2,407 matches
-
de antiliteratură, sau Justin Ceuca, în Evoluția formelor dramatice, Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 366. 9 Eugène Ionesco, Note și contranote, ed. cit., p. 55. 10 Jean-Paul Sartre, Situationes, vol. I, Gallimard, Paris, 1947, p. 116. 11 Gotthold Ephraim Lessing, Hamburgische Dramaturgie, 1767-1769, XXVIII, apud. Popa Marian, Comicologia, ed. cit., p. 14. 12 Johann Georg Sulzer, Allgemeine Theorie der schönen künste, Leipzig, 1971, apud. Popa Marian, Comicologia, ed. cit., p. 278. 13 Friedrich Dürrenmatt, Teaterprobleme, 1955, reprodus în Dialogul neîntrerupt al teatrului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Prezent trecut, trecut prezent, Editura Humanitas, București, 2002, p. 100. 62 Al. Paleologu, De la Caragiale la Eugen Ionescu, și invers, preluat în Spiritul și litera, Editura Eminescu, 1970. 63 În acest sens, Nicolae Florescu observa pertinent că, recunoscându-și rădăcinile dramaturgiei sale în avangarda românească și în Caragiale, Eugen Ionescu "își revendica astfel un trecut, o biografie și o istorie tocmai atunci când Emil Cioran, pătruns în aceeași literatură franceză, găsea cu cale să le refuze patetic și damnat."(în articolul Eugen
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prin cer, Editura Eminescu, București, 1984, p. 120. 99 Într-un studiu viitor vom acorda atenția cuvenită și altor reprezentanți ai culturii noastre de dincolo de hotarele țării, afirmați îndeosebi în spațiul cultural francez și comparabili cu Eugen Ionescu printr-o dramaturgie cu multe conexiuni cu cea a absurdului. Este vorba de Matei Vișniec, dar și de L. M. Arcade, autor al unor piese precum Ultima cauză a marelui Just (La Crypte et la Chèvre) scrisă în 1971, Scrisorile lui Condurică, Revoluția
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se organizează seri de „jazz at the Zoo”, deosebit de gustate de public, mai ales de tineri. 424 Melbourne dispune numeroase teatre, mai vechi și mai noi (Princess Theatre, Comedy Theatre, Regent Theatre), cu un repertoriu variat și bine interpretat din dramaturgia universală și națională. Taverne și restaurante 269 localuri de dans pentru homosexuali și lesbiene, festivaluri (Moomba, Melbourne Fringe Art Festival, Antipodes Festival, International Boat Festival ș.a.), complexe sportive de mare capacitate și performanță - toate contribuie la conturarea profilului unei metropole
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
evoluând din legendele populare ale populației ifugo hudhud. Spaniolii au introdus sinakulos - scenete cu tematică creștină, de exemplu moro-moro glorifica luptele creștinilor cu musulmanii. În secolul al XX-lea se introduc piese engleze și americane, abia după independență apărând o dramaturgie națională 812. Prima carte tipărită la Manila (1593), un catehism este atribuit lui Juan de Plasencia, ale cărei copii au fost realizate de dominicanul Blancas de San Josă, inventatorul local al tiparului. Printre poeții secolului al XVII-lea se remarcă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
viața literară, continuă să scrie, însă nu publică decât un volum de memorialistică, Amintiri (1967), precum și câteva traduceri. A lăsat în manuscris texte dramatice (parțial tipărite postum) și un jurnal care „acoperă” patru decenii. R. este considerat unul dintre pionierii dramaturgiei expresioniste în literatura română (Ov. S. Crohmălniceanu). Cea mai apropiată de expresionism este drama Trei cruci, dar și alte piese, în special Omul de departe, unde se pot depista motive și procedee expresioniste: exaltarea erotică, elogiul instinctualității privite ca o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
de repaus, dacă încetează situația care a provocat afectul. În concepția despre oameni, trebuie făcută o distincție între caracter, privit ca întreg, și felul special în care el apare într-o situație dată. Un vechi estetician (Hurd, citat în Hamburgische Dramaturgie, nr. 73, a lui Lessing) observase deja că nici măcar caracterele lui Shakespeare, cel mai viguros conturate, nu-și dezvăluie trăsătzrile esențiale ori dominante în orice exprimare sau acțiune, ci doar atunci cînd situația le oferă un prilej firesc. Aș prefera
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
obicei, în mod direct, în însușirile dominante, deși nu sînt incompatibile cu ele. Aceasta atestă profunda înțelegere a naturii umane de către Shakespeare. Orice caracter este asemenea unei orchestre, care este întreruptă numai în unele episoade de partituri solo. Sînt nedreptățiți dramaturgii, cînd se trece cu vederea această deosebire. Aristotel comite deja o asemenea nedreptate (Poetică, cap. 15), atunci cînd descoperă în Îfigenia lui Euripide o inconsecvență în faptul că ea apare ca o ființă diferită față de cea care-și imploră viața
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sorrows, am pregnant to good pity". 51 Kierkegaard, Samlede Skrifter, VI, p. 392. 52 Samlede Skrifter, VI, pp. 402 și urm. 53 Henri Bergson, La rire. 54 Atunci cînd Kierkegaard trimite la Lessing, trebuie să observăm că acesta afirmă (Hamburgische Dramaturgie, nr. 87-92), în contrast cu Diderot și Hurd, că atît în comedie cît și în tragedie caracterele trebuie să fie categoric individuale, fie că sînt sau nu luate din istorie. 55 Cf. Ethik, XXX, 3. 56 Paul Sippel, Adèle Kamm, Lausanne, 1912
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
București, 1969, 231-272; Ciopraga, Lit. rom., 577-579; Ist. teatr. Rom., II, 212-213; Vicu Mîndra, Istoria literaturii române. Evoluția genului dramatic, partea II, București, 1977, 176-180; Brădățeanu, Istoria, II, 77; Constanța Trifu, Presa umoristică de altădată, II, București, 1980, 208-209; Modola, Dramaturgia, 297-300; Dicț. scriit. rom., II, 751-752; Faifer, Pluta, 103-106. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
ci o incursiune analitică atât în ceea ce privește piesa, cât și mizanscena. Unele cronici se opresc asupra spectacolelor ce pleacă de la scrieri aparținând unor autori români (Mihail Sebastian, Horia Lovinescu, Miron Radu Paraschivescu, Teodor Mazilu ș.a.), altele se ocupă de montări din dramaturgia universală (Shakespeare, John Arden, Jean Anouilh ș.a.). Vivacitatea stilistică ar fi caracteristica prin care ar putea fi definită maniera critică a lui P., trăsătură prezentă în analiza literar-dramaturgică a pieselor, dar mai ales în portretizări. Cronicarul știe să evalueze și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288941_a_290270]
-
și care pot fi reactualizate prin intermediul unor noi conexiuni: 1. informații figurale sau senzorial-perceptive care includ informațiile vizual figurale (importante în pictură, grafică, sculptură, desen) și cele auditiv-figurale (implicate în poezie, arta coregrafică, muzică); 2. informații semantice, caracteristice poeziei, prozei, dramaturgiei, criticii literare; 3. informațiile simbolice, implicate în pictură și sculptură, mai ales în arta modernă; 4. informațiile comportamentale, utile pentru actorie, beletristică, sculptură, pictură,. Aptitudinile specifice au un rol esențial în structurarea creativității artistice, venind în completarea celor generale (intelectuale
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
suferă din cauza absenței spontaneității poetice. Randle Ayrton joacă, din nou, rolul lui Lear, in productia lui Komisorjevsky. La Teatrul Old Vic rolul va fi interpretat, din nou, de William Devlin. 1938 Antonin Artaud (1896-1948), creatorul teatrului cruzimii, menit să restituie dramaturgiei "valoarea de ispășire și de suferință", găsește în Regele Lear suficient material exemplificator. Funcția dramei este de a da expresie, prin gest și mișcare, inexprimabilului. 1939 Pentru Mark van Doren (1894-1972), poet și critic american, care publică în 1939 monografia
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
devine analoagă construcției labirintice a scrierilor. Este anticipată una dintre ideile centrale ale monografiei din 1981, primul studiu literar mai amplu asupra operei acestui scriitor, unde sunt inventariate, după regulile structuralismului, principalele scenarii, teme sau cronotopuri din nuvele, romane și dramaturgie. În Civilizația romanului - lucrare structurată în două volume, Rădăcini (1983) și Arhitecturi epice (1991) - eseista analizează avatarurile speciei și îndeosebi metamorfozele suferite de anumite structuri epice de bază („himere” sau „rădăcini” ale romanului) în contactul cu anumite civilizații sau epoci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
dialogului, acestea vor fi adunate în volumul Dispariția (1967). Li se adaugă, cu începere din 1970, seria pieselor de sorginte livrescă, rame ale dilemelor de odinioară și de azi, scrieri care aveau să îi confere un loc aparte în peisajul dramaturgiei românești. Reunite în volumul Socrate. Platon. Diogene câinele (1974), trei piese aduc în scenă spațiul Antichității elene și se fac ecoul unor meditații vizând problemele teatrului și al unor întrebări și reflecții privind contemporaneitatea. S. nu își propune să dramatizeze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
43; Ion Vartic, „Socrate. Măști contemporane”, TR, 1970, 48; Mircea Iorgulescu, „Socrate. Măști contemporane”, RL, 1970, 50; Raicu, Contemporani, 64-66; Marius Robescu, Autori și spectacole, București, 1980, 133-134; Brădățeanu, Istoria, III, 279-284; Cocora, Privitor, III, 114-121; Diaconescu, Dramaturgi, 195-201; Faifer, Dramaturgia, 111-114; Ghițulescu, O panoramă, 172-179; Popescu, Teatrul, 154-175; Alex. Ștefănescu, Ars longa, prosa brevis, RL, 1990, 7; Diana Adamek, Paranteze ale existenței, TR, 1990, 26; Florin Faifer, „Transferul” eticului în politic, CRC, 1990, 29; Mircea Cristea, „Transfer de personalitate”, ST
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
Alex. Ștefănescu, Ars longa, prosa brevis, RL, 1990, 7; Diana Adamek, Paranteze ale existenței, TR, 1990, 26; Florin Faifer, „Transferul” eticului în politic, CRC, 1990, 29; Mircea Cristea, „Transfer de personalitate”, ST, 1990, 8; Mircea Morariu, Noutăți în biblioteca de dramaturgie, F, 1995, 10-11; Dumitru Solomon, DRI, IV, 398-417; Marina Constantinescu, Balconul în istorie, RL, 1997, 36; Adrian Mihalache, Pildele lui Solomon, „Dilema”, 1998, 24; Mircea Moraru, „Teatru”, F, 1998, 7-8; Oltița Cântec, „Cine ajunge sus la fix?”, CRC, 1999, 8
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
de analiză, o atinge însă cronica romanului Cociubei al scriitorului sovietic Pervențev. Emisă la 30.XII/1951, cronica se mărginește să nareze subiectul romanului (...). O ținută asemănătoare cronicii despre Cociubei o are și cronica Elisei Vasilescu intitulată Cinci opere ale dramaturgiei sovietice - radiodifuzată la 22 decembrie 1951. Procedeul utilizat este tot al simplei narări, seci și lipsite de analiză (...). Alunecarea în afirmații generale își are uneori originea în greșita înțelegere a temei. O pildă grăitoare o constitue cronica lui Dinu Săraru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noastre? Sau ți se pare că mergem prea repede înainte? Noi socotim că am putea merge și mai repede și mai sigur pe drumul realismului socialist (...). De pildă: pe toți ne-a interesat deosebit de mult articolul din Pravda cu privire la problemele dramaturgiei - tradus și apărut nu de mult în Contemporanul. Nu numai în dramaturgie, ci și în proza epică, articolul ne va ajuta. De ce nici Mihail Davidoglu, nici Aurel Baranga, nici Radu Boureanu nu au găsit cale să discute în presă sau
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că am putea merge și mai repede și mai sigur pe drumul realismului socialist (...). De pildă: pe toți ne-a interesat deosebit de mult articolul din Pravda cu privire la problemele dramaturgiei - tradus și apărut nu de mult în Contemporanul. Nu numai în dramaturgie, ci și în proza epică, articolul ne va ajuta. De ce nici Mihail Davidoglu, nici Aurel Baranga, nici Radu Boureanu nu au găsit cale să discute în presă sau în adunările Uniunii foloasele pe care ni le aduce acest articol? Mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cărui începuturi în poezie s-a ocupat în calitate de critic literar. Tovarășul Vitner încă n-a dat nici un semn! Poate că, totuși... cândva. Stimate tovarășe, Când ne-am întâlnit prima dată mi-ai spus alarmat: — Ce ne facem? — Cu ce? Cu dramaturgia, frate! Și cu tinerii prozatori! Merge slab! La revedere! Mi-a sosit autobuzul. Și-ai plecat fără să auzi răspunsul (...). Dar vezi că, deși îți vine greu să-l mărturisești, ai un anumit dispreț pentru creația și munca celorlalți. Îți
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe care G.M. Malenkov a formulat-o astfel: «Noi prozatorii, socotim că aceste cuvinte sunt valabile și pentru noi» (...). Să creăm opere noi, originale prin bogăția și varietatea stilurilor, în lupta pentru triumful realismului socialist în literatura noastră”. ASPECTE ALE DRAMATURGIEI (1949-1952) Imaginea literaturii din această perioadă n-ar fi completă dacă am omite dramaturgia; de altfel, tangențial, în paginile anterioare s-au făcut referiri, îndeosebi în articolele bilanțiere și la piesele de succes, de rezistență din vreme. În acest capitol
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sunt valabile și pentru noi» (...). Să creăm opere noi, originale prin bogăția și varietatea stilurilor, în lupta pentru triumful realismului socialist în literatura noastră”. ASPECTE ALE DRAMATURGIEI (1949-1952) Imaginea literaturii din această perioadă n-ar fi completă dacă am omite dramaturgia; de altfel, tangențial, în paginile anterioare s-au făcut referiri, îndeosebi în articolele bilanțiere și la piesele de succes, de rezistență din vreme. În acest capitol vom face o trecere în revistă a principalelor probleme ale dramaturgiei. Alimentând una din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dacă am omite dramaturgia; de altfel, tangențial, în paginile anterioare s-au făcut referiri, îndeosebi în articolele bilanțiere și la piesele de succes, de rezistență din vreme. În acest capitol vom face o trecere în revistă a principalelor probleme ale dramaturgiei. Alimentând una din artele investite cu mari puteri educative: teatrul, asupra genului dramaturgic s-au răsfrânt, de la început, tiparul și existențele ideologice. Așa se aplică preocupările permanente legate de spectacol, de dramaturgie din revistele de cultură și din Scânteia - unde
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o trecere în revistă a principalelor probleme ale dramaturgiei. Alimentând una din artele investite cu mari puteri educative: teatrul, asupra genului dramaturgic s-au răsfrânt, de la început, tiparul și existențele ideologice. Așa se aplică preocupările permanente legate de spectacol, de dramaturgie din revistele de cultură și din Scânteia - unde, de pildă, cronica dramatică sau cronica teatrală erau mult mai frecvente decât cronica literară. O serie de critici dramatici urmăreau cu vigilență dramaturgia și teatrul, îndrumând autorii, regizorii, actorii pe făgașul realist-socialist
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]