2,623 matches
-
(în , , ), denumită și Depresiunea Curburii Carpatice sau Depresiunea Brașovului, este o regiune istorică și etnografică din sud-estul Transilvaniei, cu Brașov cea mai importantă localitate. Denumirea provine de la râul Bârsa /Bârsa Mare (în germană "Burzen"), care se varsă în râul Olt. Bârsa Mare, formată de confluența a două brațe Bârsa Groșetului și Bârsa Tămașului, are printre
Țara Bârsei () [Corola-website/Science/303218_a_304547]
-
XIX-lea. În 1867, Alexandru Odobescu, eminent om de cultură, propune prezentarea, în cadrul Expoziției Universale de la Paris, într-un pavilion special amenajat, a unor monumente de arhitectură populară. Ceva mai târziu, savantul Alexandru Tzigara-Samurcaș avea să preconizeze aducerea în Muzeul Etnografic, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială din București, înființat de el în 1906, a unor „gospodării autentice și complete din toate regiunile mai însemnate locuite de români”. Proiectul său se va concretiza prin expunerea, în 1909, în acest
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
toate regiunile mai însemnate locuite de români”. Proiectul său se va concretiza prin expunerea, în 1909, în acest muzeu, a casei „Ceauru”, adevărata bijuterie arhitectonică în lemn, din zona Gorj. Toate aceste inițiative au constituit premisele întemeierii celor dintâi muzee etnografice în aer liber de la noi: Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Parcul Hoia, de la Cluj, cu specific regional, și din București, cu caracter național. Ducând mai departe această idee, între anii 1925-1935, Universitatea din București, Catedra de sociologie, a organizat o
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
Proiectul său se va concretiza prin expunerea, în 1909, în acest muzeu, a casei „Ceauru”, adevărata bijuterie arhitectonică în lemn, din zona Gorj. Toate aceste inițiative au constituit premisele întemeierii celor dintâi muzee etnografice în aer liber de la noi: Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Parcul Hoia, de la Cluj, cu specific regional, și din București, cu caracter național. Ducând mai departe această idee, între anii 1925-1935, Universitatea din București, Catedra de sociologie, a organizat o serie de cercetări monografice interdisciplinare în sate
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
Satului a avut loc la 10 mai 1936, în prezența regelui Carol al II-lea, iar pentru public, cu o săptămână mai târziu, pe 17 mai 1936. Muzeul Satului a fost conceput ca un muzeu social și nu ca unul etnografic. Dimitrie Gusti a declarat: În discursul inaugural, Dimitrie Gusti precizează că nu i-au fost sursă de inspirație muzeele în aer liber din țările nordice. Muzeele din Skansen, Bigdo, Lillehammer erau, după părerea sa, prea romantice și etnografice, preocupate mai
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
ca unul etnografic. Dimitrie Gusti a declarat: În discursul inaugural, Dimitrie Gusti precizează că nu i-au fost sursă de inspirație muzeele în aer liber din țările nordice. Muzeele din Skansen, Bigdo, Lillehammer erau, după părerea sa, prea romantice și etnografice, preocupate mai mult de piesele muzeale și mai puțin de problemele omului contemporan, de mediul și faptele acestuia. Noul muzeu trebuia „să placă nu numai ochiului, ci și să înfățișeze lucruri adevarate”, el fiind, în viziunea sa „un muzeu sociologic
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
războiului, în anul 1948, este numit director Gheorghe Focșa, participant la cercetările monografice, fost asistent al profesorului Dimitrie Gusti. Numirea lui marchează începerea unei noi etape în dezvoltarea muzeului și transformarea definitivă a acestuia dintr-un muzeu sociologic într-unul etnografic. Din anul 1948, au reînceput cercetările de teren pentru refacerea și realizarea muzeului etnografic în aer liber pe principii științifice. Au fost organizate campanii de cercetare în cele mai importante zone etnografice ale țării, în vederea completării expoziției cu monumente reprezentative
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
asistent al profesorului Dimitrie Gusti. Numirea lui marchează începerea unei noi etape în dezvoltarea muzeului și transformarea definitivă a acestuia dintr-un muzeu sociologic într-unul etnografic. Din anul 1948, au reînceput cercetările de teren pentru refacerea și realizarea muzeului etnografic în aer liber pe principii științifice. Au fost organizate campanii de cercetare în cele mai importante zone etnografice ale țării, în vederea completării expoziției cu monumente reprezentative, a recompunerii interioarelor deteriorate și a creșterii patrimoniului. Se poate afirma că după ani
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
a acestuia dintr-un muzeu sociologic într-unul etnografic. Din anul 1948, au reînceput cercetările de teren pentru refacerea și realizarea muzeului etnografic în aer liber pe principii științifice. Au fost organizate campanii de cercetare în cele mai importante zone etnografice ale țării, în vederea completării expoziției cu monumente reprezentative, a recompunerii interioarelor deteriorate și a creșterii patrimoniului. Se poate afirma că după ani de activitate, muzeul s-a dezvoltat considerabil, a devenit una din cel mai importante și reprezentative instituții culturale
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
Drăguș-Brașov și Dumitra-Alba (ambele secolul XVI). Pe 20 februarie 2002, după amiaza, în jurul orei 15:30, la Muzeul Satului din București a izbucnit un incendiu devastator, care s-a extins rapid din cauza vântului extrem de puternic și a secetei, afectând obiective etnografice de mare valoare din zona de nord a muzeului, la limita dintre sectoarele dedicate zonelor etnografice Moldova și Dobrogea. Peste 70 de pompieri militari din cadrul Brigăzii „Dealul Spirii” au intervenit, fiind alertați în jurul orei 15:40. Deși au acționat cu
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
la Muzeul Satului din București a izbucnit un incendiu devastator, care s-a extins rapid din cauza vântului extrem de puternic și a secetei, afectând obiective etnografice de mare valoare din zona de nord a muzeului, la limita dintre sectoarele dedicate zonelor etnografice Moldova și Dobrogea. Peste 70 de pompieri militari din cadrul Brigăzii „Dealul Spirii” au intervenit, fiind alertați în jurul orei 15:40. Deși au acționat cu 15 mașini de luptă, pompierii au reușit să stingă incendiul după mai bine de o oră
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
Gusti până în prezent, drum presărat cu încă 18 muzee, care l-au luat ca punct de reper. Aici au fost aduse din locurile de origine construcții țărănești. Interioarele construcțiilor au fost reconstituite și dotate cu obiecte autentice, specifice fiecărei zone etnografice și epoci de proveniență a monumentelor. Viața în mediul rural și obiceiurile rurale au o însemnătate majoră în istoria României. În primele secole ale acestei ere, colonizarea romană a trebuit să aibă un caracter rural, iar înainte de prima jumătate a
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
din raionul Dubăsari se află sub controlul Chișinăului. Capitala republicii autoproclamate este Tiraspol. nu este subiect de drept internațional, fiind considerată parte componentă a Republicii Moldova. Numele Transnistria este folosit de multe ori pentru a face referire la Republica Moldovenească Nistreană. Etnografic și geografic acest lucru nu este corect; Transnistria, o regiune geografică aflată "de jure" sub controlul autorităților de la Chișinău, cuprinde și zone întinse populate majoritar de moldoveni, care nu doresc separatismul. Principala zonă populată majoritar de moldoveni (Dubăsari-Grigoriopol) separă zona
Republica Moldovenească Nistreană () [Corola-website/Science/302261_a_303590]
-
preț. Un Aer donat de Lăpușneanu în 1556, cu o inscripție în limba slavonă, precum și alte 15 obiecte de cult provenind de la Slatina se află în prezent la Muzeul Național de Artă din București. Tronul domnesc se păstrează la Muzeul Etnografic din Iași. Un rând de veșminte arhierești și o Evanghelie de la mitropolitul Veniamin Costachi se află la Catedrala Mitropolitană din Iași. Mănăstirea Slatina este necropolă domnească, aici fiind înmormântată familia domnitorului Alexandru Lăpușneanu, ctitorul lăcașului de cult. În partea dreaptă
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
dat peste o sălbăticiune. Astfel, mergând pe urma sirului Dorinei (Șaru Dornei ), Dragoș ar fi trăit ziua cea mai neagră ( Neagră Șarului ), atunci când și-a ucis iubita. Rezervatia de jnepeniș "Pinus Cembra" Rezervatia 12 Apostoli Rezervatia Tinovul Șaru Dornei Obiective etnografice la Gură Hâiții Parcul National Călimani Centrele de echitație
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
Spania, Anglia În Straja nu există unități turistice de profil, dar sunt condiții pentru turism cu motivații că: sport, vânătoare, pescuit, drumeții, interes pentru folclor, etnografie, obiceiuri. Se pot organiza excursii de o zi, schi și săniuș, turism ecologic sau etnografic. Se poate vină cerbul, căpriorul, mistrețul, lupul, vulpea. Pescuitul oferă posibilități pentru păstrăv, mreana și clean. Iubitorii turismului, vânatului și pescuitului vor avea momente de neuitat dacă vor veni să se bucure de ceea ce oferă comună Straja. Calea ferata Suceava-Nisipitu
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
care au fost dintotdeuna iobagi/șerbi. Hărnici și buni gospodari, localnicii s-au axat în principal pe cultură mare a plantelor(porumb și grâu) și creșterea animalelor (porcine, bovine). Un aspect deosebit de interesant din punct de vedere social, ocupațional și etnografic era convingerea oamenilor că aceia care creșteau «capre și oi» erau săraci. Chiar și în zilele noastre în Valea lui Alb nu veți găsi "picior" de capră sau oaie! Originea toponimului Valea lui Alb este întunecată însă există unele legende
Valea lui Alb, Olt () [Corola-website/Science/302029_a_303358]
-
s-au produs în timpul Regulamentului Organic și în urma reformei agrare din 1864, când multe sate au fost scoase „la linie”, coborând astfel de pe dealuri pe drumurile de vale, dar nu la distanțe prea mari de unde au fost. Ionel Hududoi,„MONOGRAFIA ETNOGRAFICĂ A COMUNEI PRUNDENI”, Editura INFOMIN DEVA -2006- ISBN 973-7646-02-9 Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Prundeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,06
Comuna Prundeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302040_a_303369]
-
dat fiind că idiomul lor nu este același cu al acestora din urmă. În continuare de meglenoromâni se ocupă mai ales lingviști, începând cu germanul Gustav Weigand. În urma unei călătorii în care trece și prin Meglen, el face o descriere etnografică a regiunii, pentru prima oară o descriere lingvistică a idiomului meglenoromânilor, căruia îi dă denumirea „"Meglen"”, și publică pentru prima oară texte culese de la informatori locali. În secolul al XX-lea, mai mult cercetători români sunt cei care publică lucrări
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
s-a căsătorit cu Luther Cressman, trecând totodată la religia baptista, de bunăvoie. Continuându-și studiile, ea a avut oportunitatea de a face munca de teren în Șamoa. Aici, ea a studiat adolescentele Manu în raport cu adolescentele americane, întregindu-și studiile etnografice și descoperind că personalitatea este influențată de cultură, nu de materialul genetic. În drumul de întoarcere, l-a întâlnit pe antropologul Reo Fortune, care i-a devenit soț, imediat ce a divorțat de Luther. După experiență în Șamoa a publicat lucrarea
Margaret Mead () [Corola-website/Science/302650_a_303979]
-
cu precădere lingvistic, prin formarea limbii protoromâne și generalizarea ei printre Dacii și Tracii din Imperiul Roman. Ambele teorii folosesc argumente folclorice (fondul mitologic, tradiții și obiceiuri, dintre care multe sunt anterioare creștinării, dar au fost bine conservate după aceasta), etnografice (paralelisme și diferențe față de popoarele vecine), arheologice (bazilici, necropole), arhivistice (documentele și cronicile vremii) și istorice (dezvoltarea bisericii, limba liturgică, organizarea), interpretându-le fie în favoarea intensității vieții creștine încă de la începuturile formării poporului român pentru a demonstra că acesta a
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
pare mai degrabă speculativa. Nu au fost descoperite oase umane în vetrele de pământ în afară de cele din locurile în care se desfășurau serviciile religioase. Acest lucru indică faptul că practicarea canibalismului în Insula Paștelui era doar un obicei ritual. Cercetări etnografice recente au demonstrat că urmele practicarii canibalismului sunt extrem de rare (cel puțin ca fenomen larg răspândit) în întreaga insulă, indiferent de epocă istorică (Flenley și Bahn, 2003). Astfel nu pare deloc surprinzător faptul că, în 1914 cu ocazia primei expediții
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
mănăstiri rupestre) atît din perioada tătaro-mongolă (sec. XIII-XIV) cît și moldovenească (sec. XV-XVI). Complexul Orheiul Vechi constituie un sistem alcătuit din elemente culturale și naturale: landșaft natural arhaic, biodiversitate, cadru arheologic de excepție, varietate istorico-arhitecturală, habitat rural tradițional și originalitate etnografică. Rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi prezintă un relief complex, care îmbină structuri geologice sarmațiene de circa 13 milioane ani cu un caracter rupestru pronunțat și peisajuri cuaternare argiloase de circa 1,8 milioane - 10 mii ani acoperite de cernoziomuri formate în
Orheiul Vechi () [Corola-website/Science/302741_a_304070]
-
orașului Fălești este actuala Casă de Creație a Copiilor, clădirea căreia a fost construită de asemenea sub conducerea primpretorului Stegărescu. În orașul Fălești se află și Muzeul de istorie și etnografie, inaugurat în 1979, care conține peste 5 000 exponate etnografice și istorice. Multe din diversele exponate ale muzeului povestesc despre timpurile vechi și despre rolul comercial pe care 1-a jucat orășelul nostru în trecut. Prima stemă a orașului Fălești a fost aprobată prin decretul regal din 10 septembrie 1936
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
al dansului popular „La vatra horelor”, ambele au loc în luna septembrie, și festivalul obiceiurilor și datinilor de iarnă. Locurile importante ale orașului, care pot fi vizitate ar fi Muzeul de studiere a ținutului natal, care dispune de peste 4000 exponate etnografice și anticariate bisericești. Muzeul, inaugurat în 1979, are la bază 13 sculpturi ale lui Lazăr Dubinovschi, originar din satul Albinețul Vechi. Loc de atracție pentru manifestările prilejuite de sărbătorile naționale sunt Monumentul lui Mihai Eminescu. Creația artistică este reprezentată de
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]