2,345 matches
-
a Starețului și a călugărilor mai bătrâni. Aproape nimeni nu ținea la el, toți se temeau de el, deși era doar un puștan. Simțea dușmănia în refectoriu, în biserică, în timpul plimbărilor, în bibliotecă, în grădină. A încercat să-i spună duhovnicului, dar răspunsul a fost ca de gheață: Poate nu capeți decât ce meriți. N-a făcut nimănui nici cel mai mic rău, s-a supus întotdeauna (cu excepția "împrumuturilor" nocturne din bibliotecă, cărți păstrate cu grijă la sân și răsfoite pe-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
una este aparența. Ce se află sub aparență? Au vreun rost dealurile și râurile, munții și ierburile sau furnicile; care este înțelesul unui gest, al nașterii și al morții, sau al acelor păianjeni groaznici care îl chinuie-n somn? Părintelui duhovnic îi împărtășise, după multe șovăieli, prima parte a acelui vis. Duhovnicul se apucase să-i pună o groază de întrebări, despre viața părinților lui mai ales, dacă Geronimo se îmbăta la cârciuma din sat, dacă-și cunoscuse bunicii și dacă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
dealurile și râurile, munții și ierburile sau furnicile; care este înțelesul unui gest, al nașterii și al morții, sau al acelor păianjeni groaznici care îl chinuie-n somn? Părintelui duhovnic îi împărtășise, după multe șovăieli, prima parte a acelui vis. Duhovnicul se apucase să-i pună o groază de întrebări, despre viața părinților lui mai ales, dacă Geronimo se îmbăta la cârciuma din sat, dacă-și cunoscuse bunicii și dacă și-i amintea cu obrajii încinși ca o roșie. I se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ca de pildă șerpi, vipere, porci sau păianjeni, bea prea mult vin sau a fost conceput de indivizi cu năravul beției. Soiul acela de nor neguros deasupra capului lui Tommaso se risipi pe loc; amenințarea simțită în întrebările insistente ale duhovnicului dispăru ca prin farmec. Geronimo avea mereu la îndemână câte-o carafă cu vin de oferit prietenilor, sau vreunui călător în trecere, dar el nu băuse decât apă proaspătă din ulcică, în pauzele de lucru sau când se întorcea din
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lui? Îl revedea, îi revedea ochii aceia sinceri și îngândurați, mâinile mari și surâsul de om bun și simțea o duioșie care, dacă nu s-ar fi aflat în confesional, l-ar fi făcut să izbucnească în hohote de plâns. Duhovnicul nu se pricepuse să-i dea o explicație pe potrivă, bătuse câmpii cu unele presupuneri și sfârșise prin a-i spune să citească mai puțin, căci fraged cum era risca să-și populeze inima cu prea multe umbre și năluciri
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și se luă de alți călugări, sporind tot mai mult doza de răutate față de evreu și implicându-l pe Tommaso: "ce primea visita unui nelegiuit dubios și excomunicat". Ranchiunele adormite, geloziile, invidiile dădură pe-afară; Tommaso fu chemat degrabă de duhovnic pentru a da socoteală de scandaloasa încălcare a regulilor monahale. Fra' Tommaso, acel evreu Abraham cu care te-ai văzut este o figură ce nu face cinste statutului și prieteniei tale. Îi cunoști trecutul? Acest individ a mânjit cu noroi
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
solemnul renume al religiei noastre. Da, mi-a zis ceva despre viața și convertirile lui. Inima lui e zbuciumată, sufletul lui este tot o rană, iată de ce aleargă după miraje și făgădinți. Tu să-mi răspunzi așa cum se răspunde unui duhovnic, iar nu să-mi înșiri tot felul de teorii și cuvinte frumoase. Nu trebuie să-l mai întâlnești pe acel individ, e un tip periculos, ba chiar ar trebui să-l dai pe mâna Sfintei Inchiziții deoarece a trădat credința
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-l voi denunța pe acel om numai fiindcă s-a întors la credința părinților lui, la păcat, cum spuneți domniile voastre. Dacă am să pot, am să-i arăt calea luminii pri mijlocirea comandamentelor noastre, dar nu-l voi învinovăți. Glasul duhovnicului depăși orice măsură, lemnul confesionalului păru să se facă fărâme: Trebuie, trebuie, e o poruncă ce vine de sus. Eu nu accept porunci nedrepte; Dumnezeu e binele, milostenia, adevărul, iar nu minciuna vicleană, înșelătoria, răutatea. Glasul gros al lui Tommaso
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
făcând uz de un ton mai smerit sau invocând neglijența, indiferența sau ipocrizia. Învățase că în astfel de momente e bine să-ți aperi propriile poziții și să mergi până la capăt, fără să renegi, altfel riști să fii strivit. Tu, duhovnicul meu, îmi impui să mărturisesc falsitatea; tu, cel ce trebuie să mă răscumperi în numele lui Cristos și să-mi îndepărtezi crusta de nelegiuiri, mă pui să-l târăsc spre prăpastie pe un biet nevinovat. Rușine, rușine să-ți fie! Din
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
puțin cu acel prilej, vigoarea lui a dat roade în dauna unui bătrân călugăr atât de descumpănit încât a renunțat să-l mai judece pe tânărul cel nărăvaș. Pe măsură însă ce zilele treceau, acel comportament a avut urmări dezastruoase, duhovnicul agresat, neputincios să se apere în contra dialecticii și logicii lui Tommaso, puse la cale o intrigă subtilă și ageră: lansă în circulație zvonul precum că Tommaso ar fi fost protagonistul unor ședințe spiritiste, vrăjitorești, fruntaș al unor secte ce se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cu evreul Abraham și alte persoane ce fac uz de formule diavolești și cheamă morții din morminte. Dar cum reușește el să plece după asfințit? Cu ajutorul și ocrotirea spiritelor maligne. Înseamnă că are legături directe cu Satana? NU cred. Părintele duhovnic a spus să fim atenți cu Tommaso și să nu-i dăm ascultare, ar putea să ne ducă în ispită. Abraham când și când, pentru a agonisi și el ceva bănuți, îi făcea să creadă pe oamenii disperați că persoanele
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
făcut, atenționat necontenit să-și facă datoria de călugăr; jurase să respecte regulile și să-l apere pe Cristos așa cum o cerea tradiția mânăstirii și cum un dominican era obligat s-o facă. Începând cu noul Stareț și terminând cu duhovnicul, de la confrații mai tineri până la cei mai vârstnici, avea parte de cuvinte de vrajbă și jigniri. Îl sileau să muncească cât un catâr la câmp, iar seara în bibliotecă, la lumina pală a unei lumânări, trebuia să copieze hagiografiile sfinților
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și pentru o trăire existențială teribilă, printr-o prelungire a organelor de relație, ele devenind independente de restul trupului, care le încorsetează capacitatea de a lua în stăpânire realul. Totul însă se subordonează setei de a atinge absolutul. "Marele gând", "Duhovnicul", sau "Pescarul" reprezintă aceste limite spre care tinde omul de la naștere și până la moarte, motive care apar obsesiv, așa cum vom vedea de-a lungul operei. Trăirea teribilă a existenței și latura ei biografică Cu volumul "Mieii primi" asistăm la o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
au să mă condamne". Omul este fiul lui Dumnezeu, dar lui Dumnezeu fiul omului îi este indiferent. Poemul se încheie cu elogiul credinței în om: "Acel ce crede-n mine nu crede-n Tine, Doamne!" Ipostazele divinității sunt: Marele Gând, Duhovnicul, Pescarul, lăcașul divinității este biserica de frig: "Biserica aceea pe care-a nins și stâlpii/ de cărămidă roșie și focul de lumânări nesigur/ Și noi, adică nimeni, și ei, adică nimeni,/ și dumnezeu, adică însuși frigul." În acest dialog cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
născut "în orașul Botoșani"10. În afară de aceasta, vorbind cu bătrînul preot Dimitrie Stamate, care asistase la botez, ca diacon, Corneliu Botez a aflat de la el că tatăl său, economul Ion Stamate, l-a botezat pe poet, fiindcă el era și duhovnicul familiei Eminovici, căpătînd cu aceasta încă o dovadă că familia Eminovici locuia atunci în Botoșani, lîngă Uspenia 11. Dar actul publicat de Corneliu Botez a pecetluit și data nașterii la 15 ianuarie 1850, care vom vedea mai departe nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
botezat la Botoșani. De altfel, cînd e vorba de un mare poet, puțină mitologie nu strică"25. Dar este exclusă nașterea pruncului la Ipotești, de vreme ce familia lui Eminovici, cu tot cu acea Psaltire, domicilia în Botoșani, unde preotul de la Uspenia era și duhovnicul familiei Eminovici și unde stă scris, pe actul de botez, că pruncul s-a născut în orașul Botoșani, adică așa cum știa și poetul și cum însuși a menționat în scris. Un argument în plus l-a adus Gheorghe Ungureanu prin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acapararea integrală a averii publice. În acest caz, nu e vorba de un aspect caracteristic doar conspirației evreiești: în special iezuiții s-au văzut întotdeauna foarte pricepuți în a pune mîna pe moșteniri, în a deturna, spre folosul lor, prin intermediul duhovnicilor, Testamentele muribunzilor. Dar în discursul rabinului, ca și în Protocoale, mijloacele descrise au cu totul alte dimensiuni. Mai întîi, trebuie menținut un control riguros asupra întregului sistem bancar, ca și asupra tuturor mecanismelor de investiții ale Occidentului european, scopul fiind
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
din urmă i-a relatat și următoarele: D. și ceilalți au fost arestați pentru activitate cu caracter mistic, care, în fond, are un caracter politic antistatal, activitate de care nu sunt străini nici următorii călugări și preoți: L. de la Patriarhie, duhovnicul preotului D.A., R.M. de la Patriarhie, P. și T. de la mănăstirea S., D.E. de la mănăstirea P., V.N. de la mănăstirea T., F.C., pictor, P.B. duhovnic la mănăstirea A., T.R. fost stareț la mănăstirea S., B.N. și D.Ț. de la mănăstirea C. De
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
caracter politic antistatal, activitate de care nu sunt străini nici următorii călugări și preoți: L. de la Patriarhie, duhovnicul preotului D.A., R.M. de la Patriarhie, P. și T. de la mănăstirea S., D.E. de la mănăstirea P., V.N. de la mănăstirea T., F.C., pictor, P.B. duhovnic la mănăstirea A., T.R. fost stareț la mănăstirea S., B.N. și D.Ț. de la mănăstirea C. De asemenea, nu sunt străini nici B.C., stareț la C., bun prieten al lui A.S. de la mănăstirea C., U.I. directorul școlii de cântăreți
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
cu caracter mai degrabă antirăzboinic. Din clipa în care îl privește în ochi pe condamnatul Svoboda aflat în fața ștreangului, Bologa îl regăsește, pas cu pas, pe Dumnezeu. Discuțiile pe care le are cu preotul Constantin Boteanu, prietenul din copilărie devenit duhovnicul său, sunt eliminate în film. Momentul vizual, emblematic în carte, în care, întors în Parva natală, își plimbă privirea de la crucea cu reflexe aurii de pe turnul bisericii, ale cărei raze „ar fi încercat să-l sfideze sau să-l dojenească
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
reușit a fost desprinderea de Roma și trecerea la ortodoxie care căpătase contur odată cu definitivarea schismei la 1054. O serie de cuvinte de origine slavă folosite în practica liturgică stau mărturie acestei etape, ca de exemplu: utrenie, moliftă, slavă, blagoslovenie, duhovnic, vlădică, clopot, rai, iad, coșciug etc. Influența bulgară se menține și după căderea sub bizantini a imperiului bulgar. Prima mitropolie românească - a Ungrovlahiei - se înființează în 135 sub domnia voievodului Nicolae Alexandru Basarab, subordonată bineînțeles patriarhiei Constantinopolului, sub păstorirea mitropolitului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
armata, și în condițiile în care populația Bucureștilor răspundea apelului la rezistență al Alianței Civice, minerii adoptă singura cale care le permitea o retragere cât de cât onorabilă, cea a negocierilor. La Mănăstirea Cozia are loc o întâlnire, prezidată de duhovnicul lui Miron Cozma (sic!), între liderul minerilor și primul ministru Radu Vasile, în urma căreia minerii se întorc în Valea Jiului. Pe acest fond, apelul lui Vadim Tudor pentru instaurarea unui guvern provizoriu se prăbușește în asemenea măsură în ridicol încât nimeni
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
care a dus la căderea întregii omeniri, și Fecioara Maria, reliefând tăcerea, supunerea, smerenia. Păcatul originar a fost interpretat diferit, perceput ca rod al mândriei, al nesupunerii, al lăcomiei, al poftei carnale sau al vorbirii. Unul dintre pelerinii lui Chaucer, duhovnicul de maici, o condamnă pe Eva pentru cuvintele rostite: „Rău pați dacă te iei după femei!/ Povața lor ne-a fript întâia oară/ și pe Adam l-a scos din rai afară,/ Când o ducea-n huzur așa de bine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Molière îți produce dezgust și oroare prin intenția de a-i ațâța pe auditori împotriva ipocriziei, pe când Boccaccio se distrează, cu intenția mai puțin de a te ațâța împotriva ipocritului, cât de a te face să râzi pe socoteala unului duhovnic, a călugărilor creduli și a credulei plebe. De aceea arma lui Molière este ironia sarcastică; arma lui Boccaccio este vesela caricatură. Pentru a regăsi formele și intențiile acestea, trebuie să mergi până la Voltaire. Giovanni Boccaccio a fost, într-o anumită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ele sunt necesare.” 576 Dacă realizăm o analiză panoramică a ansamblului Povestirilor din Canterbury sesizăm că doar șase povestiri sunt comice în întreg ansamblul lor narativ (a morarului, a logofătului, a aprodului, a corăbierului, a lui Sir Thopas și a duhovnicului de maici), două alte istorisiri (a fratelui cerșetor și a negustorului) sunt satire care folosesc procedee comice, dar în scopuri vădit moralizatoare. Povestirile „serioase” predomină, în ciuda unei impresii că latura comică ar fi dominantă (avem un raport de 11400 la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]