5,147 matches
-
Kendall intră alergând în școala La Jolla și ajunse la biroul directoarei cu respirația tăiată. — Am venit cât de repede am putut, zise ea. Care este problema? — David, spuse directoarea, o femeie la patruzeci de ani. Copilul pe care îl educați acasă. Fiul dumneavoastră, Jamie, l-a adus astăzi la școală. — Da, ca să vadă cum ... Și mi-e teamă că nu s-a comportat bine. A mușcat un alt copil, pe terenul de joacă. — Oh, Doamne. Aproape că i-a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
cu tridentul. În timpul luptei, rețiarul Îi făcea pe spectatori să rîdă strigîndu-i mirmilonului: „Nu cu tine am eu ceva de Împărțit, ci cu peștele tău!“. CÎnd se ducea cu gîndul la profesorii lui, François se Întreba dacă nu fusese cumva educat de o ceată de țicniți care Îl tîrÎseră după ei Într-un univers În care sîngele curgea necontenit: „Vărsîndu-Și sîngele pe Cruce pentru noi, Hristos a devenit regele nostru. Iată-ne așadar poporul Lui, botezat cu sîngele Lui“. Nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
tip oarecare ca un pumn În maxilar! Dacă nu dormea, care să fi fost subiectul articolului pe care-l bătea la mașină? Dacă nu cumva stăea de vorbă cu maică-mea! Îi spunea: „Merita bătaia asta de cap ca să ne educăm copiii, uită-te la François, uită-te la cartea asta...“. Am renunțat să-i telefonez. Nu venisem pînă În nord-vestul Saharei spaniole ca să mă cert cu el la telefon. La un anticar din Las Palmas, am pus să-mi scoată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
mai presantă. Moartea nu mai este o propunere abstractă, ci o realitate iminentă. Apropo, ați avut dreptate să îmi puneți la îndoială credința. Nu am fost credincios dintotdeauna. După cum probabil ați aflat, sunt fiu de preot. Eu însumi am fost educat într-un seminar, și am crezut odată că voi urma calea tatălui meu. Dar ca mulți alții din generația mea, am descoperit filozofia. și știința. și îndoiala. Mulți ani am crezut că știința și credința erau pe poziții ireconciliabile. Prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
ca o actriță care joacă perfect un rol Într-o piesă de mâna a doua. Privesc fix În ochii publicului meu sedus, bărbatul, dar foarte rar pot reduce la tăcere acea voce din mine care șoptește: «O, Doamne!». Am fost educată să fiu fermecătoare și seducătoare, așa că adesea mă simt ca o gheișă, ca o femeie care distrează bărbații, al cărei rol este să fie drăguță și spirituală. De când m-am despărțit de Ashton, acum un an, aproape la fiecare Întâlnire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
libertatea i se părea atât de Încântătoare și Înviorătoare, voia să facă mai mult cu viața ei decât să urmeze aceleași cărări bătute. Și, ca printr-o minune, Își dorea să se căsătorească din nou și să aibă copii. Fusese educată să creadă că, dacă nu ai un copil, ratezi poate ce e mai important În viață. Voia să lase cuiva moștenire șansa de care se bucurase ea-aceea de-a trăi. Și voia să-și Învețe copilul toate acele lucruri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
progenitori, chiar așa au spus, progenitori, nu știu de unde au pescuit cuvântul, niciodată nu și-ar fi imaginat că vor auzi din gura mea că îi reneg pe cei cărora le datorez viața, care m-au crescut și m-au educat, sigur că însurătoarea te îndepărtează, dar nu sunt dispuși să-mi suporte disprețul, că, oricum, n-am de ce să-mi fac sânge rău, nu trebuie deocamdată să cerșească în stradă, dar să nu uit că remușcarea vine întotdeauna, și, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
complexele sub un aer de normalitate. Această armură invizibilă, prin care își apăra de ceilalți fragilitatea sufletească, îi intrase în carne, în mișcări, în atitudini, îi modelase gesturile. Se studiase și se supraveghease atât de mult încât reușise să se educe, să pară absent și chiar distant uneori, dar această victorie îl costase cât zece înfrângeri, deoarece Dinu dezlănțuise în taină un adevărat război împotriva calităților lui pe care le socotea, nu fără motiv, defecte grave într-o lume ce confundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
a făcut cadou un pulover. „Ca să nu răcești seara, puișor”, mi-a zis. 20 mai Două lucruri nu le împarți probabil cu nimeni. Așteptarea și moartea. 21 mai Dar ce fel de psihiatru sunt eu dacă nu reușesc să mă educ nici pe mine? Știu bine că nu sunt vinovat în povestea cu accidentul și totuși îmi e frică. Încerc să mă stăpânesc, să mă conving că n-am nici un motiv de îngrijorare. Din păcate, știu ce poate un om de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
la fereastră și mi-am umplut plămânii cu aerul răcoros și sărat, uitându-mă cum marea se lovea ca un bețiv de stânci. Nu mai pusesem mâna pe daltă demult și atunci m-am gândit să încerc ceva; ca să-mi educ mâna și, mai ales, ca să mă pot eventual lăuda în fața Laurei. Mi-am luat dalta de sub pat și am ieșit grăbit. Soarele încălzea stâncile, valurile se sfărâmau de țărm cu un zgomot moale, luminos și rar, iar departe, în larg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
poți face. Vine un moment când e treaba mea. Și pe urmă, tu nu fumezi și doar nu vrei să capeți viciul cu ocazia asta“. „Și-atunci ce fac?“ „Participi Înainte și după aceea. După, dacă e băiat, o să-l educi, o să-l modelezi, o să-i creezi o frumusețe de complex oedipian așa cum trebuie, o să te pretezi surâzând la paricidul ritual când o să vină momentul, și fără să faci caz, iar apoi Într-o zi o să-i arăți biroul tău nenorocit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
fotografică și cinematografia. Zilnic “piața artistică” sporește cu nenumărate producții cinematografice, emisiuni sau show-uri TV, care nu doar că sunt de prost gust, dar unele dintre ele prezintă și un grad sporit de periculozitate și nocivitate datorită faptului că educă “consumatorul” într-un mod negativ de multe ori influențându-l și îndreptâdu-l spre acțiuni violente sau denaturate. ”Vremurile noastre aparțin ambiguității morale puternic resimțite”<footnote Zygmund Bauman, Intimations of Postmodernity, Routledge, Londra, 1992, p. VII apud. Gabriel Troc, Postmodernismul în
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
noastră, o datorie morală în difuzarea de ”produse culturale” o are atât producătorul de artă, cât și comercianții culturali care, din nefericire, sunt interesați doar de câștiguri mari și imediate. Ori rolul artei se dorea a fi acela de a educa omul spre frumos, sublim, spre bine, spre adevăruri universal valabile și nu acela de a-l împinge spre ”întuneric”. Topuri inimaginabil de numărat sunt umplute zilnic de către filosofi, poeți si scriitori lipsiți de inspirație și imaginație și transpuse în tomuri
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
acest caz purtând-o creatorii de artă care nu mai au nimic de zis în acest sens. Artiștii postmoderni consideră că ei au obligația de a-și adapta arta cerințelor publicului ignorând faptul că artistul veritabil are datoria de a educa publicul și a-l influența (pe cît posibil în mod pozitiv), problema fundamentală a progresului cultural într-o societate dată o reprezintă tentativa de ridicare a publicului receptor la nivelul de receptare al creatorului, iar nu invers, prin coborârea limbajului
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
Nu, nu e chiar așa rău. De fapt, e de-a dreptul minunat. CÎteva din cele mai mari creiere ale epocii și albinuțele harnice ale prosperității americane și-au făcut un rost aici; mirodeniile pămîntului au dat buzna și au educat vălurile palatine ale celor care pînă nu demult credeau că și cartofii prăjiți sînt haute cuisine. Și Maggie e frumoasă, dulce și inteligentă. Typical este un loc chiar grozav. Dar nu a venit Încă vremea să se așeze, Își spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
că acești turiști, poate chiar toți turiștii, fură lucruri pentru Diavol. Malignitatea Sa trebuie că se Îneacă În colecțiile sale de ofrande de dragoste. Susan face parte dintr-o generație de curatori de muzee care, spre deosebire de predecesorii ei, a fost educată În respectul față de alte culturi și locuri, dar nu are nici un fel de iluzii romantice. — Colecționarii americani nu vedeau nimic rău În a aduce acasă de prin străinătățuri orice le cădea În mînă. Datorăm minunatele noastre colecții unor bădărani milionari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
o punea la munci grele. Deci oamenii n-au avut timp să primească o educație. Cum să crească un copil, un copil dificil - mai ales când ai și trei băieți și mai ai și o fată -, e dificil să-l educi și tre’ să-l educi în paralel cu societatea. Deci, cu dezvoltarea societății trebuie să educi un copil. Dacă tata n-a învățat altfel, aplica aceeași metodă - zicea că exact, „dac-am ajuns eu să muncesc, să am categoria șapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Deci oamenii n-au avut timp să primească o educație. Cum să crească un copil, un copil dificil - mai ales când ai și trei băieți și mai ai și o fată -, e dificil să-l educi și tre’ să-l educi în paralel cu societatea. Deci, cu dezvoltarea societății trebuie să educi un copil. Dacă tata n-a învățat altfel, aplica aceeași metodă - zicea că exact, „dac-am ajuns eu să muncesc, să am categoria șapte“... Cum era pe timpul lui Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
să crească un copil, un copil dificil - mai ales când ai și trei băieți și mai ai și o fată -, e dificil să-l educi și tre’ să-l educi în paralel cu societatea. Deci, cu dezvoltarea societății trebuie să educi un copil. Dacă tata n-a învățat altfel, aplica aceeași metodă - zicea că exact, „dac-am ajuns eu să muncesc, să am categoria șapte“... Cum era pe timpul lui Ceaușescu, categoria șapte specială era cel mai bine plătită. „Cum am putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
șiș”. Relevantă e și atitudinea față de public: lipsită de iluzii, conștientă de propria impopularitate, dar decisă a nu face nici un fel de concesii. Gerontocrația, spiritul mercantil, demagogia politicianistă sînt denunțate ferm. Desemnat drept victimă potențială a burgheziei, publicul larg trebuie „educat” spre a se opune manipulării politice. Tot elitismul întors al atitudinii avangardiste este deja aici... „Aforismele politice“ ale lui N. Porsenna vin să sublinieze atitudinea exprimată în articolul-program, printr-o pledoarie pentru valorile rațiunii individuale: „Opinia publică este totalitatea incompetenților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
glume sinistre sau fantomaticele jocuri ale unei minți alienate”. Superficială, dar... justificată prin caracterul „absurd” al scrierilor: „Într-o bună măsură, absurdul acestor povestiri participă la ambele impresii”. Ideea absurdului urmuzian — înțeles ca haos al reprezentării care agresează spiritul „clasic”, educat în spiritul mimesis-ului tradițional — va face carieră în critica românească din deceniile șapte și opt. La fel și valențele recunoscute de Pompiliu Constantinescu — precursoratul, spiritul antiburghez și anticonvențional, ingeniozitatea și conștiința artistică („Titlul de precursor îi aparține ca o meritată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
rămășiță a tinereților sale zbuciumate. Iar zbuciumul nu lipsise deloc din această parte a vieții lui, avînd În vedere și situația lui socială privilegiată. Ca orice alt băiat din clasa de mijloc, locuind În zona de nord a Londrei și educat la școli bune, Dan fuma țigări la vîrsta de treisprezece ani, sau așa susține, „iarbă“ la paisprezece și comitea fapte rușinoase cu fetele de la școlile Învecinate, prin dormitoare Întunecate, la petreceri unde apăruse neinvitat. La doar șaisprezece ani, deși nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
interesau, ci să joace o comedie, să organizeze o "formalitate", cum zici, în care, solemn și public, să-ți repudiezi părerile pentru ca, astfel, nimeni să nu fie ispitit să se ia după tine. De asta aveau nevoie. Nu să te educe, ci să te umilească. ― Am rămas cu ce gândeam. ― Galilei, orice inchiziție urmărește să creeze două realități. Una la vedere. Alta ascunsă. Controlând realitatea aflată la vedere, Inchiziția o controlează și pe cea ascunsă. În felul acesta, oamenii se obișnuiesc
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
plec, dar nici nu putea să-mi interzică. Așa că a găsit o scurtătură și a adus vorba și despre soția și despre fiul său: - Știi bine că Gaila are nevoie să fii lângă ea. Și pe Rodoald cine o să-l educe? Ești singurul în stare să-i impună un comportament demn de fiul unui rege. În privința fiului său aveam răspunsul pregătit: - L-am învățat tot ce mi-a stat în putință. Acum trebuie să se pregătească să devină rege, și doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pentru virgine. Eu Îl pun de ani de zile. Dar tu nu mai ești virgină de ani de zile, Miria! protestă Valentina. Știa totul despre deflorare de la prietena ei, căci Miria povestise totul În autocar, În timpul unui turneu, pentru a educa toată echipa de volei. Deflorarea avusese loc În sala de sport a școlii În timpul unei ore de gimnastică. O chestie deplorabilă, căci nici el n-o mai făcuse vreodată - așa Încât sfatul către prietene era ca prima dată să fie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]