2,935 matches
-
înaltul cerului, parcă rugându-se de bunul Dumnezeu spre a da o iarnă blândă, fără geruri distrugătoare, să poată întâmpina viitoarea primăvară cu muguri sprinteni, care să deschidă ușițele frunzițelor ce vor respira și se vor bucura de lumina și dulceața soarelui primăvăratec, spre frumos, spre înflorire, dând parfumul ca răsplată a primirii rugăminții lor... Săndel are motiv de-a privi mai atent și la Dealul Morilor, care se arăta foarte mândru cu diadema sa pe frunte făcută de frumoasa pădure
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
că mulțimea are, prin definiție, o străveche nevoie de circ, paiete, ohtături și chiote. Dar acum dezamăgirile sunt exprimate de mari cotidiene, de cronicari fini, de de signeri rafinați. Sensibilitatea nu se mai declară satisfăcută, dacă nu e tratată cu dulcețuri înecăcioase, cu senzații tari, cu scene brutale. Nunta regală trebuie să semene cu un serial sud-american, să miroasă a trandafiri și sânge, a patimă dezlănțuită, agonie și extaz. Viața nu are sens dacă nu e trepidant sentimentală, impudică, năclăită de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
găsi că aceasta avea un gust de miere și își întrebă slujnica de unde provenea fructul. Slujnica spuse numele unei livezi, iar Democrit îi ceru să-l ducă neîntîrziat acolo, ca să observe și să examineze locul spre a descoperi cauza acelei dulceți. „Nu vă osteniți”, zise slujnica, „fiindcă, fără să mă gîndesc, am pus smochinele cu pricina într-un vas în care fusese miere”. „Mă superi cînd îmi spui asta”, răspunse Democrit, „eu vreau să-mi urmez ideea și voi cerceta cauza
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
zise slujnica, „fiindcă, fără să mă gîndesc, am pus smochinele cu pricina într-un vas în care fusese miere”. „Mă superi cînd îmi spui asta”, răspunse Democrit, „eu vreau să-mi urmez ideea și voi cerceta cauza ca și cînd dulceața ar veni de la smochina însăși”. Conform tradiției, Democrit ar fi practicat pe scară largă observația empirică. În cazul de față, primul său impuls îl îndreaptă în această direcție, dar filozoful nu rezistă în fața plăcerii pe care și-o făgăduiește de
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Și așa, zeama ce seamănă a muștar doar la gust și culoare devine și densă, o pastă. Chiar apetisantă, căci limba nu simte asprimea firelor de făină, ci onctuozitatea. Mai trebuie oleacă de acreală - acid citric, adică E330 - și ceva dulceață - zaharină, adică E954; puțin conservant deși nu prea e nimic de mâncare pe aici, să spunem sorbat de potasiu, adică E202, și stabilizator ca nu cumva muștarul meu să ajungă un fel de baltă: zeama deasupra, iar xantanul dedesubt. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aducea câte un pepene galben care era nelipsit pe toată perioada verii, schimbându-i cu mare grijă pentru a împrospăta aerul. Așa am crescut și-am identificat casa bunicilor cu acele mirosuri natur de pepene galben, frunze uscate de nuc, dulcețuri și fructe confiate. Afară pe bătătură ne așteptau pepenii verzi și negri; unii erau atât de mari că nu reușeam să-i mâncăm și profitau din plin animalele din ogradă. Erau atât de gustoși și lăsam să se scurgă nestingherit
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
cu iaurt ori smântână, chifteluțe și șnițele mici accesibile consumului curent al copiilor. Plăcinta rulată în suluri paralele era nelipsită, în speță cea cu brânză de vacă și topită în iaurt cu ouă. Se adăugau aici gogoșile calde umplute cu dulceață și pudrate din abundență, iar în final veneau cornetele cu cremă de ecler. Acum gândesc, oare când își găsea mama timp pentru toate? Totdeauna era condițională în ceea ce-și propunea, avea ce-i drept și sprijinul necondiționat al tatălui
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
care bunica mă trimitea să-i dau femeii cele trebuincioase în schimbul a feluritor fructe sau bomboane. Se făcea un troc autentic în acea perioadă. Bunica schimba lapte și ouă pe mere, pere, prune până ne încărcam cămara de gemuri și dulcețuri ce în zilele înfrigurate ne îndulceau orezul cu lapte. Nu mai sunt anotimpurile ce erau odată. Pe atunci vara era vară și iarna iarnă. Era lege să plouă aproape toată luna April și să fie ger de să crape pietrele
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
băiet păduri cutreeram 158 se revarsă nu puține dintre acestea: Un freamăt lin trecea din ram în ram, miresmelee veneau adormitor./ [...] Pe câmpi un văl de argintie ceață,/ Sclipiri pe cer, văpae preste ape, buciumul (nelipsitul bucium!) cântă tainic cu dulceață, prin naltul ierbii/ Părea c-aud[e] venind în cete cerbii, crăiasa ieșită din teiul vechi ce se deschide vine Ca-n somn încet-încet pe frunze, ca un înger blând cu fața radioasă 159. În proză, codrul apare sporadic, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
unei cafele turcești, ochii lui cei moi și străluciți se pierdură iar în acea intensivă visătorie care stă câteodată atât de bine băieților, pentrucă seriozitatea contrastează totdeauna plăcut cu fața de copil 231. Iar mai sus: Fața era de acea dulceață vânătă albă ca și marmura în umbră, cam trasă fără a fi uscată, și ochii tăiați în forma migdalei erau de acea intensivă voluptate pe care o are catifeaua neagră. Ei înotau în orbitele lor un zâmbet fin și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
tăiată-n marmură și cu niște ochi albaștri mari sub mari sprâncene și gene lungi negre. Ochii cei albaștri ai copilului erau așa de străluciți, de un colorit atât de limpede și senin, încât păreau că privesc cu inocența, cu dulceața lor mai femeiască asupra spectatorului. Cu toate că acel portret înfățișa un chip îmbrăcat bărbătește, însă mâinile cele dulci, mici, albe, trăsăturile feței de o paloare delicată, umedă, strălucită, moale, ochii de o adâncime nespusă, fruntea uscată și femeiește-mică, părul undoind, cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
putea fi fiica tătână-său . Ea era de-un boi mijlociu, dar părea naltă în trup pentru că era subțire. Cu păr negru și totdeuna pieptănat cu îngrijire și acoperit c-un bariz verde, ochii ei mari și sprâncenați aveau o nespusă dulceață. Buzele mici și subțirele se'ncrețeau de un fel de mândrie , rochia de lână verde cu piepții strânși îi da un fel de mlădioasă grație, pestelca era albă ca omătul, iar mânecele totdeuna suflecite trădau niște brațe de alabastru . Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
te-așteaptă toți îngerii în cor,/ Ce-ntoană tainic, dulce a sferelor cântare 153. Pe tot parcursul creației, apa sună-ncetișor, un freamăt lin trece din ram în ram, totul este Blând îngânat de-al valurilor glas.// Un bucium cântă tainic cu dulceață,/ Sunând din ce în ce tot mai aproape 154... De altfel, în noianul intuițiilor poetice, totul prinde glas: uraganul, tunetul, valul, buciumul, cornul, izvorul, râul, clopotul, vântul, albinele, undele, Orfeu însuși: Vântul c-o suflare plânsă codrii negri îi pătrunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și să vă ajute și ei să ajungeți într-un cămin social. Alta vă va fi viața și tonusul. Cum viața mi se scurtează, în caz de ceva, pe plic scrieți și adresa asistentei medicale Getuța Manta care este o dulceață de om. » Luni, 19 august 2013, doamna Adriana ne scria : Stimați prieteni, Regret că nu ați primit cele două scrisori ale mele, în una din ele îmi ceream scuze că v-am îndemnat spre un cămin ca acesta în care
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
sub coama sprâncenelor sale mari și stufoase, m-a surprins într-o noapte scriind și-am avut cu el o mai lungă convorbire. Și lui îi datorez și vizita aceasta la Maestru. Ni se aduce o tavă cu cafeluțe aburinde, dulceață de cireșe amare și apă rece, de munte. Paralizat de emoțiile acestei întâlniri care, după cum mi-a dat de grijă părintele Melchisedec, trebuie să fie scurtă tac chitic. Maestrul știe de la Stareț de ce-am venit și ce vreau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
faimă acolo...? Dar dumitale, ce-ai de gând să faci...? Ai vrut să urmezi filosofia, s-o afli din cărți...? Caut-o mai bine, întâi și-ntâi, în oamenii din preajma dumitale...! Îi răspund scurt și concis la întrebările sale, servim dulceața de cireșe amare, mai intervine din când în când și părintele Melchisedec, apoi cum pe măsuța dinspre fereastră, din spatele scaunului pe care e Maestrul, zăresc niște pagini cu un scris mărunțel, ca niște șiruri de furnici îndrăznesc și formulez întrebarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mână de greci, trebuia să beți apă din Phasis? De ce oare, proastă ce-am fost, mi-au plăcut pletele tale blonde ș-al tău chip mai mult decât s-ar fi cuvenit, și de ce m-am lăsat impresionată atât de dulceața înșelătoare a vorbelor tale? Măcar dacă - după ce nava străină a atins țărmul nostru și au debarcat acei bărbați îndrăzneți - ingratul fiu al lui Eson ar fi înfruntat singur, neînarmat, flăcările aruncate de nările taurilor și ar fi semănat, sub brazda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
era faptul că nimeni, dar absolut nimeni nu se mai juca cu ea. Familia mea, deși fusese la noi în casă, nu îmi spusese nimic, dimpotrivă: ne lăsau să ne vedem de ale noastre în camera mea, ne tratau cu dulceață sau - când făcea tata - cu peltea sau dulceață de trandafiri. Ceva mai târziu, când copiii au început să îmi strige batjocoritor că sunt gunoier și că mă joc cu Jungla (așa îi spuneau fetiței respective), l-am întrebat pe tata
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
se mai juca cu ea. Familia mea, deși fusese la noi în casă, nu îmi spusese nimic, dimpotrivă: ne lăsau să ne vedem de ale noastre în camera mea, ne tratau cu dulceață sau - când făcea tata - cu peltea sau dulceață de trandafiri. Ceva mai târziu, când copiii au început să îmi strige batjocoritor că sunt gunoier și că mă joc cu Jungla (așa îi spuneau fetiței respective), l-am întrebat pe tata, iar el mi-a spus: "E țigancă..." (pe
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cunoscutul pictor avangardist David Cortez Medalla pentru tinerii artiști, talentați pictori și sculptori din Baguio, inspirați de peisajul montan, și ale căror produse sunt expuse pentru vânzare 835. Nu sunt de neglijat nici piețele Încărcate cu fructe exotice, gemuri și dulcețuri, compoturi din care nu lipsesc cele din căpșuni, citrice, ananas. După un somn agitat plin de coșmaruri apocaliptice, dimineața mi s-a părut Încântătoare În drumul spre satul sculptorilor Igorot, adevărați maeștri În prelucrarea lemnului. Igoroții stabiliți În regiunea muntoasă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Împovorarea memoriei cu apăsarea înțelesului și a judecății tinerilor, aceasta este caracteristica școalelor noastre. Ce mirare dară, dacă tînărul sau junele, cum scapă dintr-un clas într-altul, trîntește cărțile și clasicii cei scumpi, a căror el numai spinii, iar dulceața nu o au simțit niciodată; și acela, care aruncă teologia morală în Murăș, mai are soți destui într-alt înțăles. Cîți sînt carii petrec școalele toate, fără să știe oare mai sînt alte cărți de acel feliu, afară de cele prescrisă
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
pleacă.) Așa! să vie acuma. (Își pune masca.). În așteptarea amantului infidel, Mița plănuiește scandal, vrea răzbunare și prinde curaj de la vermult. Atunci când primesc ori când merg În vizite, femeile beau Îndeosebi cafea: „... jupâneasa cea răgușită intră cu tava aducând dulceață și cafele.” (Vizită...). Cafea se bea matinal și În casa venerabilului prezident Zaharia Trahanache: „Ai puțintică răbdare, să vezi... Azi-dimineață, pe la opt și jumătate, intră feciorul În odaie - nici nu- mi băusem cafeaua...” (s.n.). În schimb, tânărul avocat ales de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de cei doi soți - fiecare cu nemulțumirile lui și mai ales cu ale părinților - să-i reprezinte În procesul de divorț cere feciorului să i se aducă tinerei Acrivița Popescu și tatălui ei „o sticlă de vin, pahare, apă și dulceață.” (Art. 214). Acrivița Îl seduce prin frumusețea ei pe avocat, ea roșește mereu, iar tatăl ei, preot, mănâncă Țâri și bea vin. Un alt preacuvios părinte, Matache, e destinatarul unei anonime În care nu doar paraclisierul și feciorul lui, Giugică
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Scăderea capacității de efort cauzată de insuficiența de pompă a inimii manifestată prin dispnee la eforturi fizice mici, fatigabilitate și astenie musculară” “Absența complianței la regimul alimentar hipoglucidic cauzată de neînțelegerea rațiunii acestuia în diabetul zaharat manifestată prin consumul de dulceață, ciocolată și prăjituri” “Absența complianței la tratamentul medicamentos antihipertensiv prescris cauzată de lipsa mijloacelor financiare manifestată prin întreruperea tratamentului” “Absența complianței la tratamentul antihipertensiv cu betablocante cauzată de apariția unor efecte secundare medicamentoase manifestate prin impotență sexuală” Manifestări formulate sub
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
-va întru fără putredire, atunce se va împlea cuvântul acela ce stă scris (CC1.1567: 16v) (113) a. aciia corabiile înnoată, zmeul aceala cefapt-ai să-și bată gioc de-nsul (CM.1567: 235v) b. Cine amu împreună cu viața aceasta iubit-au dulceața și nu se-au vindecatu cu pocaaniia, ce cu vrearea delungatu-se-au, loculu lorușu cela îngeresculu făcutu-l-au cale netrecătoare și neîmblată, ca o propaste fără fundu și netrecută lorușu înșișu au săpatu (CC2.1581: 370; Zafiu 2014) O situație
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]