9,869 matches
-
ce caracterizează cele două mari categorii socio-economice ale societății: un cod axat pe simbolismul concret, conținând concepte insuficient conturate, cu semnificații în mare parte implicite, folosit mai degrabă de indivizii din păturile inferioare, și un cod elaborat, abstract, cu semnificații explicite, nuanțat și în stare să transmită idei din cele mai subtile, ce constituie modalitatea obișnuită de comunicare a celor din clasele superioare. Primul cod nu numai că întârzie achizițiile culturale ale copiilor din familiile defavorizate, dar este responsabil pentru eșecul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
intrarea în meserie. Termenilor mai vechi de meserie sau profesiune, apropiate celui de „chemare”, le este preferat astăzi cel de rol, devenind vocația funcțională, rolul jucat de o persoană de referință. Similitudinea cu rolul interpretat pe scenă de actori este explicită. „Educatorul înnăscut”, „chemarea de profesor”, spune Geissler, nu prea își găsesc locul în acest peisaj. Psihologia educației și pedagogia contemporane îl încurajează pe profesor să reflecteze asupra rolului său în procesul educativ. Un model construit de cercetătorii americani (vezi Gallagher
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
despre o altă persoană (actorul), va acționa, în baza acestor expectanțe în așa fel încât va determina actorul să i le confirme prin comportamentele sale. Expectanța, unul din elementele fundamentale în aceste dinamici, reprezintă „probabilitatea subiectivă sau ipoteza implicită sau explicită privind apariția unui rezultat, voluntar sau nu, ca urmare a unui anume comportament; ea are o importanță deosebită în organizarea câmpului cognitiv al subiectului, în procesul de structurare a situației în care se găsește și în alegerea comportamentului ce va
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
conjugarea unei serii de factori cognitivi și de personalitate și conțin afirmații precum „face legături între idei”, „percepe asemănările și deosebirile”, „este flexibil”, „are simț estetic”, „este liberal”, „este motivat”, „este curios” și „nu respectă normele sociale”. La nivelul teoriilor explicite, Amabile (1983) afirmă că fenomenul creativității se situează la confluența dintre motivația intrinsecă, abilități și cunoștințe relevante într-un domeniu și aptitudini creative semnificative. Aptitudinile creative semnificative includ: a) un stil cognitiv capabil să depășească dificultăți, care presupune flexibilizarea structurilor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vitală a libertății se datora rațiunii fundamentale a individului confirmată permanent de știință și prin intermediul ei. Toate argumentele au dus la concluzia că oamenii nu aveau nevoie de autoritate artificială și restricții sociale. În timp ce aceste concepții erau difuzate în mod explicit, instituțiile care aveau să le cuprindă și să le pună în drepturi de-a lungul secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea au luat curând ființă. Instituționalizarea științei și a cercetării științifice s-a înfăptuit atunci când Royal Society a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a constat în trecerea de la interesul inițial al Societății față de individualitate - care era considerat în mod ironic de unii autori din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea drept condiția sine qua non a geniului și creativității - la preocuparea explicită a Royal Society față de legitățile naturii și descoperirea beneficiilor practice de pe seama științei. Se considera că asemenea beneficii subminau validitatea legilor naturale și importanța experimentelor științifice în lumea fizică (prin urmare, în lumea naturală). Dezbaterile inițiale și speculațiile cu privire la proveniența
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de până atunci, să accentuau deficiențele persoanelor mai puțin creatoare. În ultimii 50 de ani, cercetarea creativității a reunit preocuparea față de indivizii creatori cu aplicarea metodologiei empirice și cu sentimentul umanității și demnității subiecților, o combinație prin care atât creativitatea explicită, cât și cea de ordin comun au primit respectului cuvenit (spre exemplu, Runco și Richards, în presă). MacKinnon (1963) a subliniat: Evoluția conceptelor de eu și sine a avut un parcurs îndelung, și confuz, însă în zilele noastre s-a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
abilități practice de rezolvare a problemelor, orientarea și atingerea scopului, gândire fluidă) și a înțelepciunii (de exemplu, capacitate de rațiune, bun-simț, discernământ). Rezultatele acestor studii sugerează că, în afara unor diferențe între grupuri, teoriile implicite ale creativității corespund, în ansamblu, teoriilor explicite ale creativității și se deosebesc de teoriile implicite ale altor constructe psihologice. Produsele creației MacKinnon (1978) susținea că „adevăratul punct de plecare, chintesența tuturor cercetărilor de creativitate rezidă în analiza produselor creative sau identificarea aspectelor prin care acestea se disting
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
of creativity among architects”, Journal of Applied Psychology, 53, pp. 322-326. Hargreaves, D.J., Galton, M.J., Robinson, S. (1996), „Teachers’ assessments of primary children’s classroom work in the creative arts”, Educational Research, 38, pp. 199-211. Harrington, D.M. (1975), „Effects of explicit instructions to «be creative» on the psychological meaning of divergent thinking test scores”, Journal of Personality, 43, pp. 434-454. Kattie, J. (1980), „Should creativity tests be administered under testlike conditions? An empirical study of three alternative conditions”, Journal of Educational
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
teoriile recente. De asemenea, un asemenea argument presupune că studiile experimentale ar trebui să se concentreze asupra diferențelor individuale; într-o situație ca aceasta, diferențele individuale pot explica dependența problemei de interesele subiecților. În cercetările ulterioare, Harrington (1975) propune comunicarea explicită a datelor în timpul instructajului experimental cu scopul măririi scorurilor de originalitate la testele de gândire divergentă. Runco (1985) a dezvoltat ideea și a demonstrat o creștere a cotelor la flexibilitate independentă de scorurile la originalitate, ceea ce relevă că cele două
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ceea ce relevă că cele două procese cognitive sunt distincte; de asemenea, el sugerează că flexibilitatea ideației nu garantează prezența ideilor originale (vezi și Runco și Okuda, 1991). Prin intermediul manipulării informaționale Runco, Eisenman și Harris (1997) au evidențiat diferențele dintre instructajul explicit referitor la originalitatea ideilor și instructajul focalizat pe obținerea soluțiilor adecvate. Multiple definiții ale creativității menționează că multe astfel de instructaje necesită un indice de adecvație corelat originalității. Pentru o analiză a cercetărilor ce conțin instructaje explicite cu referire la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
diferențele dintre instructajul explicit referitor la originalitatea ideilor și instructajul focalizat pe obținerea soluțiilor adecvate. Multiple definiții ale creativității menționează că multe astfel de instructaje necesită un indice de adecvație corelat originalității. Pentru o analiză a cercetărilor ce conțin instructaje explicite cu referire la creativitate, vezi Runco și Nemiro (1996)1. Eficacitatea manipulării informaționale a fost dovedită și în cazul altor grupuri de subiecți, în afara celor de studenți (Chand și Runco, 1992; Harrington, 1975; Hyman, 1964). Kramer, Tegan și Knauber (1970
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ale copiilor fără aptitudini speciale. Toate eșantioanele au profitat de informațiile furnizate, deși unii le-au exploatat într-o măsură mai mare decât ceilalți. Corelația lui Runco (1986) a demonstrat că grupul cel mai avantajat de manipularea informațională prin informații explicite a fost cel al copiilor fără aptitudini speciale. Runco explică rezultatele prin faptul că grupul de copii supradotați utilizau deja strategiile sugerate în instructaj astfel încât datele prezentate nu au însemnat un real ajutor. Rezultatele se corelează cu cele obținute de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
exploratorii de rezolvare a problemelor întreprins de Martinsen și Kaufmann (1991) a scos la iveală alte diferențe individuale. În această cercetare, patru grupuri experimentale au fost selectate din 148 de membri din corpul armatei norvegiene. Fiecare grup a primit instrucțiuni explicite. Mai precis, au fost solicitați: a) să analizeze și să evalueze verbal; b) să analizeze și să evalueze imagistic; c) să exploreze și să evalueze verbal; sau d) să exploreze și să evalueze imagistic. Pentru subiecți, explorarea a fost definită
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
asemenea dimensiune trebuie să fie luată în considerare în cercetările experimentale. Rezultatul referitor la faptul că asimilatorii „vor urma, cel mai probabil, comenzile implicite introduse în modul de formulare a problemei” (adică e probabil că vor reacționa adecvat la instructajul explicit) poate fi aplicat în toate cercetările care recurg la instructaje explicite. În capitolul de față vor fi dezbătute și alte aspecte ale diferențelor individuale. Ultima cercetare experimentală descrisă relevă că informațiile au un rol crucial în gândirea și performanța creative
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Rezultatul referitor la faptul că asimilatorii „vor urma, cel mai probabil, comenzile implicite introduse în modul de formulare a problemei” (adică e probabil că vor reacționa adecvat la instructajul explicit) poate fi aplicat în toate cercetările care recurg la instructaje explicite. În capitolul de față vor fi dezbătute și alte aspecte ale diferențelor individuale. Ultima cercetare experimentală descrisă relevă că informațiile au un rol crucial în gândirea și performanța creative. Această concepție corespunde cercetării strategiilor, deoarece strategiile alese depind de informațiile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ascultarea radioului, iar prezentarea unui text este reprezentativă pentru procesul de citire. Din această perspectivă, experimentul a implicat corelația dintre televiziune și alte două mijloace de comunicare. În scopul cercetării, rolul cel mai important îl deține informația video, cea mai explicită informație dintre cele trei tipuri menționate anterior; ea furnizează atât informații vizuale, cât și auditive extrem de detaliate. Din acest motiv, tema cercetării are relevanță în abordarea efectului informațiilor explicite asupra indivizilor în timpul rezolvării de probleme. În experimentul lui Greenfield și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cercetării, rolul cel mai important îl deține informația video, cea mai explicită informație dintre cele trei tipuri menționate anterior; ea furnizează atât informații vizuale, cât și auditive extrem de detaliate. Din acest motiv, tema cercetării are relevanță în abordarea efectului informațiilor explicite asupra indivizilor în timpul rezolvării de probleme. În experimentul lui Greenfield și al colaborării săi (1981), un grup de elevi a fost însărcinat să vizioneze (să asculte sau să citească) o poveste întreruptă înainte de final. Ulterior li se cerea să creeze
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
săptămână, activitate menită să le inhibe originalitatea (cf. Singer și Singer, în publicații periodice; Sneed și Runco, 1992). Studiul comparației diferitelor tipuri de media ridică problema posibilelor consecințe negative ale informațiilor prezentate. Suportul televizat și cel video sunt modalități prea explicite - ele conțin prea multe detalii și prea puține goluri informaționale, care reduc numărul ocaziilor de a crea o interpretare proprie a experienței. Studiile de perspicacitate ce urmează să fie discutate abordează un subiect conex, și anume problema rigidității. Perspicacitatea Weisberg
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
corecte. Astfel Bowers și colaboratorii săi (1990) au ajuns la concluzia că indivizii pot „răspunde diferențiat la problemele de logică pe care sunt incapabili să le identifice” (p. 72), iar înțelegerea lor implicită „a condus progresiv la formarea unei reprezentări explicite sub forma unei idei sau a unei teorii” (p. 72). Rezumat Utilizarea diversificată a problemelor sau probelor în cercetările experimentale de creativitate este un element esențial. Deși deja am analizat comparativ probele de gândire divergentă și convergentă, investigarea formelor nonverbale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
inițial generate prin crearea unei forme preinventive și ulterior prin evaluarea utilității și a aplicabilității lor. Procesul corespunde premisei fundamentale a brainstormingului, prin amânarea procesului de gândire rațională. Există proceduri care, asemenea altor strategii (Runco, 1992a, 1992b), stabilesc în mod explicit ce acțiuni trebuie sau nu îndeplinite, dar precum au avertizat Finke și Slayton (1988), subiecții „probabil că nu ar fi detectat asocierile vizuale fără instrucția explicită de a imagina modalitățile de combinare a părților... [Însă] limitele artificiale impuse de astfel
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
gândire rațională. Există proceduri care, asemenea altor strategii (Runco, 1992a, 1992b), stabilesc în mod explicit ce acțiuni trebuie sau nu îndeplinite, dar precum au avertizat Finke și Slayton (1988), subiecții „probabil că nu ar fi detectat asocierile vizuale fără instrucția explicită de a imagina modalitățile de combinare a părților... [Însă] limitele artificiale impuse de astfel de instrucții inhibă drastic abilitatea subiecților de a realiza descoperiri creative” (p. 252). Cu siguranță, anumite tipuri de instructaje pot inhiba gândirea creativă fie prin direcționarea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de originalitate (care desemnează ideile rare sau neobișnuite). În condițiile instructajului dat, au rezultat modificări de o relevanță moderată pentru fluență și flexibilitate (numărul de idei, respectiv diversitatea lor). Investigația mai sus menționată constituie încă un exemplu al eficacității instructajului explicit. Însă în cadrul designului experimental utilizat de Glover și Gary (1976) nu se poate invoca influența specifică a instructajului datorită caracterului tripartit al administrării - prin recompense, instructaje și exerciții. Glover și Gary au fost preocupați mai curând de eventualitatea măsurării factorilor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
acea manipulare activă specifică investigației experimentale. Cercetarea experimentală poate aborda în totalitate complexul creativ? Ce indici ai sindromului creativ relevă, în realitate, cercetarea experimentală? Datorită amplorii presupuse de o asemenea analiză, am considerat necesar să evidențiem câteva rezultate specifice: instructajul explicit este deseori utilizat ca formă de manipulare și e capabil să-i ofere subiectului informații și strategii care stimulează flexibilitatea și originalitatea ideației și gândirii. Prin intermediul instructajelor explicite le sunt furnizate subiecților atât informații directe, cât și procedurale; s-a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o asemenea analiză, am considerat necesar să evidențiem câteva rezultate specifice: instructajul explicit este deseori utilizat ca formă de manipulare și e capabil să-i ofere subiectului informații și strategii care stimulează flexibilitatea și originalitatea ideației și gândirii. Prin intermediul instructajelor explicite le sunt furnizate subiecților atât informații directe, cât și procedurale; s-a descoperit că diferențele individuale modulează reacțiile la instructaje explicite. Cu alte cuvinte, unii subiecți sunt mai favorizați decât alții de informațiile explicite. Diferențele individuale au capacitatea de a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]