTĂ de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382776_a_384105]
-
aveau nevoie să se ghiftuiască. Era de ajuns un meniu variat, din care să guste cu plăcere. S-au simțit bine și nu au regretat alegerea făcută. Noaptea a contopit anii și visele. Un Nou An. Un nou capitol. Ce dorințe să își pună? Totul va fi bine. Sau, așa ar trebui... Referință Bibliografică: Contopire - cap.27 - Decembrie / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2197, Anul VII, 05 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mirela Stancu : Toate Drepturile
DECEMBRIE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382767_a_384096]
-
Tu ai plecat fără să spui, Fără să-mi dai o îmbrățișare, Mi-e greu, mă simt al nimănui, Mă simt un oarecare. Pierd nopțile gândind la noi, Zilele-s reci și infinite, Tânjesc la tine, la noi doi, Trezești dorințe nebănuite. Azi am citit scrisoarea așteptată, Un fulger mi-a însoțit privirea, Mă rog la cer să fii iertată, Mi-ai înșelat cu zel iubirea. Autor,Gabriel Stănciulescu Referință Bibliografică: MI-AI ÎNȘELAT CU ZEL IUBIREA / Gabriel Stănciulescu : Confluențe Literare
MI-AI ÎNȘELAT CU ZEL IUBIREA de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382788_a_384117]
-
tuturor un loc de muncă. Individul era considerat o simplă unealtă de muncă. Comunismul a creat o societate a penuriei permanente, în care întreaga populație, cu excepția nomenclaturii comuniste, trăia la limita subzistenței biologice. Sistemul comunist trecuse la controlul polițienesc al dorințelor și plăcerilor. Tot ce ținea de domeniul plăcerii ascundea un potențial subversiv. Această epocă a fost urmată de o adevărată revoluție consumistă. Eliberați din cușca totalitarismului, românii au năvălit în aria consumismului. Asistăm așadar la eliberarea explozivă a dorinței de
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
al dorințelor și plăcerilor. Tot ce ținea de domeniul plăcerii ascundea un potențial subversiv. Această epocă a fost urmată de o adevărată revoluție consumistă. Eliberați din cușca totalitarismului, românii au năvălit în aria consumismului. Asistăm așadar la eliberarea explozivă a dorinței de a consuma. De aceea, la început, comerțul cu marfă ieftină și proastă a umplut orașele României cu tarabe și buticuri. Revoluția consumistă a început cu micul comerț stradal, importul de rable poluante și telenovele latino-americane. Occidentul și-a făcut
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
următoarea: creșterea consumului stimulează producția, mărindu-se producția, veniturile cresc. Întrucât producția internă nu a crescut, avântul comunist a stimulat practici antisociale: delapidarea, corupția, „tunul“, „mita“, „țeapa“, „ingineria financiară“ ș.a. Societatea de consum a reușit să asimileze toate pulsiunile și dorințele, adică neînfrânarea, hedonismul, desfrânarea, experimentul ludic, și să le transforme în stimuli economici. Toate acestea sunt amplificate și manipulate prin mass-media. Până și domenii care odinioară erau sustrase controlului economiei de piață, și anume, religia, cultura, învățământul, relațiile de familie
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
toate, purpurii, îți urcă pân’ la nori și te îndeamnă să le urmezi, ca ele să devii. Obrajii-ți ard, iar inima pulsează în ritm ce-ți face sângele torent ce îți inundă trupul și cutează să-ți fie, al dorinței, stimulent. Te lași în voia cerului o vreme, și îți alinți un dor neîmplinit, plutești în rubiniul cu poeme al zilei ce se-ndreaptă spre sfârșit. În liniștea apusului, îți pare că Soarele, pe drumul său de foc, e timpul
AUR ȘI ARGINT de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382812_a_384141]
-
stufoși Femeie stelară ,deschide-ți ochi tăi frumoși! Te reazemi de razele lunii argintii Spargi ziduri-în prezentul cu ochi vii Treci prin parfumul florilor de tei ... Ești muza și aprinzi scântei Femeie din stele,vino de vrei! Aprinde-n suflet dorința.. Amestecă amintirea cu neputința . Visu-ți adormit-îi ca fânul ce miroase.. Lângă ascuțișul luciu... de la coasă , Femeie din stele întoarce-te acasă! Femei ce duci versul sub haină.. Ascuns precum descântul Dispari discret ..în sângele unui poet ! Oprește-te să te
FEMEIE DIN STELE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382796_a_384125]
-
îndreaptă spre provă unde vîntul e cel mai tare/ Dar îl zărește pe Domnul Falkenflug care scrutează fiecare rid al pielii/ oceanului/ ca să descopere dezordinea/ Prietenia lor este rodul unor pulsiuni complementare/ De obligații împlinite în pragul nopții/ Și de dorința repetată a unui țărm necunoscut." Nu o recenzie a cărții lui Sebastian Reichmann vor să fie rîndurile de față. Cu siguranță, poetul va avea parte de comentarii la obiect. Cu condiția, firește, ca recenzenții noștri să ia în considerare un
Limbile materne ale poetului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16044_a_17369]
-
titlu de glorie începe să fie privit cu enervare de mulți dintre tovarășii de luptă literară de altădată. Scriitorul plin de farmec în fața căruia fioroasa critică literară devenise o pisicuță tandră este acum admonestat brutal pentru megalomanie, pentru egoism, pentru dorința maniacală de-a se afirma - cam în acest stil sunt formulate acuzațiile. Cel mai tranșant a fost Dan C. Mihăilescu în cronica din Ziarul de duminică la recentul Jurnal al lui Mircea Cărtărescu. S-au înregistrat însă și numeroase atacuri
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
care senzațiile și percepțiile se acutizează. Ființa, indiferent de sex, aflată în plină metamorfoză, se confruntă brusc cu un univers complex ce-i este ostil. Exaltarea accelerată și de conștientizarea eului și de exacerbarea spiritului critic se potențează deopotrivă prin dorințe contradictorii de emancipare, dar și de afecțiune, de protecție. Favorizată de soartă, Sofia Coppola și-a pierdut inocența atunci cînd - înlocuind-o pe Winona Ryder accidentată - mass-media a atacat-o spunînd că a fost distribuită abuziv în Nașul, în care
Uciderea inocenței by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16038_a_17363]
-
ea este un lăcaș al diavolului; de aici perpetuarea unui șir întreg de superstiții, prejudecăți, reprezentări alegorice ale păcatului, grefate pe o teroare ancestrală în fața a ceea ce este necunoscut și nestăpînit, în fața lumii de fantasme, de spectre, de temeri și dorințe trezite la viață de suprafața ei netedă. Chiar și mai tîrziu, după ce știința optică și cea psihiatrică au înregistrat importante progrese, această temere s-a perpetuat, chiar dacă proiecțiile ancestrale ale diavolului în oglindă sînt înlocuite astăzi cu realitatea psihică. Intervin
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
desemna nu introspecția, ci mișcarea opusă, încercarea de a capta oblic, prin intermediul privirii celuilalt, prin reflexia împrejurărilor și a ocaziilor, realitatea subiectivă. În mod similar, volumul coordonat de Ștefan Borbély (Experiența externă, Editura Institutul European, Iași, 2001), se naște din dorința de a înțelege mai bine cealaltă realitate, din încercarea de a transforma întîlnirea cu celălalt în prilej de autocunoaștere și... dintr-un zîmbet. Coordoatorul volumului reușește să adune, cu destulă dificultate, după cum mărturisește, "declarațiile" cîtorva intelectuali de prestigiu (printre care
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
convingerea că ordinea reală ar putea fi schimbată prin imaginarea unei lumi radical alta, evident mai bună și mai dreaptă. Mircea Opriță, în studiul pe această temă (Discursul utopic, Editura Cartea Românească, București, 2000), remarca, pe bună dreptate că "din dorința schimbării răului în bine vine puterea utopiei, iar din proiecția acestui proces în idealitate decurg marile ei slăbiciuni". Însă tocmai amestecul acesta transformă, se pare, discursul utopic într-un subiect de cercetare pasionant și practic inepuizabil, din moment ce, la capătul celor
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
de apropiere a unui concept foarte la modă. D.F.: Putem să privim acest fenomen din mai multe puncte de vedere: primul, al scriitorilor implicați în fenomen în Italia, România sau în alte țări europene. Cred că în toate aceste cazuri dorința scriitorilor respectivi e de a încerca ceva nou, de a inventa noi mijloace de expresie, și de aceea nu are mare importanță de unde vine inspirația și de unde noile mijloace de expresie. Pot veni de oriunde. Întîmplarea a făcut că o
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
nedreapta discriminare și totodată un temeinic cunoscător al poeziei românești, ca și al celei universale, pe care a abordat-o și în calitate de traducător, autorul său și-a propus un act de justiție. Acesta e precedat de un act de eliberare: "dorința de a face un bilanț literar e cît se poate de la locul ei într-un climat ce aspiră la normalitate. Iar ca urmare a spargerii monopolului partidului-stat asupra culturii, categoriile de autori ce pot aspira la alcătuirea unor astfel de
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
Est și Vest, Valea Issei e romanul întoarcerii la origini, al recuperării rădăcinilor violent rupte, al nostalgiei. în Europa natală, scriitorul polonez deplînge la un moment dat lipsa formei, haosul din care ia naștere personalitatea intelectualului estic; marile lui calități, dorința de cunoaștere, umorul, spiritul ironic, sînt de fapt tot atîtea defecte provenite din absența conformismului social. Cele trei cărți ale lui Czesław Miłosz sînt scrise tocmai din nevoia unei reconsiderări a trecutului și implicit a propriei persoane; înlocuind �forma" occidentală
Europa de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16047_a_17372]
-
ideală în detrimentul bolii naționale sub comunism, boala manipulării: paranoia. Mai trebuie spus că această "identitate în ruptură" își are clar originea în conceptul coincidența oppositorum, lansat de un fruntaș al "codului etic", Mircea Eliade. Una dintre caracteristicile românilor ar fi dorința de imitare necondiționată a Occidentului. Orice modă, orice teorie venită din vest este acceptată fără rezerve; spiritul critic ne părăsește imediat, nu putem concepe teoretic, filosofic pe cont propriu. Sorin Alexandrescu deplînge această situație. În schimb caută cu încăpățînare modele
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
ea a fost transmisă s-ar putea să nu impresioneze Casa Albă. Totuși, un lucru e limpede. Chiar dacă președintele Iliescu declară că pentru România nu se va sfîrși lumea dacă nu va fi invitată să adere la NATO în 2002, dorința sa e ca invitația de aderare să aibă loc în timpul mandatului său. Practic, această scrisoare trebuie pusă, ca mesaj, în continuarea eforturilor Cotrocenilor de reconciliere cu Casa Regală și de asimilare a capitalismului. Aceste eforturi nu pot fi despărțite, după
Scrisoarea de la Cotroceni și mesajele de pe Kiselef by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16075_a_17400]
-
care se potrivește ocaziei. După proces - pierdut de urmași - scrisorile s-ar fi putut întoarce în seiful care le proteja, iar peste ani de zile, după moartea celor implicați, ar fi putut fi eventual donate unei biblioteci. Dar a fost dorința lui Marjorie Parsons (cunoscută mai ales sub prenumele Trekkie) ca ele să fie citite înainte ca simpla bîrfă din jurul existenței lor să complice și mai mult lucrurile. După moartea soțului ei, Ian Parsons (director la nu mai puțin celebra editură
Noi scrisori de dragoste by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16073_a_17398]
-
se justifică și generozitatea scriitorului Jean-Christophe Grangé care a acceptat să i se folosească romanul de mare succes apărut în 1998 drept punct de pornire: "La Mathieu există ceva esențial care nu se întîlnește la mulți regizori francezi și anume dorința de a spune o poveste cu un puternic tîlc social și filosofic. Ne preocupă pe amîndoi violența, impulsul distructiv al omenirii care generează atîtea orori. Aceasta este de fapt tema centrală în Rîuri de purpură." Totul decupat pe fundalul zăpezii
"Contaminări" transoceanice by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16104_a_17429]
-
acestei cărți pasionante este dedicat surghiunului lui Imre Nagy și a apropiaților săi în România. Sunt reliefate insistent rolurile nefaste jucate de Valter Roman și Dej în drama liderului maghiar. Într-o anume privință, cartea pare totuși să se contrazică: dorința intempestivă pe care ar fi exprimat-o Dej de a contribui militar la înfrângerea revoluției (refuzată, după Méray, în câteva rânduri de sovietici) se opune mult prea flagrant temerii sale, exprimate câteva pagini mai târziu, de a nu se alege
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
specialist în biblioteconomie. Și dacă autorul are într-adevăr dreptate, problema pe care o descrie e gravă și merită o reflecție filozofică. Se pare că principiul fundamental de transcriere a unei cărți/reviste în format de microfișă nu-l constituie dorința depăstrare cu orice preț a conținutului respectiv. Sîntem o societate obsedată de memorie, lumea occidentală larg definită, iar memoria înseamnă pentru noi, de la Platon încoace, scrisul. Biblioteca reprezintă un topos retoric al cunoașterii, un spațiu simbolic definitoriu pentru mentalitatea omului
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
Gheorghe Grigurcu Alexandru George e un tip, foarte caracteristic, de intelectual meridional. Volubil, curios, gata a aborda o multitudine de subiecte, e un extrovertit stăpînit de dorința comunicării. E un antiliric atras de spectacolul social, captat de eposul fascinant al lumii ("liberalismul" d-sale, ostentativ proclamat, fiind, înainte de toate, reverberația unui temperament). Discursul eseistului pare infatigabil, pornind din punctele cele mai felurite spre a ajunge la concluzii
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
asupra oricărei teme. Inteligenței d-sale ascuțite i se adaugă o informație largă, în multe domenii, ceea ce face ca observațiile pe care le propune să aibă îndeobște un caracter incitant, cu atît mai mult cu cît ele pleacă de la o dorință marcată de diferențiere, de "originalitate". Cîrtitor, punînd la îndoială mai tot ce s-a afirmat înainte, căutător de dificultăți, eseistul posedă, precum individul sudic în genere, un grăunte de autoritarism teatral, o dorință de-a epata, chiar dacă înveșmîn-tată în faldurii
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]