14,797 matches
-
făcut în clipa când am început să vreau să mor, zbier ca să fiu auzit din toate zările și de toate popoarele, ca un nebun ce sunt, astfel ca să pot povesti minunea care mi se întâmplă! De ce nu priviți, oameni asemenea dumnezeilor? Mâna aceasta puternică și plină de lumină care mi se întinde pentru a mă salva din genunile neființei, o vedeți? Eu o știu, pentru că o cunosc din toate celelalte experiențe ale mele, din toți ceilalți eu ai tuturor oamenilor care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
triste ale unei cu totul și cu totul alte încăperi, ce pare a fi o biserică. Dar, stați, iar încăpere? Nu mai scap de încăperile astea, ce se întâmplă, numai de încăperi am parte în viața asta? Dar, ia stai, Dumnezeule, ce e mulțimea aceasta care mă așteaptă ca pe un răufăcător? Ce se întâmplă aici? Ce e adunarea asta de oameni bine-crescuți și blânzi care se roagă cuminți și plini de pace și eu de ce n-am putut fi niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
asta de oameni bine-crescuți și blânzi care se roagă cuminți și plini de pace și eu de ce n-am putut fi niciodată până acum ca ei? Ce am făcut, fie bine sau rău, astfel încât oamenii aceștia care veghează în lăcașul Dumnezeului cel Viu și Adevărat să mă aștepte tocmai pe mine? Ce e nebunia aceasta, încă o dată? Nu m-am înșelat știind că am să mor urât, mi-e clar, asemenea este turbarea care odată cu mine face să tremure de frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
bolnav și de neajutorat ca acum... Dar gata, mai este puțin și mă voi fi sculat pe deplin... acum... mai este numai o frântură din visul acesta teribil care a fost viața mea... Aproape acum sunt acolo! Dar nu. Nu, Dumnezeule, așa nu. Nu asta. Nu așa!! Satanica viziune care se strecoară în memoria ochilor mei nu poate fi rostită, deși mai bine-ar fi să-ncerc. Cuvinte hâde, lipsite de sens, dar amăgitoare, îmi zgârie imaginația, asemeni șoaptelor necunoscute receptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
cuprindă implicațiile acestui moment ce pare a fi hotărâtor pentru destinul umanității. Ar trebui să fac ceva, poate? Să atac viziunea aceasta extraterestră a neființei? Să opresc, poate, maimuțele acelea urâte din dansul lor de început de lume? Dar stai, Dumnezeule!!, ce este lucrul care tocmai urmează să se întâmple și de unde îi cunosc încă nesăvârșitele semnificații dezastruoase? Ce nefericire universală și abominabilă e pe cale să se petreacă și cum de o pot presimți și judeca, din moment ce încă nu i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
am simțit prezența de la bun început, pentru Dumnezeu? Poate așa aș fi putut cumva să-mpiedic ceea ce are să-se-ntâmple... poate-așa aș fi putut cumva să dau un alt curs poveștii blestemate a oamenilor făuriți după chipul și asemănarea Dumnezeului lor... Dar nu, sunt hotărât, ba chiar mai mult decât atât, și nu voi lăsa să se întâmple asta!! Sunt convins că mai este încă timp să schimb ceva și am să-mi fac simțită prezența chiar aici și-acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
vom putea scăpa niciodată!! Nu te gândești?!? Din cauza ta, oamenii vor fi nevoiți să caute refugiu întru mașină!! Faptul că ai furat lumina din mâinile aceluia ne va arunca întru virtualitate!! Iar din pricina ta, misiunea de a îl împăca pe Dumnezeul nostru îmi va reveni chiar mie!! N-am apucat însă să-mi termin vorbele. Încet, poate mult mai încet decât ar fi impus-o situația prezentă și urletele mele, blestematul Lucifer se și întoarse spre mine, într-o liniște devenită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
personajul acesta fabulos ar fi fost adevăratul stăpân al tuturor. Iar spre nefericirea mea, o bănuială cumplită se și insinuă în bietul meu suflet, lăsându-mă pradă unei presimțiri teribile... doar nu cumva?... Doamne, doar nu cumva?... Ba da, o, Dumnezeule, ba da... Cum, cum să descriu groaza și nenorocirea care mă cuprinse brusc și săgeata infernală care îmi străpunse inima văzând chipul și privirea, mai ales privirea de neasemuit a îngerului căzut care își întoarse fața spre mine? Nici un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
geamurile. Jos sună telefonul strident, ca în fiecare dimineață. Ușa nu se deschide. Atunci mă hotărăsc să apăs încă o dată pe butonul soneriei și rămân în așteptare. În apartament e tăcere, nu mișcă nimic, de parcă nu locuiește nimeni acolo. „Doamne, dumnezeule, gândesc eu, s-o fi întâmplat ceva! Ceva nu-i în regulă aici. Ce mă fac?“ Mai apăs o dată butonul soneriei, apăs cu disperare și din toate puterile, apăs și tot apăs până când aud niște pași târșâiți la capătul coridorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
a ceea ce se află în interiorul nostru. Singurii monștri din această lume sunt cei ce trec drept ființe umane, care au umbră și se reflectă în oglinzi, zâmbesc și vorbesc despre compasiune și varsă lacrimi convingătoare, în timp ce te înjunghie pe la spate. Dumnezeul creștin de ce nu-l distruge pe diavol? întrebă Ileana ca și când nu auzise nici un cuvânt din cele rostite de Cristian. Din același motiv pentru care zeii tăi nu fac nimic împotriva vâlvei. Întrebarea ta nu face decât să întărească spusele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
hăul de sub noi. Nu-i pentru păzitori ci pentru oamenii obișnuiți care s-ar putea rătăci pe aici. De câte ori putrezește lemnul, ne îngrijim să îl înlocuim cu altul proas păt tăiat. Eu am schimbat trei până acum. Să-ți dea Dumnezeu zile să apuci să schimbi tot atâția, ori poate chiar mai mulți! oftă cu regret Calistrat. În voce i se simțea o părere de rău abia mascată în timp ce privirea îi era pierdută în gol. Tresări după câteva momente și îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
el să se ocupe singur de amplasarea lor. Îi întinse toiagul moșului iar el se apropie de lada de lemn. Dă-mi traista ta! îi ceru el lui Calistrat. Acesta își scoase traista de la gât și i-o întinse. Ce Dumnezeu ai în ea? întrebă inspectorul mirat de greu tatea acesteia. Eh, nimic deosebit. Niște lucruri fără de care nu plec nici odată de acasă. Trebuie să o golesc ca să pun dinamita în ea. Nu vreau să mai fie nimic înăuntru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
tot mai cucernică, iar ei blagosloveau pe evlavioși și-i afuriseau pe nesupuși. În acest moment Își va face apariția Simon zis Magul. El propovăduia că Dumnezeu era un apostol tiran, iar un tiran nu putea avea Înțelegere față de om. Dumnezeul ăsta al lor, Iehova, Elohim, Îl abrutizase pe om, sugrumîndu-l, Înjunghiindu-l, trimițîndu-i boli și fiare sălbatice, șerpi și tarantule, lei și tigri, tunete și fulgere, ciumă, lepră și sifilis, furtuni și uragane, secetă și inundații, coșmaruri și insomnii, patima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Simon, clătinîndu-se pe butoi. „Știți voi mai bine (doar despre asta vă propovăduiesc toată ziua apostolii, slugile și robii lui). L-a alungat ca pe un criminal, fără milă, cu o sabie de foc. Și oare de ce? Pentru că el este Dumnezeul zavistiei și pizmei. În locul libertății propovăduiește robia, În locul revoltei, supușenia, În locul desfătării, schimnicia, În locul cunoașterii, dogma... Oh, popor samarinean, oare nu pizmașul acesta ți-a distrus casele? Oare nu el a trimis pe ogoare seceta și lăcustele? Oare nu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
șarpelui și al păsării, este creatorul a tot ce e viață, este cel care a Înălțat muntele deasupra mării, cel care a făcut marea, rîurile și oceanele, iarba verde, umbra palmierului, soarele și ploaia, aerul și focul. ACESTA este Elohim, Dumnezeul dreptății. Iar cel a cărui Învățătură v-o propovăduiesc Petru, Pavel și Ioan, precum și discipolii lor, este un tîlhar și un ucigaș. Și tot ce vă spun despre el este numai minciună. Oh, ascultă la mine, popor samarinean! Pămîntul făgăduinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
a cărui Învățătură v-o propovăduiesc Petru, Pavel și Ioan, precum și discipolii lor, este un tîlhar și un ucigaș. Și tot ce vă spun despre el este numai minciună. Oh, ascultă la mine, popor samarinean! Pămîntul făgăduinței e o minciună, Dumnezeul lor e minciună, minunile lor sînt mincinoase. Mint și ei precum Dumnezeul lor, căruia i se Închină. SÎnt prinși Într-un hățiș de minciuni, că nici ei nu mai știu că mint. Unde toată lumea minte, nimeni nu mai minte, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
lor, este un tîlhar și un ucigaș. Și tot ce vă spun despre el este numai minciună. Oh, ascultă la mine, popor samarinean! Pămîntul făgăduinței e o minciună, Dumnezeul lor e minciună, minunile lor sînt mincinoase. Mint și ei precum Dumnezeul lor, căruia i se Închină. SÎnt prinși Într-un hățiș de minciuni, că nici ei nu mai știu că mint. Unde toată lumea minte, nimeni nu mai minte, unde totul e minciună, nimic nu mai e minciună. Împărăția cerului, Împărăția dreptății
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
SÎnt prinși Într-un hățiș de minciuni, că nici ei nu mai știu că mint. Unde toată lumea minte, nimeni nu mai minte, unde totul e minciună, nimic nu mai e minciună. Împărăția cerului, Împărăția dreptății - o minciună. Fiece Însușire a Dumnezeului lor e cîte-o minciună. Dreptatea - minciună. Iubirea de adevăr - minciună. Denecuprinsul - minciună. Nemurirea - minciună. Și cărțile lor sînt mincinoase pentru că promit minciuna, promit raiul, iar raiul e minciună pentru că e-n mîinile lor, doar ei sînt la porțile raiului, Îngerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
bine tot ce Încuviințează Dumnezeu.“ „Fapta nu este bună sau rea În sine“, adăugă Simon. „Morala este statornicită de oameni, iar nu de Dumnezeu.“ „Fapta de milostenie este zălogul veșniciei“, zise Petru. „Minunea este o mărturie pentru cei Încă neîncrezători.“ „Dumnezeul vostru ar putea drege vătămarea unei fecioare?“ Îl Întrebă Simon, privindu-și Însoțitoarea. „El are puterea spiritului“, spuse Petru, vădit stînjenit de Întrebare. Sofia zîmbi cu Înțeles. „Dar oare, cum să zic eu, are și putere fizică?“ adăugă Simon. „Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
se răspîndise În Întreaga Europă și Rusie. Astăzi știm perfect că În spatele acestor atentate (aidoma celui cu o bombă umplută cu cuie, care a avut drept țintă Camera Deputaților, ca și a exploziilor În lanț de la Liège) stătea, precum un Dumnezeu invizibil, „fermecătorul nostru Racikovski“. Obsesia lui fusese să arunce sămînța suspiciunii În Europa, iar prin asta să o apropie de Rusia. „Nemulțumit În postura sa de șef al poliției, perfidul rus va juca totul pe cartea politicii Înalte... Întrucît ambiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
născut ca o invenție pentru distrat gloatele analfabete și, după cincizeci de ani, nu s-a schimbat prea mult. Toată acea reticență se schimbă radical În ziua cînd Fermín Romero de Torres o descoperi pe Carole Lombard. — Ce bust, Doamne Dumnezeule Doamne, ce bust, exclama el În plină proiecție, posedat. Alea nu-s țîțe, sînt două caravele! Liniște, bă, măgarule, că acuma chem plasatorul, șuieră un glas de confesional situat cu două rînduri mai În spate. Ia te uită, cîtă nerușinare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
lui. — Doctorul Îl ține sub o medicație foarte puternică. Are ceva la ficat. Asta fiindcă umblă buimac cît e ziulica de lungă, bombăni Velázquez. Eu, În locul vostru, aș chema poliția. ăsta sigur are cazier. Și cum Îi mai miros picioarele, Dumnezeule Doamne, că doar există o mulțime de rahați roșii umblînd slobozi Încoace și-ncolo, care nu se mai spală de cînd a căzut Republica. Mă pregăteam să născocesc o scuză rezonabilă pentru a-l disculpa pe Fermín, cînd studenta care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ce permite transcrierea altor limbi, pentru a facilita schimburile comerciale cu vecinii lor. Exact în aceeași perioadă, câțiva păstori, care-și spun evrei, pentru a-și afirma mai ferm identitatea, părăsesc Mesopotamia și se stabilesc în Canaan, pământul făgăduit de Dumnezeul lor unic și universal. Pentru aceste trei popoare, viața omului este bunul cel mai de preț; pentru ei, toți oamenii sunt egali îcu excepția sclavilor și a „veneticilor”); sărăcia e un blestem; lumea trebuie domesticită, îmbunătățită, reclădită din temelii, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
merge drept spre haos și spre dizolvarea conștiințelor, pe scurt, dacă legea stipulează că în caz de catastrofă naturală alegerile trebuie repetate după opt zile, atunci să se repete după opt zile, adică, duminica viitoare, și fie ce-o vrea dumnezeu, că pentru asta e bun. De notat, totuși, că partidele, exprimându-și punctele de vedere, preferau să nu riște prea mult, făceau un pas înainte și unul înapoi, spuneau că da, dar... Conducătorii partidului de dreapta, care se afla la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
făcut-o la repetarea scrutinului, a fost pur și simplu pentru că le-a lipsit cuvântul de ordine. Nimeni n-ar crede dacă le-am spune că șaptesprezece s-au apucat să înfrunte optzeci și trei, vremea bătăliilor câștigate cu ajutorul lui dumnezeu a trecut. O altă curiozitate firească ar fi dorința de a ști ce li s-a întâmplat celor cinci sute de persoane arestate în rândurile de votanți de spionii ministerului de interne, aceia care au suferit după aceea interogatorii chinuitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]