2,800 matches
-
împreună, încerca să evităm viitoare "realități lingvistice" asemănătoare lui Mein Kampf, așa cum, nu-i așa, am încercat, în prealabil, să evităm "Vietnam-uri viitoare", pe calea regală a înțelegerii modului în care oamenii fabrică realități cu ajutorul cuvintelor. Cu alte cuvinte, educați sau nu, precum americanii, în spiritul pragmatismului, să dăm atenția cuvenită, în calitatea noastră de critici retorici, unui text care - dacă raționamentul pregătitor acestei lecturi și-a atins scopul - unui text care a ucis. Primul "obiectiv turistic" pe care Kenneth
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
mai mari pentru protecție socială încurajează participarea dar descurajează sociabilitatea. Oricum, pentru a înțelege mai bine funcționarea capitalului social trebuie ținut cont și de caracteristicile personale. Cele mai înalte niveluri par să fie ale celor în vârstă, ale celor mai educați, ce au venituri mai ridicate în gospodărie și ale celor care au un loc de muncă. Avem de-a face cu un efect de "acumulare" a capitalului social, ce se însoțește de niveluri mai ridicate ale capitalului uman (educație) și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sau grup etno-lingvistic având alternative politice de mobilizare. Identificarea partizană este modul de atașament emoțional, dar și de învățare a politicii. O nouă etapă apare în modurile de mobilizare, anume cea cognitivă. Într-o epocă în care oamenii sunt mai educați decât în trecut și comunicarea face informația mai accesibilă, identificarea partizană nu mai este atât de necesară. Chiar dacă unii rămân atașați sistemului politic în mod tradițional, tot mai mulți folosesc rețelele dense de asociații voluntare și alte tipuri informale de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
distinge în scăderea participării, dar noi forme par să le fi înlocuit pe cele vechi. Rămâne de stabilit cine sunt noii participanți și dacă participarea continuă să prezinte aceleași diferențe ca în trecut, când participarea era apanajul bărbaților, al celor educați și cu mai multe resurse și mai multe aptitudini civice. Ipoteza de lucru a autorilor este că noile forme de participare au tendința de a fi mai egalitare, de a include și categorii de cetățeni ce erau anterior excluși, și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
creștere atât în democrații consolidate, cât și în țări în curs de dezvoltare și democratizare, precum Mexic, Coreea de Sud sau Africa de Sud. Dar cine participă la protest? Unii sugerează că modelul activismului din anii '70 în care cei mai activi erau cei educați, bărbații, tinerii și necredincioșii nu mai este de actualitate. Activismul, odată marginal, a devenit central. Analiza datelor World Values Survey din 1995-1997 (Norris, 2002) arată încă existența unui decalaj redus în favoarea bărbaților, dar predictorul cel mai important al activismului rămâne
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
dimensiune a participării distinctă de forme mai convenționale precum votul sau activismul civic. Multe forme de protest, precum petițiile, boicoturile și demonstrațiile au devenit tot mai populare în multe țări. Politica de protest este răspândită mai curând în rândurile persoanelor educate și cu ocupații manageriale și profesionale din societățile post-industriale, dar ea nu mai este strict apanajul studenților și tinerilor cum era altădată. În același timp, așa cum se întâmplă în cazul ecologiștilor, participarea de un anumit fel nu apare ca un
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cu poziția geografică. Dintre toți factorii incluși în modelele de regresie multiplă cel mai important se dovedește chiar indicele dezvoltării umane. Apoi, luând în calcul doar factorii socio-demografici, cei care sprijină cel mai mult egalitatea sunt tinerii, femeile, cei mai educați și cei mai puțin credincioși. Rămân însă coeficienți regionali puternici, ceea ce înseamnă că există alți factori importanți care trebuie analizați pentru a explica diferențele dintre regiunile globului. Modernizarea socială fiind dependentă de cale, tradițiile și religia joacă un rol important
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nu stabilesc o legătură specială cu electoratul. Liderii lor schimbă des partidele și folosesc televiziunea pentru campania electorală. Ei se adresează mai curând grupurilor specifice și nu se preocupă prea mult de politicile publice. Televiziunea, internetul și o populație bine educată fac ca vechile structuri ale mobilizării să fie azi irelevante. Chiar dacă participarea în organizații secundare este mai redusă, noile societăți dispun de toate tipurile de organizații dezvoltate în Europa occidentală. Este adevărat însă că nu toate au reușit să se
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
era în anii '70 și continuă să fie inegalitară, fiind dependentă de condițiile sociale și materiale, modurile de socializare, condițiile culturale ale societății. În perioada de creștere a protestului în societățile occidentale, el era specific mai curând tinerilor, bărbaților, celor educați și mai puțin religioși, funcționarii și studenții fiind atunci printre cei mai activi. Femeile, de exemplu, erau minoritare în acțiunile de boicot, manifestații și semnări de petiții. Doar treptat ele au devenit mai active, tendințele fiind chiar inversate în anumite
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
comparația datelor lui Barnes și Kaase din anii '70 cu rezultatele European Social Survey din 2002 (Stolle și Hooghe, 2004b). Ne putem aștepta ca și participarea din România să sufere de mari inegalități, acesta fiind expresia celor mai tineri, mai educați și mai înstăriți. Tabelul 3.3. Protestul în funcție de variabilele socio-demografice Membrii în cel puțin o asociație (%) Media scorurilor activismului pe scală Eta (Sig.) Au participat la cel puțin o activitate de protest (%) Media scorurilor protestului pe scală Eta (Sig.) Toți
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
0,08 0,197*** Puterea coeficientului Eta și semnificația diferenței dintre mediile scorurilor este măsurată prin ANOVA. Sig. *** p < 0,001; ** p < 0,01; * p < 0,05. Cum ne așteptam, în general diferențele dintre participanți sunt importante. Bărbații, cei mai educați, cei de vârstă medie și mai ales funcționarii și cei cu funcții de conducere sunt cei care participă cel mai frecvent. Vedem însă că există o diferență între tipurile de participare. Distincțiile dintre protestatari sunt mai mari decât cele dintre
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mai sus, constatăm o diferențiere netă a tipurilor de activism politic, fenomen descoperit la rândul său de Uslaner (2004). Există, într-adevăr, o importanță mai marcată a structurii sociale pentru activitatea de protest. Dacă cei care protestează sunt cei mai educați, ei nu sunt neapărat și cei mai tineri. În același timp, ei prezintă valori diferite de ceilalți cetățeni, activitățile de protest asociindu-se cu valorile post-materiale. Nu putem spune cu certitudine însă că, în ceea ce privește protestul, modelele de regresie susțin ipoteza
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
încoace. Chiar dacă asociațiile de femei, cele pentru promovarea abstinenței alcoolice și "bisericile libere" au pierdut membrii, asociațiile dedicate sportului, celor vârstnici, cele culturale și pentru protecția mediului au cunoscut o creștere a participării. Chiar dacă există schimbări în atitudini, tinerii mai educați dovedindu-se mai individualiști, concluzia nu poate fi alta decât persistența unui nivel ridicat de capital social. În ciuda schimbărilor sociale, individualismul în creștere nu s-a transformat în egoism, crede autorul. Se petrece o revalorizare a capacității individului de a
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nefiind mai atașați democrației ca ideal decât cei mai în vârstă, care s-au socializat și au trăit o mare parte a vieții în comunism. Ceea ce contează este educația și genul, cei mai dispuși să susțină democrația fiind cei mai educați și femeile. Atunci când variabila dependentă este respingerea alternativelor nedemocratice observăm o creștere a puterii de explicare a modelului până la 10,9 %, dar și o modificare a semnificației și mărimii coeficienților. Sprijinul pentru democrație văzut ca un regim aflat în competiție
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
regim aflat în competiție cu alte regimuri posibile este cel mai puternic legat de estimarea negativă a comunismului. În contextul competiției dintre regimuri nu mai contează optimismul pentru viitorul politic, cât vârsta, educația și venitul. Cei mai tineri, cei mai educați și cei mai bogați poate cei care cred ca au beneficiat cel mai mult în urma schimbării de regim resping mai puternic alternativele nedemocratice. Privind însă la puterea de explicație a modelelor, nu putem decât să remarcăm valoarea lor scăzută. Asta
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Poliția", vezi anexa. Participarea pare să aibă un efect destul de redus în România și Bulgaria asupra încrederii în ceilalți și în instituțiile statului. Încrederea celor care participă nu diferă prea mult de cea a publicului urban sau a celui foarte educat din cele două țări. Corelația dintre participare și încredere socială pentru România este una slabă (R = 0,040) și nesemnificativă statistic, la fel ca cea pentru Bulgaria (R = 0,042), care este însă semnificativă (p < 0,05). Ceea ce este surprinzător
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
pe baza variabilei nominale "sunteți membru al unui partid sau organizații politice?", vezi anexa. Participarea în asociații voluntare pare să aibă oarecare efect. Diferențele între frecvențele celor care fac parte din asociații și a publicului urban și a celui foarte educat nu sunt însă prea mari, dar par mai mari în cazul bulgar decât în cel român. Orientarea către procesul politic poate fi măsurată și prin alți indicatori, precum frecvența lecturii știrilor politice în ziare, audiența emisiunilor și știrilor politice la
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
reciprocitate. Dar ea nu face parte din definiția îngustă a capitalului social și asocierea ei cu capitalul social nu este pe deplin acceptată. Ceea ce pare să conteze pentru respingerea alternativelor nedemocratice sunt vârsta și educația. Cei mai tineri și mai educați sunt mai predispuși la acest lucru. Iar cea mai importantă variabilă este atitudinea față de regimul comunist, cei care evaluează cel mai nefavorabil regimul comunist fiind și cei care resping cel mai puternic alternativele nedemocratice. Lucrurile nu sunt diferite nici în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
acceptate „în întregime și în același timp”. în caz contrar, susținea trimisul britanic, atunci și Unirea ar trebui descurajată, aceasta fiind primul pas spre obținerea independenței. Bulwer constata, într-un alt raport, că toate publicațiile periodice „aparțin oamenilor mai tineri (...) educați mai ales în Franța”. „Este un fapt neobișnuit că aproape toate gazetele care apar în Principate, ca și acelea ce apar în franceză în afara lor, nu numai că se manifestă puternic în favoarea Unirii, dar și în favoarea partidei foarte extremiste, favorabile
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
costul ridicat al acestor proceduri nu era rambursat inițial de asigurările sociale de sănătate. Au fost folosite diferite criterii pentru a hotărî ce vieți merită să fie salvate, criterii ce aveau în vedere valoarea socială, ceea ce defavoriza săracii, persoanele puțin educate, persoanele cu capacitate mentală redusă și vârstnicii. Dilema a fost rezolvată abia după adoptarea unei legislații care asigura finanțarea programelor de dializă pentru toate persoanele ce necesitau terapie de supleere renală pe criterii medicale. în SUA, o asemenea legislație a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
premiul al ÎI lea Nacuță Diana clasa a VII a, premiul al III lea Constantin Cristian Dumitru clasa a VII a, mențiune Dumea Cristiana clasa a VII a - 2007 premilul al III lea Concursul județean “Un consummator informat un consummator educat” Rusu Ionela și Pădurariu Sabina clasa a X a. - 2007 mențiune Olimpiada “Științe Juniori” elev Drânga Maria clasa a VIII a, (prof. Coordonator Șerban Genoveva, Chiculița Viorel, Tătaru Vasile) - 2007 premiul al ÎI lea Concursul “Sanitarii pricepuți” ( liceu, prof. Coordonator
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
Mării Nordului, zăgăzuită în pierdere de vaste amenajări hidrografice, și totuși expusă redutabil insondabilului larg. Împotriva intruziunilor fantomatice, care anunțau scurgerea unui nou interval din timpul de gândire alocat deciziilor majore, își găsise refugiul în mondenitate, mai precis în varianta ei educată, sofisticată - poate, de aceea, și militantă. Când începi să vezi adevărul altora, tinzi să te alături cauzei lor cu zelul caracteristic noilor recruți; la grămadă curajul vine mai ușor. Refugiul găsit era un avanpost de lansat contraatacuri întru exorcizarea spectrelor
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
activități de învățare sau activități practice. Astfel spus, acest principiu urmărește transformarea lui a ști în a ști ce să faci, a ști să fii, a ști să devii, etc. b) Principiul respectării particularităților de vârstă și individuale ale celor educați conferă procesului didactic accesibilitate și individualizare, în funcție de posibilitățile grupului și ale fiecărui elev. Așadar în instrucția școlară, este bine să pornim de la datele personale (natura interioară, particularități de vârstă) ale celui/celor ce urmează a fi educat/educați. Este necesar
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
ale celor educați conferă procesului didactic accesibilitate și individualizare, în funcție de posibilitățile grupului și ale fiecărui elev. Așadar în instrucția școlară, este bine să pornim de la datele personale (natura interioară, particularități de vârstă) ale celui/celor ce urmează a fi educat/educați. Este necesar să fie utilizate cât mai complet capacitățile de învățare ale elevilor având în vedere posibilitățile pe care le oferă categoria respectivă de vârstă dar trebuie să se țină cont și de faptul că fiecare elev are ritmul său
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
și direcțiile dezvoltării fiecărei epoci. A educa presupune, întotdeauna, un obiectiv iar realizarea acestuia este rațiunea de a fi a procesului instructiv - educativ Obiectivele precizează direcția în care acest proces se va îndrepta pentru a satisface cerințele de formare ale educaților. Obiectivele pedagogice sunt enunțuri cu caracter finalist, ce indică intenția de a produce o schimbare în personalitatea elevului, acea urmare a implicării sale în procesul de predare- învățare Noțiunea de obiectiv precizează date concrete și controlabile sub formă de cunoștințe
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]