4,341 matches
-
de dobitoace, turnurile copleșitoare prin simbolistica lor istorică, mușchiul verde ce crește pe zidurile umede, filomela, dintre păsări, calul, cîinele și oaia, dintre animalele domestice, cetățile În ruine și cetățile ideale (Santa Cetate), interioarele de casă și veșmintele (Mihaida), pietrele exotice (Santa Cetate)... Se află, mai ales, În număr impresionant, ceea ce poetul Însuși numește „ființele aeriene”, fabricate de fantezia terestrului, Întreprinzătorului poligraf. Privind acest tablou, constatăm că: 1. Heliade nu se fixează Într-un spațiu și n-are o simpatie specială
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ca să nu zicem deloc) la greutățile limbajului, prinde după ureche sun-urile divine și ochiul lui Întîrzie cu voluptate pe lucruri. Este primul poet cu o mentalitate integral romantică. Miturile clasice intră rar În poezia lui și, cînd intră, spațiul exotic le sugrumă. În Conrad ruinele sacre sînt acoperite de o vegetație nebună, țărmurile Greciei se pierd Într-o ceață azuree, peste statuile vechilor zei plutește un aer Îngreuiat de „prefumuri” de roze și ambrozie. „Simțualismul” Îl duce către aceste zone
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dur și mai convingător liric: peisajul (spațiul) refuzat afectiv de reverie. Acesta va da Însă culoarea și tonul poemului. Percepția este aici mai fină, mai nuanțat materială. Oroarea de natura sălbăticită găsește imagini mai convingătoare decît iubirea de reliefurile Însorite, exotice. Literatura ia naștere, așadar, În spațiul protejat al căminului: spațiul de Întîlnire și conciliere Între o reverie (o evaziune eșuată) și o agresiune materială. Scriitura, despre care Alecsandri nu face nici o referire exactă, reprezintă Împăcarea dintre cele două elemente (spații
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
s-a deplasat aici. Poetul singuratic și meativ, asaltat de urgii, este acum un vînător de melodii divine: „Cercînd a le prinde Din veselul lor zbor.” Marea este În poezia lui Alecsandri și o cale de acces spre un univers exotic. Poezia se deschide, atunci, spre Bosforul În care se leagănă molatic delfinii, spre Veneția cu decorurile fastuoase și senzuale. Poezia Îmbrățișează și legendele iberice, un Pastel chinezesc și un poem În stil parnasian (Mandarinul) evocă eleganța și smalțurile Extremului Orient
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
turistul observă. Sau poezia selectează ceea ce autorul descoperă În cărți. „Material litografic”, zice G. Călinescu. Alecsandri caută, În fond, În această geografie - În parte reală, În parte imaginară - un număr de tablouri care să satisfacă apetitul cititorului din epocă pentru exotic, măreț, spectaculos (categorii ale frumosului romantic). „Tablou viu, Încîntător”, „farmec răpitor” - sînt caracterizări ce se repetă. Natura reală și natura lucrată Îl atrag În egală măsură. Condiția este ca faptele să formeze o scenă frumoasă. Și faptele sînt alese totdeauna
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
obiecte-refugiu, obiecte ocrotitoare. Un jurnal de călătorie și o fugă din fața frigului. Starea de a scrie. O penetrație lentă, o supunere progresivă a lucrurilor. Scrisul nu cunoaște praguri. Căminul: spațiul securizant. Cabinetul și tabieturile scriitorului. Gustul pentru panoramele armonioase. Pastelul exotic, gustul „depărtării”. Tabloul, scena din natură și figurile spectaculosului așezat. Parnasianismul lui Alecsandri. Sentimentul măreției În dezordine (Căderea Rinului). Un grandios tablou de Întunecimi sublime (Grui-SÎnger). O imagine a labirintului: „codrul fără viață”. Peisajele paricidului. Lunca și figura beatitudinii. CÎmpia
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fineță. E o fotografie a mea deacum douăzeci de ani. Surprins în reflecțiile intime, Ioanide lăsă capul în jos. Pomponescu, luând smochinele ca pretext, evocă imagini din-tr-o călătorie în Africa, vorbi despre abundența și lipsa de valoare comercială a fructelor exotice, trecu ca printr-o asociație întîmplătoare la primirea pe care i-o făcuse intelectualitatea la o conferință foarte gustată, publicată după aceea în una din cele mai însemnate reviste de arhitectură și arte plastice. Debita totul cu tonul voit modest
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se vândă cu prețuri mari în cantități farmaceutice când legăturile comerciale cu Orientul ar fi fost întrerupte. Manigomian se pregătea pentru profesia de speculant de cafea și mirodenii. Așa se explica prezența oamenilor cu sacii și mirosul îmbătător de băcănii exotice. Totodată, fiind un importator principal de asemenea mărfuri, retrăgîndu-le de pe piață, de la firma Vartparonian ori Pelenghian, într-un consemn tacit cu ceilalți negustori, Saferian producea o mică panică de prevedere și o scumpire. Cu totul inocent, el spunea în toate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
verificare". A doua hârtie avea un en-tête tipărit, purtând aceste cuvinte: "Saferian Manigomian & Comp. Soc. nr. com. Sucursala nr. 4, Calea Dorobanților" etc. Urmau specificări asupra naturii comerțului: Cafea, Ceai, Lichioruri, șampanie, Vinuri fine, Conserve străine și române, Coloniale, Fructe exotice etc. Înșirarea mărfurilor constituia un fel de vignetă-broderie, ce cobora pe laturile hârtiei, dîndu-i aspect de bancnotă. Scrisoarea, bătută și ea la mașină, cuprindea următoarele: "D-lui Tudor Ioanide Str. Cotești nr. 35 (Polonă) Avem onoarea a vă aduce la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la această întreprindere comercială, ce lucra în rețea. Extinderea afacerilor, numirea personalului, tot ce privea administrația nu-l angaja contractual. Era un străin și nu intrase niciodată în vreunul din magazine, în care nu-l cunoștea nimeni. Reprezenta un nume exotic de firmă, mai mult nu. - Pentru ce-ai făcut asta? Dacă sub numele dumitale sefac cine știe ce afaceri suspecte? Acum am sentimentul precis că aceste magazine sunt o agentură de spionaj. Canalia de fiu-meu primește bani străini. De-aia s-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
evocativă ar fi avut micul cactus ghimpos din ghiveci dacă Pica ar fi văzut păduri, aproape, de cactee în Sicilia sau în Africa de nord? Între Ioanide și Pica fusese această deosebire: Ioanide își rememora o experiență întîlnind unele imagini exotice, Pica visa experiențe posibile. Astfel, Pica fusese la mare, însă niciodată pe un vapor, ca Ioanide. Deci marea însemnase pentru ea un decor îndepărtat, nu un spațiu pe care te miști. Ce idee avusese Pica despre moarte când murise? Desigur
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în China sau în America Latină pot determina reacții opuse și chiar limitarea puterii blânde americane în Arabia Saudită sau Pakistan. Dar în general sondajele arată că, datorită culturii noastre de masă Statele Unite sunt văzute în lume ca fiind o țară "captivantă, exotică, bogată, puternică, stabilind moda în diverse privințe o culme a modernității și a inovațiilor."25 Și o astfel de imagine exercită atracție "într-o epocă în care oamenii caută să fie părtași la traiul bun de tip american, chiar dacă în
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
de schimbările de pe piață și de economiile de scară în satisfacerea gusturilor locale, decât de reacțiile politice.68 Mai mult decât atât, asimilarea culturii populare americane de către publicul străin ar putea face ca ea să nu mai pară atât de exotică, și astfel să nu mai fie la fel de fascinantă pentru publicul în discuție. La fel s-a întâmplat în secolul XIX cu receptarea de către europeni a spectacolelor americane despre Vestul Sălbatic și la fel se întâmplă cu postul de televiziune american
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
siliți a abandona individualul pentru a-l revărsa firesc în universal?! Examenele, concursurile, probele practice, interviurile, selecțiile rămăn forme de acces la universal. Particularitățile noastre pot fi valoroase numai dacă se așează în matca cerințelor universale, nu dacă se manifestă exotic ca niște protuberanțe. Ar fi interesant să-l vezi pe elev venind spre școală ca spre o făntănă, nu retrăgăndu-se din fața ei ca din fața unui torent periculos. În plus, resursele de timp, ca să nu le luăm în calcul decăt pe
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
Trebuie subliniate aici contradicțiile unei reflecții generale care se organizează în jurul fenomenelor economice având ca punct de plecare o critică a teoriilor economice clasice (privind funcționarea capitalismului), dar care nu face însă decât să consolideze reducerea antropologiei la alogen și "exotic", menținând prin urmare amputarea unei părți din obiectul disciplinei și limitându-și în mod considerabil interesul pentru celelalte științe sociale (și economice), de vreme ce acesta depinde în mare măsură de eficacitatea critică a unei comparații generalizate. Este vorba de o problemă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
au instituit de exemplu adevărate piețe ale darului, construind mai ales rudenia într-o serie de metafore inserate în faliile socialului apropiat sau îndepărtat: fiecare este invitat să devină ruda fictivă a unui șomer sau a unui copil, învecinați sau exotici, prin intermediul rețelelor de patronaj. Eficacitatea simbolică a spectacularizării este dată mai ales de noile asocieri între valori comerciale și valori axiologice. Generalizarea celor dintâi generează înmulțirea celor din urmă în câmpurile economice, dar mai ales în ansamblul sferelor care erau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
al economiei de piață și al transformărilor economice și tehnologice în curs, producția ideologică ce înconjoară atunci întreprinderea se repercutează în mod contrastant asupra științelor sociale; printre acestea, etnologia ocupă un loc relativ singular, datorită atașamentului ei originar față de țările exotice și a intrării foarte recente în special în Franța pe terenul societăților urbane și industriale. Solicitarea ei se face la un mod specific și, prin urmare, ea se află prinsă într-un proces de elaborare metodologică și epistemologică în fața acestui
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ale antropologiei, oricare ar fi gradele de instrumentalizare, de deturnare și de reducere aflate în mod inevitabil în joc. Ancorate, pentru interlocutorii săi exteriori, în acele "communitas 51" îndepărtate și armonioase, etnologia este înțeleasă de întreprindere ca o privire străină, exotică, purtătoarea însăși a unei alterități salvatoare, îndeosebi în comparație cu viziunile precedente din lumea muncii, polarizate în jurul opresiunii și exploatării. Înzestrată cu o relativă virginitate teoretică în fața unei modernități pe care ar descoperi-o ca un exploatator venit de la tropice, etnologia este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Franța? Ce rupturi și ce blocaje pot explica faptul că etnologia franceză a "ocolit" într-un fel multă vreme întreprinderea, neîndrăznind să o abordeze direct? Importanța acordată fenomenelor economice și schimburilor materiale, tehnicilor și muncii în primele studii de antropologie "exotică" ar fi putut totuși să conducă aproape "în mod natural" la integrarea întreprinderii contemporane în câmpul etnologiei. Totuși, ideea unei diferențe ontologice radicale între societăți "apropiate" și "îndepărtate" a rămas mult timp pregnantă; sursa ei s-a aflat în opoziția
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aveau în anii șaizeci, acestea din urmă iau astăzi în mod deliberat formele programelor de implantare a întreprinderii în toate domeniile, îndemnându-l astfel, la rândul lor, pe etnolog spre analiza raporturilor sociale în întreprindere. Ansamblul acestor perspective de antropologie "exotică" pune în evidență faptul că întreprinderea a fost remarcabil distinsă în prezența și / sau absența ei simptomatică -, fiind în același timp înțeleasă încă dincoace sau dincolo de realitatea ei proprie: în efectele, consecințele, rezultatele ei asupra mediilor sociale date sau, dimpotrivă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aproape completă a studiilor etnologice ale nivelurilor ei superioare, ignorarea frecventă a straturilor ei de mijloc, arată la un alt nivel că întreprinderea în globalitatea și complexitatea ei pare aici oarecum eludată. Ancheta etnologică în întreprindere Aceste itinerarii hexagonale și "exotice" ne ajută să înțelegem, cât de dificile, sinuoase și mereu deviate sunt legăturile dintre etnologie și întreprindere. Anii optzeci pun în scenă fremătări care se vor stinge în parte pe terenul francez în deceniul următor, perioadă în care se vor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
privește întreprinderile țărilor cu o veche industrializare, în care apare moda "culturii de întreprindere", a cărei abandonare progresivă este deosebit de semnificativă în conjunctura de la sfârșitul anilor nouăzeci; cel de-al doilea se joacă într-un raport de alteritate, în situații "exotice" în care forța pieței determină interpretarea reușitei economice sau a falimentului și recurge fără nicio tranziție la o antropologie erudită, alibi sau "conversiune" recentă. Să amintim foarte rapid apogeul și apoi declinul "culturii de întreprindere", înainte de a ne îndrepta atenția
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sociale și economice prezente se vede în acest context atât redublat, cât și "răsturnat". Într-adevăr, nu mai este vorba, ca în întreprinderile naționale precedente, de construirea iluziei unei comunități de lucru la fel de lipsite de asperități ca fantasma unui sat exotic extras din real și înălțat în ideal. Există un obiectiv clar de a edifica imagini contrastante negative și pozitive, intim articulate într-un corp unic ale mâinii de lucru și șefilor de întreprindere îndepărtați reușind sau eșuând "împreună" prin împărtășirea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un obiectiv clar de a edifica imagini contrastante negative și pozitive, intim articulate într-un corp unic ale mâinii de lucru și șefilor de întreprindere îndepărtați reușind sau eșuând "împreună" prin împărtășirea moștenirii lor culturale; interesul stârnit de aceste imagini exotice se leagă în oglinda holistică pe care o oferă dificultăților prezente ale întreprinderilor naționale. Direcțiile urmate de aceste transferuri ideologice sunt deci demultiplicate, iar polivalența celor din urmă se înscrie într-un context de mondializare prezentat ca o sfidare a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dificultăților prezente ale întreprinderilor naționale. Direcțiile urmate de aceste transferuri ideologice sunt deci demultiplicate, iar polivalența celor din urmă se înscrie într-un context de mondializare prezentat ca o sfidare a întreprinderilor naționale fragilizate. Această trecere a endogenizării unei figuri exotice epurate și simplificate la o distanțare față de modernitatea exotică în același timp complexă și dualizată obligând la o situare în raport cu polii ei culturali pozitivi și negativi desenează o coerență în peisajul cultural actual al unei "culturalizări" a economicului care se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]