5,967 matches
-
Desigur, ecosistemele nu sunt organisme, dar elementele care le compun se află în legături foarte strânse unele cu altele, astfel încât putem vorbi despre proprietăți ale ecosistemului ca întreg și despre funcționarea ecosistemului ca întreg. Ca urmare, devine legitimă tratarea unui ecosistem ca o entitate unitară. Recunoaștem apoi relațiile dintre ecosisteme și ajungem, în cele din urmă, la ecosistemul global. A doua problemă care apare este aceea a raportului dintre ființa umană și ecosisteme. Considerăm ființa umană ca membru al ecosistemului sau
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
compun se află în legături foarte strânse unele cu altele, astfel încât putem vorbi despre proprietăți ale ecosistemului ca întreg și despre funcționarea ecosistemului ca întreg. Ca urmare, devine legitimă tratarea unui ecosistem ca o entitate unitară. Recunoaștem apoi relațiile dintre ecosisteme și ajungem, în cele din urmă, la ecosistemul global. A doua problemă care apare este aceea a raportului dintre ființa umană și ecosisteme. Considerăm ființa umană ca membru al ecosistemului sau o situăm în afara lui, ca ființă creatoare de cultură
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cu altele, astfel încât putem vorbi despre proprietăți ale ecosistemului ca întreg și despre funcționarea ecosistemului ca întreg. Ca urmare, devine legitimă tratarea unui ecosistem ca o entitate unitară. Recunoaștem apoi relațiile dintre ecosisteme și ajungem, în cele din urmă, la ecosistemul global. A doua problemă care apare este aceea a raportului dintre ființa umană și ecosisteme. Considerăm ființa umană ca membru al ecosistemului sau o situăm în afara lui, ca ființă creatoare de cultură, independentă de ecosistem prin capacitățile sale tehnologice? Teoreticienii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ca întreg. Ca urmare, devine legitimă tratarea unui ecosistem ca o entitate unitară. Recunoaștem apoi relațiile dintre ecosisteme și ajungem, în cele din urmă, la ecosistemul global. A doua problemă care apare este aceea a raportului dintre ființa umană și ecosisteme. Considerăm ființa umană ca membru al ecosistemului sau o situăm în afara lui, ca ființă creatoare de cultură, independentă de ecosistem prin capacitățile sale tehnologice? Teoreticienii mediului își întemeiază demersul pe recunoașterea relațiilor multiple dintre ființa umană și ecosistem. Dacă luăm
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unui ecosistem ca o entitate unitară. Recunoaștem apoi relațiile dintre ecosisteme și ajungem, în cele din urmă, la ecosistemul global. A doua problemă care apare este aceea a raportului dintre ființa umană și ecosisteme. Considerăm ființa umană ca membru al ecosistemului sau o situăm în afara lui, ca ființă creatoare de cultură, independentă de ecosistem prin capacitățile sale tehnologice? Teoreticienii mediului își întemeiază demersul pe recunoașterea relațiilor multiple dintre ființa umană și ecosistem. Dacă luăm în considerare dependența dovedită a omului de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în cele din urmă, la ecosistemul global. A doua problemă care apare este aceea a raportului dintre ființa umană și ecosisteme. Considerăm ființa umană ca membru al ecosistemului sau o situăm în afara lui, ca ființă creatoare de cultură, independentă de ecosistem prin capacitățile sale tehnologice? Teoreticienii mediului își întemeiază demersul pe recunoașterea relațiilor multiple dintre ființa umană și ecosistem. Dacă luăm în considerare dependența dovedită a omului de ecosistemele în care trăiește, atunci devine corectă științific strategia de a considera omul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
umană și ecosisteme. Considerăm ființa umană ca membru al ecosistemului sau o situăm în afara lui, ca ființă creatoare de cultură, independentă de ecosistem prin capacitățile sale tehnologice? Teoreticienii mediului își întemeiază demersul pe recunoașterea relațiilor multiple dintre ființa umană și ecosistem. Dacă luăm în considerare dependența dovedită a omului de ecosistemele în care trăiește, atunci devine corectă științific strategia de a considera omul o parte a ecosistemului. Așadar, dacă acceptăm includerea ecosistemelor în sfera moralității prin recunoașterea statutului lor moral, atunci
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sau o situăm în afara lui, ca ființă creatoare de cultură, independentă de ecosistem prin capacitățile sale tehnologice? Teoreticienii mediului își întemeiază demersul pe recunoașterea relațiilor multiple dintre ființa umană și ecosistem. Dacă luăm în considerare dependența dovedită a omului de ecosistemele în care trăiește, atunci devine corectă științific strategia de a considera omul o parte a ecosistemului. Așadar, dacă acceptăm includerea ecosistemelor în sfera moralității prin recunoașterea statutului lor moral, atunci vom putea vorbi despre datorii ale omului față de ecosisteme, ori
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
tehnologice? Teoreticienii mediului își întemeiază demersul pe recunoașterea relațiilor multiple dintre ființa umană și ecosistem. Dacă luăm în considerare dependența dovedită a omului de ecosistemele în care trăiește, atunci devine corectă științific strategia de a considera omul o parte a ecosistemului. Așadar, dacă acceptăm includerea ecosistemelor în sfera moralității prin recunoașterea statutului lor moral, atunci vom putea vorbi despre datorii ale omului față de ecosisteme, ori despre statutul moral al comunității biotice. Reapare în acest caz problema contractualistă a reciprocității obligațiilor, adică
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
demersul pe recunoașterea relațiilor multiple dintre ființa umană și ecosistem. Dacă luăm în considerare dependența dovedită a omului de ecosistemele în care trăiește, atunci devine corectă științific strategia de a considera omul o parte a ecosistemului. Așadar, dacă acceptăm includerea ecosistemelor în sfera moralității prin recunoașterea statutului lor moral, atunci vom putea vorbi despre datorii ale omului față de ecosisteme, ori despre statutul moral al comunității biotice. Reapare în acest caz problema contractualistă a reciprocității obligațiilor, adică asumarea explicită de către ambele părți
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de ecosistemele în care trăiește, atunci devine corectă științific strategia de a considera omul o parte a ecosistemului. Așadar, dacă acceptăm includerea ecosistemelor în sfera moralității prin recunoașterea statutului lor moral, atunci vom putea vorbi despre datorii ale omului față de ecosisteme, ori despre statutul moral al comunității biotice. Reapare în acest caz problema contractualistă a reciprocității obligațiilor, adică asumarea explicită de către ambele părți a unor obligații reciproce pornind de la interese comune. Problema este echivalentă cu aceea a obligațiilor ființei umane față de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
acest caz se are în vedere trecerea de la comunitatea ecologică la comunitatea morală 252. Din punct de vedere științific, la prima vedere, s-ar părea că suntem îndreptățiți să susținem că, spre deosebire de organismele individuale, care sunt un model de cooperare, ecosistemele sau comunitățile biotice sunt dominate de lupta pentru supraviețuire. Rolston 253 deosebește între două nivele bazate pe tipuri diferite de necesitate, și anume, necesitatea ambientală, adică, aș spune eu, nevoia oricărei specii de a-și proteja propria nișă ecologică, caz
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
existența conflictelor, unele chiar foarte violente, cu menționarea faptului că și în aceste cazuri este posibilă o perspectivă etică, inclusiv războiul putând fi evaluat astfel. Dar aceasta nu înseamnă că oamenii nu trăiesc în comunități. Asemănător, vom considera și că ecosistemele sunt comunități, eventual vom adăuga, pentru a le deosebi de comunitățile umane, că ele sunt comunități biotice. Oamenii vor fi considerați membri ai ambelor tipuri de comunități. Pentru a nuanța, putem să vorbim despre comunități în sens tare, așa cum sunt
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în sens tare, așa cum sunt comunitățile umane, bazate pe cooperare și pe recunoașterea explicită a moralității, comunități similare unui organism, după cum metaforiza Aristotel, și comunități în sens slab, așa cum sunt comunitățile biotice, bazate pe funcționarea lanțului trofic și pe echilibrul ecosistemului. Trecerea de la recunoașterea poziției omului în ecosistem la recunoașterea obligațiilor față de acesta, mediată de recunoașterea necesităților organice specifice unei comunități biotice, presupune următorii pași254: • Ecosistemele sunt unități complexe, bazate pe echilibru și diversitate. • Comunitățile biotice asigură împlinirea necesităților biologice ale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
bazate pe cooperare și pe recunoașterea explicită a moralității, comunități similare unui organism, după cum metaforiza Aristotel, și comunități în sens slab, așa cum sunt comunitățile biotice, bazate pe funcționarea lanțului trofic și pe echilibrul ecosistemului. Trecerea de la recunoașterea poziției omului în ecosistem la recunoașterea obligațiilor față de acesta, mediată de recunoașterea necesităților organice specifice unei comunități biotice, presupune următorii pași254: • Ecosistemele sunt unități complexe, bazate pe echilibru și diversitate. • Comunitățile biotice asigură împlinirea necesităților biologice ale organismelor care le compun. • Aceste comunități biotice
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în sens slab, așa cum sunt comunitățile biotice, bazate pe funcționarea lanțului trofic și pe echilibrul ecosistemului. Trecerea de la recunoașterea poziției omului în ecosistem la recunoașterea obligațiilor față de acesta, mediată de recunoașterea necesităților organice specifice unei comunități biotice, presupune următorii pași254: • Ecosistemele sunt unități complexe, bazate pe echilibru și diversitate. • Comunitățile biotice asigură împlinirea necesităților biologice ale organismelor care le compun. • Aceste comunități biotice au valoare intrinsecă. • Omul, ca membru al acestui tip de comunitate, are obligații și datorii față de ea ca
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
celelalte două sunt enunțuri ale eticii. Despre cum trecem de la al doilea enunț la cel de-al treilea, cheia argumentului de acest tip, am prezentat în altă parte. În favoarea enunțului al treilea se poate aduce argumentul că "în natură, un ecosistem generează în mod sistematic o ordine spontană care depășește în bogăție, frumusețe, integritate și stabilitate dinamică, ordinea proprie oricărei părți componente..."255. Dacă adăugăm și recunoaștem forța creatoare a ecosistemelor, atunci argumentul bazat pe valoarea intrinsecă a acestora devine suficient
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
al treilea se poate aduce argumentul că "în natură, un ecosistem generează în mod sistematic o ordine spontană care depășește în bogăție, frumusețe, integritate și stabilitate dinamică, ordinea proprie oricărei părți componente..."255. Dacă adăugăm și recunoaștem forța creatoare a ecosistemelor, atunci argumentul bazat pe valoarea intrinsecă a acestora devine suficient de puternic pentru a susține extinderea moralității în sensul propus mai sus. Ecosistemele au istorie, tradiție, moștenesc și transmit mai departe funcția lor sistemică și integrativă. Această atribuire de proprietăți
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
integritate și stabilitate dinamică, ordinea proprie oricărei părți componente..."255. Dacă adăugăm și recunoaștem forța creatoare a ecosistemelor, atunci argumentul bazat pe valoarea intrinsecă a acestora devine suficient de puternic pentru a susține extinderea moralității în sensul propus mai sus. Ecosistemele au istorie, tradiție, moștenesc și transmit mai departe funcția lor sistemică și integrativă. Această atribuire de proprietăți ecosistemelor nu înseamnă că ajungem la o confuzie între natură și cultură, ci că doar le recunoaștem acestora calități pe care le-am
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
atunci argumentul bazat pe valoarea intrinsecă a acestora devine suficient de puternic pentru a susține extinderea moralității în sensul propus mai sus. Ecosistemele au istorie, tradiție, moștenesc și transmit mai departe funcția lor sistemică și integrativă. Această atribuire de proprietăți ecosistemelor nu înseamnă că ajungem la o confuzie între natură și cultură, ci că doar le recunoaștem acestora calități pe care le-am ignorat anterior și dăm subiectivității noastre o dimensiune ce merită să fie recunoscută fie și pentru a ne
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ce merită să fie recunoscută fie și pentru a ne defini mai bine locul în univers și pentru a da un sens complex vieții noastre. În fine, adaug și observația că, într-un anumit sens, dacă ridicăm problema priorității dintre ecosisteme și indivizi, putem relua în cazul comunității biotice polemica dintre abordarea individualistă și abordarea holistă a fenomenelor sociale Și în cazul ecosistemelor chestiunile practice sunt acelea duc la cele mai multe discuții. Protejarea ecosistemelor cu statut de arie sălbatică este abordată din
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
complex vieții noastre. În fine, adaug și observația că, într-un anumit sens, dacă ridicăm problema priorității dintre ecosisteme și indivizi, putem relua în cazul comunității biotice polemica dintre abordarea individualistă și abordarea holistă a fenomenelor sociale Și în cazul ecosistemelor chestiunile practice sunt acelea duc la cele mai multe discuții. Protejarea ecosistemelor cu statut de arie sălbatică este abordată din mai multe perspective. Redau în continuare o tipologie propusă de Smith 256: 1) Viziunea "catedrală". Ecosistemele nemodificate de om reprezintă un spațiu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
un anumit sens, dacă ridicăm problema priorității dintre ecosisteme și indivizi, putem relua în cazul comunității biotice polemica dintre abordarea individualistă și abordarea holistă a fenomenelor sociale Și în cazul ecosistemelor chestiunile practice sunt acelea duc la cele mai multe discuții. Protejarea ecosistemelor cu statut de arie sălbatică este abordată din mai multe perspective. Redau în continuare o tipologie propusă de Smith 256: 1) Viziunea "catedrală". Ecosistemele nemodificate de om reprezintă un spațiu vital pentru renaștere spirituală, regenerare morală și desfătare estetică, adică
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a fenomenelor sociale Și în cazul ecosistemelor chestiunile practice sunt acelea duc la cele mai multe discuții. Protejarea ecosistemelor cu statut de arie sălbatică este abordată din mai multe perspective. Redau în continuare o tipologie propusă de Smith 256: 1) Viziunea "catedrală". Ecosistemele nemodificate de om reprezintă un spațiu vital pentru renaștere spirituală, regenerare morală și desfătare estetică, adică au un rol spiritual asemănător unei catedrale. Bunăstarea oamenilor depinde de protejarea ariilor sălbatice, iar distrugerea unui ecosistem este un act de vandalism asemănător
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de Smith 256: 1) Viziunea "catedrală". Ecosistemele nemodificate de om reprezintă un spațiu vital pentru renaștere spirituală, regenerare morală și desfătare estetică, adică au un rol spiritual asemănător unei catedrale. Bunăstarea oamenilor depinde de protejarea ariilor sălbatice, iar distrugerea unui ecosistem este un act de vandalism asemănător distrugerii unei biserici. Valoarea unui ecosistem constă în efectele pe care acesta le are asupra ființei umane. Această viziune pendulează între acceptarea valorii intrinseci a ecosistemelor și o perspectivă instrumentalistă. Pe de o parte
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]