3,549 matches
-
a îndemnat să mă refugiez la el, scăpând de ocupația germană. Serile le-am petrecut la surorile Marițichei, care de asemenea ne invitau să ne adăpostim la ele, în caz de părăsirea capitalei. Am aflat cu acest prilej că ministrul Duca își asigurase refugiul la mitropolitul Pimen, explicându-se astfel, în parte cel puțin, graba de a satisface pe îndârjitul reclamant împotriva mea. Întors la București, m-am pomenit cu vizita administratorului Casei Bisericei, Gârboviceanu, care, din întâmplare și trecând pe la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nu te desparți niciodată de dânsul, mai ales că toate piesele lui cântăreau numai 18 kilograme de aur. Niște oameni cuminți l-ar fi păstrat până în ultimul moment și atunci ar fi găsit mijlocul să-l salveze/.../ 3 I. G. Duca despre intrarea României în război (fragmente) Brătianu punea ca o condițiune prealabilă [intrării în război, n.n.] ca aceste convențiuni - chiar cea militară - să fie încheiate cu toți aliații. Fiul omului care suferise ceea ce suferise de pe urma tratatului cu Rusia în 1877
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
programul, ori mergem la antrenament, prima dată și pregătire, care era fizică, mai mergeam la o bere, la un mic, cu prietenii, cu colegii, pentru că, atunci, nu mă duceam să muncesc după ora două, atunci aveam bani, ca să mă pot duci, după ora două, să mă distrez. Sâmbăta, duminica mă duceam într-o discotecă, mă duceam la un film... S. P.: - Vacanțele ? V. I.: - Vacanțele... la mare, la munte. N-a existat concediu pe care să nu-l fac la mare
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
în Prut..., care acea seliște a fost dreaptă domnească lângă târgul Huși, și a avut și sate de ocol” . După cum arată uricul din 10 martie 1638, domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) „dă și întărește” lui Ionașco Cehan, acum vornic, și lui Duca, comis, satul Novaci, la nord de Huși. Domnul îi mai întărește lui Ionașco Cehan siliștile: Stănilești, Voloseni, Măicani și Erbiceni cu bălțile de pește: Căușul, Alba, Neagra, Paplea, Cerbicana, Gârla Stâlpului și Lungul. Voievodul a confirmat celor doi dregători (Ionașco
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Novaci, la nord de Huși. Domnul îi mai întărește lui Ionașco Cehan siliștile: Stănilești, Voloseni, Măicani și Erbiceni cu bălțile de pește: Căușul, Alba, Neagra, Paplea, Cerbicana, Gârla Stâlpului și Lungul. Voievodul a confirmat celor doi dregători (Ionașco Cehan și Duca) „a lor direaptă ocină și daanie și cumpărătură din ispisoc” satul Novaci, care „a fost drept domnesc, ascultător de ocolul târgului Hușilor”. Același domn, în 1638, poruncea târgoveților din Huși să nu încalce hotarul satului Novaci, deoarece beneficiarii daniei au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
domnitorul le întărea orășenilor hotarul târgului, care fusese ales și „stâlpit” de însuși Toma Cantacuzino, mare vornic al Țării de Sus. Daniile domnești din ocolul târgului Huși vor continua în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Domnitorul Gheorghe Duca a întărit mănăstirii Sf. Vineri din Iași, prin hrisovul din 8 aprilie 1669, mai multe vii, danii mai vechi ce proveneau de la diverși proprietari, acordând mănăstirii, cu acest prilej, și unele scutiri de dări. Conform ideologiei medievale, Episcopia Hușilor beneficia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1661 (Iași) „să nu supere pe poslușnicii din satele Episcopiei Huși, să nu le intre în sat, nici să nu-i amestece cu târgul și să le întoarcă tot ce le-au luat”. O poruncă asemănătoare a dat domnitorul Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672, 1678-1683), din Iași, la 25 mai 1658, iar la 13 ianuarie 1666, cerea să fie scutiți poslușnicii Episcopiei de numeroase obligații (dajde, zloți, lei, taleri, galbeni, orți și de celelalte angherii) „ce sunt pe târgoveți”. Numeroase documente consemnează
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
episcopul Ioan, stăpânirea asupra satului Broșteni, de lângă hotarul târgului Huși, cu o bucată de hotar numită Ochiul, între târg și sat, „loc pe care s-au făcut vii de la o vreme încoace”. O grijă deosebită poartă Episcopiei Hușilor și Gheorghe Duca, care întărește la 30 martie 1669 stăpânirea asupra satului Broșteni cu bucata de hotar numită Ochiul. Episcopul Ioan era îndreptățit să ia zeciuiala din vin, pâine și din tot venitul satului și al bucății de hotar. Un ajutor important a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lor, așa cum rezultă din hrisoavele datate: 12 februarie 1673, 31 martie 1674 și 28 decembrie 1675. Se pare că aici, în Broșteni, fusese zidită o biserică, pe locul schitului Vovidenia, căci într-un act din 1681, pe vremea lui Gheorghe Duca, era pomenit un preot din Broșteni. Ca și Plopenii, satul a avut mult timp, „ureadnicul și vătămanul său”, deci administrație și pecete proprie, pe care la 1840 încă era scris, „satul Broșteni”. În Catagrafia din 1820, sunt consemnați 54 birnici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pildă, într-un hrisov din 20 iunie 1667, Alexandru Iliaș poruncea scutirea de biruri (de dajdie) pentru doi grădinari, Gheorghe și Dima, din ținutul Fălciu, „care vor sta la grădinile din hotarul Episcopiei de la Cârligați” . Doi ani mai târziu, Gheorghe Duca împuternicea pe Ioan, episcop de Huși, printr-o carte domnească, să aducă „oameni străini” prin „dregătorul și vătămanul său”, pentru a fi așezați în satul Cârligați din ținutul Fălciu. După stabilirea lor aici, vor fi scutiți vreme de doi ani
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un zlot a dat cazacilor pre vită; și a dat știre la oameni de și-au luat vita cine ‹care› a cunoscut-o”. La 4 km de Huși, în anul 1672, a avut loc bătălia de la Epureni, în care Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672) i-a înfrânt pe răsculații din Orhei și din Lăpușna, conduși de boierul Hâncu. De atunci s-a păstrat expresia „Vodă da și Hâncu ba !”. În 1673, Dumitrașco Cantacuzino (1673, 1674-1675) venise cu turcii și tătarii ca să-l
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ruse. 2. Campania polonă în zona hușeană (1686) La sfârșitul veacului al XVII-lea, turcii înaintaseră spre Centrul Europei și asediaseră iarăși Viena (1683), de unde au fost respinși, spre bucuria întregii lumi creștine. Domnii Moldovei și ai Țării Românești, Gheorghe Duca (1678-1683) și Șerban Cantacuzino (1678-1688), ca supuși ai Porții, erau obligați să participe la campania anticreștină, dar ei le-au furnizat asediaților informații secrete cu privire la organizarea armatei otomane, contribuind la această celebră înfrângere. Istoriografia modernă apreciază că, de la această dată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ținutul Fălciului, carte nu știa, ce numai iscălitura învățase de o făcea” . Boierimea de rang înalt nu l-a iubit pentru că a promovat la curte „boiernași tot feciori de mojici, codreni și gălățeni” și repede a susținut venirea lui Constantin Duca (1685-1693, 1693-1695), „știindu-l că este fecior de domn și va căuta neamurile boierești”. Împreună cu fratele său, Antioh, Dimitrie Cantemir a copilărit la Silișteni, apoi a fost trimis ostatic la Istanbul, de unde se va întoarce ca domn al Moldovei. Avea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Vodă s-a dus să se odihnească și el câteva zile la moșia Barboși din județul Fălciu. Era locul său de naștere, - deși realitatea ne spune că el s-ar fi născut la Huși pe strada Cuza-Vodă, astăzi I. Gh. Duca nr. 58, - și al copilăriei și ținea ca aproape în fiecare an să-l viziteze și chiar să lase câte un suspin pe sub nucul bătrân din mijlocul curții, a cărui coajă a păstrat până la 1920, săpate cu briceagul de însăși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
săpate cu briceagul de însăși mâna copilului, mai târziu domn, numele atât de scump tuturor Românilor: «A.I.C.»” . Nicolae Iorga credea și el că Hușul este locul de naștere al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în casa de pe strada I. G. Duca nr. 58. Marele istoric remarca faptul că „Cea mai bună istorie nu este aceea pe care o scriu specialiștii, ci aceea pe care o povestesc martorii întâmplărilor sau urmașii lor. În cazul Cuza sunt convins că faptele s-au petrecut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
istoric”. Într-o scrisoare, din 3 ianuarie 1940, adresată lui Gheorghe Andriescu, primarul orașului Huși, Nicolae Iorga îl ruga „a îngriji de buna păstrare a casei vechi în care s-a născut Alexandru Ioan Cuza, din Huși str. I. G. Duca Nr. 58, care a fost declarată de această Comisiune monument istoric, având în vedere că nu se admite nici un fel de reparație fără aprobarea Comisiunii Monumentelor Istorice”. Primăria orașului Huși comunica, la 12 ianuarie 1940, proprietarului casei, Ștefan Filon, că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și istoricul Ion Nistor, ministrul Cultelor și Artelor, s-a hotărât: „Art. 1. În baza art. 3 din Legea pentru conservarea și restaurarea monumentelor istorice, casa veche în care s-a născut Alexandru Ioan Cuza din Huși, str. I. G. Duca Nr. 58, proprietatea D-nei Dr. Lucreția Pleșu din Nicorești - Tecuci se declară monument istoric”. Prin adresa semnată de Nicolae Iorga la 29 martie 1940, se solicita Primăriei orașului Huși cumpărarea casei în care s-a născut domnitorul Unirii, în vederea transformării
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din balada "Miorița" "că-i mai ortoman, c-are oi mai multe, mândre și cornute, cai mai învățați și câini mai bărbați", de "amor" în cazul lui" Ion" al lui Rebreanu, politică în cazurile lui Mihai Viteazul, Tudor Vladi-mirescu, I.G. Duca, Armand Călinescu, Nicolae Iorga...! Cine nu-i cu noi e împotriva noastră"! Așa a fost de când lumea! Dar în cazul lui Fidel? S-a afirmat într-o vreme că politica SUA față de Cuba a fost inițial determinată nu de instalarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
a doua zi prin Cernăuți, Vârciorova și Predealul fiind deja închise. Dis-de-dimineață pornirăm la gară. Acolo nu mai erau hamali; ne luptarăm singuri cu valizele; bietul ministru ducea două din cele mari. De noi se alipise de la München și Grigore Duca cu ne vasta lui, eram deci opt: mama, Pia, Ion, Bebe și Tatiana Lahovary, doi Duca și cu mine. Compartimentul nostru rezervat de șeful gării și păzit de doi impiegați era luat cu asalt. În momentul când intrarăm, publicul spărgea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu mai erau hamali; ne luptarăm singuri cu valizele; bietul ministru ducea două din cele mari. De noi se alipise de la München și Grigore Duca cu ne vasta lui, eram deci opt: mama, Pia, Ion, Bebe și Tatiana Lahovary, doi Duca și cu mine. Compartimentul nostru rezervat de șeful gării și păzit de doi impiegați era luat cu asalt. În momentul când intrarăm, publicul spărgea ferestrele ca să-l ocupe. Ne așezarăm cam înghesuiți, dar foarte fericiți de norocul ce avusesem și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
câte ne așteptau: două fronturi mari și depărtate; comunicațiile rupte cu aliații de încredere; rușii pe care nu te puteai bizui. Cei dimprejurul lui, cei care împinseseră mai mult la o intrare imediată: [Costinescu, Take Ionescu, Filipescu, Pherekyde, dr. Angelescu, Duca](Ibidem.), nu se solidarizau în res pon sabilitate, ci acuzau lipsa de preparație a armatei, deși cu noșteau prea bine cauzele acestei lipse. Acum însă nu se mai putea opri nimic, trebuia făcută datoria întreagă și tras tot folosul dintr-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
urmările răcelii și prea marei oboseli. plecarea guvernului În ziua de 13 noiembrie am însoțit pe mama la Ionel. Am găsit în biroul lui întregul minister. Cu telefoanele în mână, discutau cu Statul Major de trebuie să plece guvernul. Pherekyde, Duca și dr. Angelescu erau de părere să aștepte pe germani, aducându-și aminte cât de criticat fusese în Franța guvernul care, în timpul ofensivei de la Marna, plecase din Paris la Bordeaux. Ionel tăcea, dar, după câteva vorbe la telefon, se sculă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
secretar de legație și șef al biroului de propagandă; lucru de necrezut și în dauna bunelor relațiuni cu publicul român.] (Ediția I, 1937, p. 98. ) Mai toți internații liberați au fost din nou închiși, chiar cei bătrâni: Carabatescu, Ciocârdia, I. Duca. La Ploiești s-au arestat 150 de persoane, printre care femei și primarul Ionescu. Ște fan Popescu ne-a dat însă buna știre că Brăila rămâne zonă neutră și că acolo s-au doborât zece aeroplane germane pe când erau învinși
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
decât de câteva ore ca să-i pornească la 3 dimineața, pe jos, ducându-și singuri bagajul, ca să nu-i vadă nimeni și să nu li se facă demonstrații de simpatie. N-au lăsat în București decât pe domnii Antoniade, I. Duca, Naumescu și Săvescu 115. Ceilalți, abia sosiți la Săveni, au scris acasă. Acolo au avut o surpriză plăcută, casele nu fuseseră devastate, dar erau de o primitivitate extremă, unele nici saltele nu aveau pe paturile de scânduri, iar puținul bagaj
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Societății Regina Elisabeta, temându-se ca prin femeile sărace să nu fac propagandă în mahalale. Societatea „Munca“, condusă de buna și inimoasa d-na Maria Fălcoianu, pusese la dispoziția noastră două săli în localul lor din strada Cometa, azi Ion Duca. Am împărțit acolo la tuberculoși mica sumă de 7 000 lei(În ediția I, 1937 este: „suma de 70 000 lei“, p. 275.) dați de primărie; slab ajutor de Crăciun la așa mare mizerie și mai mult o mângâiere, spunându
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]