3,224 matches
-
previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când valorile s-au sedimentat și au pătruns în conștiința publică. Aserțiunea maioresciană "nu interzice în nici un chip exercițiul critic dincolo de emanciparea culturii" . Dealtfel, criticul junimist a avut prilejul să mediteze și să revină asupra unora din ideile sale estetice expuse în O cercetare critică asupra poeziei române de la ". Vladimir Streinu observă cu multă justețe: " Gustul maiorescian se dovedește astfel mai ferm
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și de organizare socială, dar atribuie totodată Bisericii datoria de a supraveghea puterea politică, în măsura în care comportamentul în lume are, pentru guvernanți și guvernați, implicații asupra mîntuirii lor. Ea aduce o constrîngere religioasă de o amploare inedită, o eliberare sau o emancipare a vieții profane tot atît de inedită.1 între sfera politicului și a cunoașterii naturale, pe de o parte, și Biserică, pe de alta, va exista mereu o tensiune. în premodernitate, politicul, ca și cunoașterea au în mod firesc un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în secolul al XVII-lea, evenimentele politice din Anglia au fost însoțite de o serie de manifestări ideologice care depășesc cadrul simplelor dispute religioase. Este vorba de faptul că doctrinele religioase au fost folosite pentru a justifica ascensiunea socială și emanciparea politică, controlul resurselor economice și dobândirea puterii politice. Mai mult, semnificația ideologică a doctrinelor religioase a fost dată și de poziția societății engleze față de Războiul de 30 de ani și de eforturile statelor catolice de a reintroduce catolicismul în Anglia
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de mari schimbări din Anglia, au îndeplinit toate condițiile ideologiei: au propus o concepție amplă despre lume și viață (prin conceptele fundamentale ce structurează viața politică dintr-o comunitate), au propus un program de fericire, au susținut un interes (al emancipării de cadrele teoretice și instituționale ale monarhiei absolutiste), au fost asumate de comunitatea activă politic și au avut o puternică componentă militantă. Diferența ar consta în faptul că nu se putea vorbi atunci de răspândirea ideilor sub formă simplificată în
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în secolul al XVII-lea, evenimentele politice din Anglia au fost însoțite de o serie de manifestări ideologice care depășesc cadrul simplelor dispute religioase. Este vorba de faptul că doctrinele religioase au fost folosite pentru a justifica ascensiunea socială și emanciparea politică, controlul resurselor economice și dobândirea puterii politice. Mai mult, semnificația ideologică a doctrinelor religioase a fost dată și de poziția societății engleze față de Războiul de 30 de ani și față de eforturile statelor catolice de a reintroduce catolicismul în Anglia
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
națională a moldovenilor, incapabili să facă un pas până la autoidentificarea ireversibilă și firească cu națiunea română, sau o sută de pași până la crearea unei națiuni moldovenești. Națiunea moldovenească s-a definit doar ca o contrapondere la celelalte naționalisme: eliberator, de emancipare națională și socială, cu caracter antirus și antisovietic în 1918; conservator, antiromânesc și prorus, de sorginte rusească, din 1991 și mai ales din 1994, în perioadele de guvernare ale PDAM și a comuniștilor. Refuzând identificarea cu națiunea română sau, mai
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA ALINA HURUBEAN (coordonator) Statutul femeii în România comunistă Politici publice și viață privată INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuprins Cuvânt-înainte (Alina HURUBEAN) / 7 Partea I. EMANCIPAREA FEMEII ȘI EGALITATEA DE GEN ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ. DISTORSIUNI ȘI EFECTE PERVERSE Contextul de acțiune a egalității de gen înainte de 1989 (Georgeta GHEBREA) / 27 Gen, revoluție și război. O analiză comparativă asupra emancipării femeii în Uniunea Sovietică și România comunistă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Cuprins Cuvânt-înainte (Alina HURUBEAN) / 7 Partea I. EMANCIPAREA FEMEII ȘI EGALITATEA DE GEN ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ. DISTORSIUNI ȘI EFECTE PERVERSE Contextul de acțiune a egalității de gen înainte de 1989 (Georgeta GHEBREA) / 27 Gen, revoluție și război. O analiză comparativă asupra emancipării femeii în Uniunea Sovietică și România comunistă (Alina ILINCA și Liviu Marius BEJENARU) / 51 Modelul femeii comuniste: Elena Ceaușescu sau Ana Pauker? (Radu CLIT) / 83 Partea a II-a. CĂSĂTORIA, FAMILIA ȘI POLITICA DEMOGRAFICĂ REPRESIVĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU Regimul matrimonial
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ȘI POSTCOMUNISM: PRESA SCRISĂ, ISTORIA ORALĂ ȘI IMAGINARUL SOCIAL Fabricând o nouă identitate politică: femeile turce și tătare în perioada 1948-1960. Studiu de caz: Săteanca, Femeia și Dobrogea nouă (Manuela MARIN) / 203 Două femei, mai multe istorii (Cătălina MIHALACHE) / 231 "Emanciparea prin muncă" și reconstrucția statutului femeii: o privire dinspre postcomunism (Alina HURUBEAN) / 255 Date despre autori / 287 Cuvânt-înainte Acest demers editorial face parte dintr-un proiect mai amplu, având ca titlu După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est, derulat de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
fac parte întrebări precum: Ce a însemnat să fii femeie în România comunistă? Care erau reprezentările sociale despre femei/ feminitate? Cum era viața cotidiană în comunism pentru femei și bărbați? Ce fel de egalitate promovau politicile publice? Ce fel de emancipare? Pe ce model de familie se bazau? Care erau relațiile de gen în viața publică și în viața privată/ familială? Care au fost consecințele sociale ale politicilor pronataliste restrictive? Cum se definea raportul între stat și cetățeni? Care era identitatea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
tematice în raport cu care am grupat textele, atât pentru a imprima coerență și unitate volumului, cât și pentru posibilitatea de a identifica noi teme și conexiuni ideatice, care ar putea inspira proiecte de cercetare viitoare. Cele trei axe tematice identificate sunt: emanciparea femeii și egalitatea de gen în România comunistă - distorsiuni și efecte perverse; căsătoria, familia și politica demografică represivă a regimului Ceaușescu; identitatea discursiv-narativă a femeii între comunism și postcomunism: presa scrisă, istoria orală și imaginarul social. Prima axă tematică, referitoare
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în România comunistă - distorsiuni și efecte perverse; căsătoria, familia și politica demografică represivă a regimului Ceaușescu; identitatea discursiv-narativă a femeii între comunism și postcomunism: presa scrisă, istoria orală și imaginarul social. Prima axă tematică, referitoare la egalitatea de gen și emanciparea femeii în România comunistă, lansează problema de fond privind condiția femeii și modelarea socio-culturală a relațiilor între femei și bărbați. Avem în vedere, în acest sens, valorile și regulile sociale care normează de câteva decenii bune, inclusiv în postcomunism, dinamica
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
gradului de modernizare a unei societăți, pentru calitatea vieții și a relațiilor interumane la un moment istoric dat. Egalitatea, inclusiv cea de gen era o valoare centrală a politicilor regimului comunist. Care au fost sensurile conceptelor egalitate de gen și emanciparea femeii cu care a operat regimul comunist românesc, la nivel ideologic, la nivelul politicilor publice și al leadership-ului politic feminin? Ce s-a vrut? Ce s-a obținut? Ce am "moștenit" din acea epocă? sunt întrebări la care se configurează
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Alina Ilinca, Liviu Marius Bejenaru și Radu Clit. În studiul Contextul de acțiune a egalității de gen înainte de 1989, Georgeta Ghebrea argumentează ipoteza că politicile de gen în România comunistă au avut ca principal obiectiv legitimarea regimului și nu o emancipare reală, autentică, a femeii. Dimpotrivă, aceste politici au perpetuat inegalitățile de gen în viața publică și privată. În demersul său argumentativ, autoarea explicitează și nuanțează ideea că egalitatea de tratament era sensul de bază al conceptului de egalitate care a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de tratament" sunt diferite ca sens și substanță de conceptul de egalitate de șanse, consolidat în anii '90 (așadar, după prăbușirea comunismului). Politicile egalității în drepturi și non-discriminare pe criterii de sex, adoptate de regimul comunist au fost politici ale emancipării în sensul egalității formale (juridice) și a accesului egal la educație și piața muncii. Aceste politici nu au afectat mecanismele profunde care generează și întrețin inegalitățile de gen structurale (inegalitățile de gen din sfera vieții private, inegalitățile de gen în raport cu
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
politicile publice ale regimului comunist, în esența lor, nu au urmărit creșterea calității vieții femeilor, ci utilizarea lor ca forță de muncă în procesele de industrializare extensivă și ca "mijloace" de afirmare a superiorității regimului. Problematica egalității de gen și emanciparea femeilor, din perspectiva ideologiei comuniste și a modelului sovietic este dezvoltată în textul Gen, revoluție și război. O analiză comparativă asupra emancipării femeii în Uniunea Sovietică și România comunistă, semnat de Alina Ilinca și Liviu Marius Bejenaru. Pornind de la analiza
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în procesele de industrializare extensivă și ca "mijloace" de afirmare a superiorității regimului. Problematica egalității de gen și emanciparea femeilor, din perspectiva ideologiei comuniste și a modelului sovietic este dezvoltată în textul Gen, revoluție și război. O analiză comparativă asupra emancipării femeii în Uniunea Sovietică și România comunistă, semnat de Alina Ilinca și Liviu Marius Bejenaru. Pornind de la analiza modelului revoluționar al emancipării femeilor în Uniunea Sovietică, autorii creionează contextul istoric și ideologic necesar înțelegerii procesului în care au fost "replicate
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ideologiei comuniste și a modelului sovietic este dezvoltată în textul Gen, revoluție și război. O analiză comparativă asupra emancipării femeii în Uniunea Sovietică și România comunistă, semnat de Alina Ilinca și Liviu Marius Bejenaru. Pornind de la analiza modelului revoluționar al emancipării femeilor în Uniunea Sovietică, autorii creionează contextul istoric și ideologic necesar înțelegerii procesului în care au fost "replicate" soluțiile sovietice în statele sovietizate, respectiv în România. Revoluția bolșevică a formulat, inițial, soluții îndrăznețe privind eliberarea femeii din "sclavia casnică", în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sovietizate, respectiv în România. Revoluția bolșevică a formulat, inițial, soluții îndrăznețe privind eliberarea femeii din "sclavia casnică", în intenția de a lovi, astfel, în modelul "familiei burgheze". Alternativa uniunii libere dintre bărbați și femei părea a fi soluția adecvata pentru emanciparea femeii. Organizarea politică a femeilor și afirmarea unor militante feministe de marcă a permis adoptarea a numeroase reforme în plan legislativ cu privire la drepturile economice și politice, mariaj, avort, sexualitate. Unele dintre acestea se situau în zona libertinajului și frizau dezordinea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
economice și politice, mariaj, avort, sexualitate. Unele dintre acestea se situau în zona libertinajului și frizau dezordinea socială. În epoca stalinistă, perspectiva asupra problematicii femeilor s-a schimbat atât prin scăderea ponderii acesteia pe agenda politică, cât și ca abordare. Emanciparea acestora urma să se realizeze "firesc" prin transformările economice și sociale ale regimului comunist, strict controlate de partid. Folosită ca important instrument de propagandă și de susținere a cultului personalității, imaginea eroică a femeii sovietice, mamă, soție, muncitoare stahanovistă, eliberată
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a reușit să-și construiască o carieră internațională, să fie admirată și recunoscută ca și competitoare redutabilă pentru liderii bărbați din epocă. Contextul românesc al anilor '40, consideră autorul, nu era pregătit pentru a înțelege și accepta acest model de emancipare feminină, care, în plus, era întruchipat de o evreică și, în același timp, "omul Moscovei". Acesta ar fi motivul principal pentru care memoria colectivă i-a creat o imagine negativă, supusă ulterior unui proces vindecător de uitare. Diferită ca profil
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
au fost costurile sociale și umane ale politicii demografice din perioada regimului Ceaușescu? sunt doar câteva dintre întrebările în jurul cărora autorii au construit demersul argumentativ al acestor studii. Într-o primă etapă a construcției sale (1948-1965), comunismul a produs o emancipare a femeilor prin muncă, profesia devenind o componentă importantă în definirea identității feminine, în raport cu maternitatea, care deținea un loc secund. În "Epoca Ceaușescu" (1966-1989), se inversează acest raport, semnificativ fiind acum raportul mamă-copil și modelul femeii ca întruchipare a stahanovismului
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
din perspectiva relevanței lor pentru prezent, ca exercițiu permanent de căutare a resurselor de putere și a asimilării lecțiilor învățate, am considerat necesară includerea unui studiu care să surprindă condiția femeii în societatea românească de astăzi. În acest sens, textul "Emanciparea prin muncă" și reconstrucția statutului femeii: o privire dinspre postcomunism, pe care l-am conceput, aduce în prim plan ideea că în societatea românească actuală, asimetriile și inegalitățile de gen sunt încă foarte prezente și vizibile mai cu seamă în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
instituționale. Astfel, inegalitățile și asimetriile de gen se perpetuează într-o formă mai subtilă și paradoxală, chiar sub acoperirea și prin mijlocirea idealului egalității de gen. Privite în sinteza lor, textele reunite în cadrul acestui volum ne îndreptățesc să afirmăm că emanciparea femeilor în comunism a fost o emancipare duplicitară, distorsionată, care nu le-a îmbunătățit autonomia personală și statutul social. Acest lucru a produs efecte pe termen lung, resimțite în epoca în care trăim. În România, strategiile de modernizare de tip
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
se perpetuează într-o formă mai subtilă și paradoxală, chiar sub acoperirea și prin mijlocirea idealului egalității de gen. Privite în sinteza lor, textele reunite în cadrul acestui volum ne îndreptățesc să afirmăm că emanciparea femeilor în comunism a fost o emancipare duplicitară, distorsionată, care nu le-a îmbunătățit autonomia personală și statutul social. Acest lucru a produs efecte pe termen lung, resimțite în epoca în care trăim. În România, strategiile de modernizare de tip comunist, centrate pe emanciparea și egalizarea de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]