54,401 matches
-
d'automne (1998) este, evident, de factură clasică. Un scenariu abil și subtil articulat (premiat la Veneția), personaje interesante și atașante (în buna tradiție a comediei de tip francez), o mizanscenă riguroasă, dar ingenioasă în construcția aproape geometrică, a "jocului dragostei și al întâmplării", fac din această ultimă poveste din seria "Contes des quatre saisons" un film elegant, inteligent, ironic, reconfortant și agreabil, pentru amatorii de "piruete" spirituale și prețiozități academice. Prețiozități, chiar dacă nu atât academice, cât mai ales, infantile, descoperim
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
învecinează cu lacrima, și că, dincolo de plăcerea ludică (deloc de neglijat), se ghicește gândul mai ascuns al autorului care ne spune (în termenii artei) că "jocul de-a ficțiunea" e un risc: realitatea nu trebuie siluită, iar a minți "din dragoste și din singurătate" (asemeni eroilor filmului) sau din dragoste pentru invenția cinematografică (asemeni creatorilor de film) - tot minciună e. De altfel, finalul filmului - cei doi obligați să se despartă tocmai datorită regulilor impuse de "ficțiunile" lor (ea inventând minciuni din
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
de neglijat), se ghicește gândul mai ascuns al autorului care ne spune (în termenii artei) că "jocul de-a ficțiunea" e un risc: realitatea nu trebuie siluită, iar a minți "din dragoste și din singurătate" (asemeni eroilor filmului) sau din dragoste pentru invenția cinematografică (asemeni creatorilor de film) - tot minciună e. De altfel, finalul filmului - cei doi obligați să se despartă tocmai datorită regulilor impuse de "ficțiunile" lor (ea inventând minciuni din mitomanie, iar el din dragoste) - este unul dintre cele
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
eroilor filmului) sau din dragoste pentru invenția cinematografică (asemeni creatorilor de film) - tot minciună e. De altfel, finalul filmului - cei doi obligați să se despartă tocmai datorită regulilor impuse de "ficțiunile" lor (ea inventând minciuni din mitomanie, iar el din dragoste) - este unul dintre cele mai comico-tragice finaluri văzute într-un film contemporan. Pentru cinefilii bucureșteni "sărbătoarea filmului francez" s-a terminat. Dar, nu peste mult timp, va începe cea a filmului spaniol, urmată îndeaproape de cele ale filmului elvețian, italian
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
actrița italiană Claudia Cardinale (răpită) de revoluționarul mexican, care, rănit, declară patetic: " Inamicul revoluției ca și al iubirii este timpul. Revoluția - mai spune el - este... una putana", - o târfă, vorbă răspândită în Europa. Revoluția - continuă eroul mexican - n-ar cunoaște dragostea obișnuită și nici măcar compasiunea, ci doar pasiunea dezlănțuită, fără nici un fel de remușcări. La noi, în țară, nici vorbă de așa ceva. Măcar să fi fost o pasiune, detestabilă, dar pasiune, trăire sinceră și adevărată. * * * Simpozion de poezie, condus de directoarea Programului
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
Mihaela Ursa, Nicolae Oprea, Ruxandra Ivăncescu, Cornel Moraru, Iulian Boldea. Sînt publicate și multe fotografii, precum și texte inedite, puse la dispoziția revistei de Otilia Țeposu. Dintre acestea din urmă, fragmentele din cartea la care lucra, Dicționarul amorului, un eseu despre dragoste în literatură, sînt excepționale și te fac să regreți că Țeposu și-a consumat atîta vreme cu gazetăria de rutină și dirijarea trustului de presă "Cuvîntul", în detrimentul cărților sale de critică literară. Scrie Tudorel Urian, care a lucrat cu el
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
prezența Braziliei în imaginarul cititorului român. Poate că, așa cum s-a întîmplat în cazul Indiei - descoperită de navigatorii portughezi și prezentată din nou lumii în secolul XX de către Mircea Eliad - Brazilia merită atenția intelectualității românești, întru nașterea unei povești de dragoste ce nu cunoaște frontiere." Scurtă istorie a Braziliei este o carte care are toate datele unui manual (de buzunar): informația este prezentată într-o formulă concisă și coerentă, formula care implică dezavantajul lipsei de nuanță în abordarea evenimentelor. Cele patru
Țara Isaurei by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16784_a_18109]
-
inutile propuneri, precum cele formulate în sumarul cărții lui Miller, fie cu vocabularul spectaculos al căutătorului de comori: Trăim un prezent prețios, Zăhărelul - sau bucuria de a-ți dori ceea ce ai, fie cu afectarea unei soap opera: Avere, statut și dragoste, Dulceața succesului, sau pedagogică: Învățarea, Atenția, moralistă: Recunoștința, Zece sugestii morale (tocmai rațiunile psihologice și cele morale ar trebui în primul rând despărțite, deculpabilizator, iar nu confuz amalgamate) etc. Sunt inutile nu pentru că s-ar dovedi neadevărate -, ci inaplicabile la
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
o labă, te făcea pe loc praf. Praf./ Praf ești și te vei întoarce în praf." (Femeia publică) De asemenea, poetul nu face economie la comparații, care formează lungi serii "sinonimice" (ca în poezia lui Mircea Cărtărescu). în poemele de dragoste, de pildă, el își folosește poezia ca pe o mitralieră, ciuruindu-și iubita cu metafore: " Tu ești papagalul meu boit cu multe culori, jumulit și cu pene triste când plec [...] ești boul meu moscat, care trăiește la poli/ și care
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
meu de liniște, de eu, de bărbat. [...] Ești priza mea de hașiș, pe care o iau seara și dimineața, [...] ești Animal Planet-ul meu, la care mă uit/ ca la un documentar despre inima fierbinte a polilor" etc. (Cântec de dragoste, softly plângând). Dar aptitudinea care impresionează mai mult decât oricare alta la Mihail Gălățanu este capacitatea sa de a-și "da" trăirile la maximum, de a ajunge la paroxism, într-un mod periculos. Poetul face cu sine experiențe interzise, dintre
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
de consecințele averii cu conștiința grăuntelui de umor pentru tot ce i se întîmplă. Reținut în declararea preferințelor lui sexuale, el este totuși un filosof profund preocupat de iubire, de căutarea jumătății platonice. Privind erosul ca pe un surogat al dragostei, un dar al zeilor menit să ne îndepărteze de la adevărata căutare, Ravelstein cade în final victimă propriei sale sexualități, murind de SIDA. Conștient de apropierea sfîrșitului și acceptîndu-și moartea ca un mare înțelept, Abe îl roagă pe Chick să-i
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
în viață. Ca o ironie a sorții, el se intoxică din pricina unui pește alterat, într-o zi de vacanță în Caraibe, este transportat de urgență la Boston, și trăiește cîteva săptămîni între viață și moarte. Dorința de a supraviețui și dragostea soției îl ajută să-și exorcizeze demonii (halucinațiile sunt legate de Vela), să se elibereze de obsesii și să revină înseninat la o viață nouă. Cartea se încheie cu un portret luminos al lui Ravelstein și cu replica lui Chick
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
se elibereze de obsesii și să revină înseninat la o viață nouă. Cartea se încheie cu un portret luminos al lui Ravelstein și cu replica lui Chick: Nu e ușor să cedezi morții o creatură ca Ravelstein." Roman despre prietenie, dragoste, moarte, filosofie și evreitate, Ravelstein este și o creație autobiografică. Asemenea naratorului său, Saul Bellow este un scriitor evreu de succes, a predat la University of Chicago, a fost căsătorit cu o matematiciană de origine română, iar printre amicii acesteia
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
așa cum se întâmplă în proza lui Gala Galaction, ci are parte de o privire comprehensivă, educată să primească ceea ce este omenesc. Ioan Groșan se dovedește a fi încă o dată cel mai bun autor român de proză rusească. O poveste de dragoste pe înțelesul optzeciștilor Nuvela Marea amărăciune este un love story scris în convenție optzecistă. Eroii nuvelei, profesorul Sebastian Pop, în vârstă de 33 de ani, și o nou-venită în școală, foarte tânăra profesoară Ioana Eraclid, își scriu la început bilețele
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
Jocul culminează cu prescrierea fugii în lume, apoteoză a oricărei mari iubiri. Deși atât bărbatul, cât și femeia au alți parteneri conjugali, ei nu ezită să se supună textului și să se ducă undeva în munți, la o cabană. Acolo dragostea lor este trăită până la capăt și, epuizându-se resursele (livrești, sugerează autorul, existențiale, înțelegem noi), se stinge. Nuvela a dat mari satisfacții optzeciștilor, prezentându-li-se ca o posibilă planșă didactică pentru lecția despre postmodernism. Ficțiunea care generează realitate, textul
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
Ficțiunea care generează realitate, textul care se povestește pe sine, toate ideile fixe ale teoreticienilor postmodernismului par, într-adevăr, a fi ilustrate de Marea amărăciune. Valoarea nuvelei constă însă în altceva și anume în capacitatea autorului de a vedea irizația dragostei în viața unor personaje dintr-un mediu anost. Ele și-au inventat un joc livresc, dar puteau să inventeze și altfel de joc. De exemplu, să numere stele. Important era să evadeze dintr-o realitate iremediabil prozaică. Scriind Marea amărăciune
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
în care autorul se vede nevoit să se confrunte cu mitul pe care el l-a generat. Am să mă refer la două asemenea cazuri: primul este cel al lui Goethe care, la 25 de ani, are un necaz din dragoste și scrie Suferințele tânărului Werther. 30-35 de ani mai târziu, când devenise deja o personalitate oficială la Weimar, consilier secret al ducelui, constată că toți tinerii suferă din amor, băieții se îmbracă asemenea lui Werther, iar fetele ca Lotte și
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
vie moartea ți-o împarte/ și-ajunăm avînd uitarea-n/ ceașca sînilor o noapte:/ ay ce drumuri ni se-mbie/ către cordoba din vale:/ trupul tău e fluier frunză/ subțiat de drum în boare/ verde-n creta neuitării/ somn și dragoste în moarte: / ay spre cordoba ce dealuri/ măsli- nii-mi topești în brațe." Sorin Mărculescu, Lumină de seară, Editura Vinea, 2000, 134 pag., f.p.
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
trăirilor diafane Altă povestire admirabilă, Adolescent, poate cea mai emoționantă din câte au fost scrise în ultimii douăzeci de ani în limba română, îi are ca protagoniști pe câțiva copii care simt fiorul virginal al întâlnirii cu moartea și cu dragostea. Unul dintre copii, Claudiu, pentru care autorul are o preferință declarată, așteaptă în afara casei, îmbrăcat în costum și cravată (așa cum l-au obligat să se îmbrace părinții săi, interzicându-i totodată să intre în casă), să-i moară bunicul. Copilul
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
ce-o folosește în legătură cu Horia Stamatu), a trebuit, în pofida firii sale intime, să se înveșmînte în armură și să înalțe spada. Dintre filele viforoase ale opoziției la o perioadă inicvă, nălucește o carte scrisă doar în parte, "o carte de dragoste, o semantică trăită a vecinătății". Puțini din criticii noștri - un Perpessicius, un Vladimir Streinu, un I. Negoițescu - au manifestat aceeași propensiune precum Virgil Ierunca spre înțelegerea lirismului dinăuntrul său, palpat cu finețea vibratilă a unor asocieri verbale ce-i aparțin
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
comice sau lirice: splendidul dans al surorilor în ploaie, senzuala "lecție" de yoga pe creste circular panoramate, jocul de-a v-ați-ascunselea la sărbătoarea unei căsătorii. Moment în care este introdus cu abilă ironie sponsorul principal Coca Cola. Sticla cu elixirul dragostei urmînd să mai revină și într-o secvență similară din partea a doua cînd acțiunea este telescopată, transfocată, transfigurată sau - mai simplu spus - mutată pe platourile televiziunii. Așadar nu chiar film în film dar pe-aproape, ceea ce conferă verosimiltate montării de
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
și exaltării la unison. Creatori și spectatori. Publicul urmînd a fi îmbogățit de această - destul de rară în peisajul cinematografic actual - demonstrație de o iscusită filmicitate care impune elegant o pildă pe cît de specifică pe atît de universală: generozitatea în dragoste. Bineînțeles nu poate fi uitat meritul actorilor. Akshaye Khanna, băiatul de bani gata, cucerește prin candoarea sa de-a dreptul perversă, rivalul său interpretat de Anil Kapoor încîntă persiflîndu-și înaintașii vestiți cineaști într-o manieră foarte modernă, iar Aishwarya Rai
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
a Franței și a Angliei, care aveau nevoie ca Grecia să se alieze cu Antanta. A rămas pe tron fratele ei Alexandru. Familia, desțărată, se stabilește în Elveția, unde, treptat, simte colții sărăciei. Dar, în țară, poporul îl înconjura cu dragoste pe fostul rege. La alegerile din noiembrie 1920 sufragiile erau favorabile regelui detronat. A mai fost nevoie de un plebiscit (și acela favorabil fostului rege) și de acordul Angliei și cel al Franței. Finalmente, regele Constantin, chemat, s-a reinstalat
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
spun că sînt în mare parte. Adică mă uit la foștii mei copii. În 40 de ani ce promoții am avut, vă închipuiți, cîți studenți au trecut prin mîinile mele, cîte mii de profesori, și astăzi ne întîlnim, vin cu dragoste la mine, chiar acum cînd stau la Văratec, vin la mine de la Iași, de la Suceava, de la Piatra Neamț, de pretutindeni în țară și au aceeași bucurie a comunicării de cultură cu mine, pe care o aveau în anii studenției lor. Și
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
cu părul alb, cu barba albă colilie și un zîmbet neșters pe față, de o inteligență strălucită, la curent cu fiecare problemă politică europeană, americană, acest om a trecut prin închisori, prin Pitești, și vorbea cu o iertare, cu o dragoste, nici nu se sinchisea de ce trecuse, de ce suferise. Pentru el totul era întru Christos, totul era admirabil, totul era nădejde, totul era credință și totul era posibil. Pentru un astfel de om, cu credință de asta fantastică, lămurită în focul
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]