3,283 matches
-
orice tip de artă întâlnim metafora sau tropul care duce la diferite tehnici artistice și literare. Metafora picturală, ca și imaginea artistică duce la definirea și înțelegerea ontologică a artei picturale. Construcția metaforei presupune o unire a imaginilor disimilare creând expresivitatea poetică. Metafora nu permite unui obiect să apațină unei clase din care face parte, ci încearcă să-l facă o parte a unei categorii care nu se poate baza pe principii raționale. Metafora provoacă natura, în timp ce sursa sa este o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
obiectului artistic în obiect estetic, fără a afecta structura compozițională interioară operei. Extensia fenomenologică a operei ține de natura duală prezență-aparență, ce implică autorul în desăvârșirea operei ca produs artistic. Aceasta nu duce la modificarea calităților operei, ci doar la expresivitatea lor pe plan emoțional. De aceea compoziția ontologică nu va fi afectată de experiența estetică. Dar formele sensibile și afective ale operei presupun o existență specială a sa, existența inteligibilă prin apropierea față de experiența estetică. De aceea, perspectiva psihologică, chiar dacă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
carte sau alte forme tipărite. Cuvântul scris oferă și aspectul în care opera literară poate apărea. Îmbinarea mai multor cuvinte duce la identificarea figurilor de stil care, prin intermediul imaginii lor și al muzicalității, consfințesc artei literare o natura genuină a expresivității. Această expresivitate ține, în principal, de semnificația cuvântului care intră în jocul de semnificații literare, dar și de sunetul compozițiilor lingvistice ce duce la spațiile imaginare sau magice ale literaturii, de exemplu, în cazul operei poetice, rima, posibilă prin sunetele
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
alte forme tipărite. Cuvântul scris oferă și aspectul în care opera literară poate apărea. Îmbinarea mai multor cuvinte duce la identificarea figurilor de stil care, prin intermediul imaginii lor și al muzicalității, consfințesc artei literare o natura genuină a expresivității. Această expresivitate ține, în principal, de semnificația cuvântului care intră în jocul de semnificații literare, dar și de sunetul compozițiilor lingvistice ce duce la spațiile imaginare sau magice ale literaturii, de exemplu, în cazul operei poetice, rima, posibilă prin sunetele ultimelor silabe
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dintre literatură și alte arte constă în faptul că tranziția prin sfera raționalului este necesară pentru a putea ajunge la nivelul altor straturi și pentru a ne extrage sferei iraționale. Literatura se supune ordinii raționale 25, având diferite grade de expresivitate. Participarea stratului unităților semnificative în cadrul polifoniei operei literare este explicată și de faptul că valorile unice ale esteticii își au originea în acest stratum. După Ingarden, această dimensiune este exprimată de raportul dintre claritate și obscuritate. Ambii termeni reprezintă caracterul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
alcătuită din substanțe fonice ce depășesc analiza lingvistică sau muzicologică. Ceea ce se opune imaginii statice este imaginea cinetică, unde prima este specifică picturii și fotografiei, iar cea de a doua filmului. Pe de altă parte, ideea înseamnă formă nou a expresivității umane, o formă ce este de cele mai multe ori una artistică. Ideea ține de creație și inovație și nu poate fi exprimată decât în și prin artă. Ideea înseamnă noi lărgiri ale imaginației și creației, o nouă punere în formă sau
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a realității. Prin idee, se oferă o dimensiune meditativă artelor vizuale și duce la contemplare. 2. Determinarea ontologică a picturii Când vorbim de un obiect pictat, nu putem să-i atribuim și reprezentarea, întrucât ea ține de un anumit context. Expresivitatea, reprezentarea și alte proprietăți specifice picturii se află în relație cu proprietățile obiectului. Identificarea obiectului cu pictura ține de contextul relațional, în timp ce proprietățile obiectului picturii sunt contingente. Pictura, înțeleasă ca proces creativ, dar și ca produsul (său) final, implică vopseaua
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
contingente. Pictura, înțeleasă ca proces creativ, dar și ca produsul (său) final, implică vopseaua, pigmentul și culoarea ca elemente folosite pe o suprafață reală. De aceea anumite proprități însușite de obiectul real devin suport pentru calitățile picturii, ele determinând reprezentarea, expresivitatea și simbolistica. Prin urmare, calitățile picturii nu pot fi contingente; de exemplu, dacă vorbim despre pictura Dante și Virgiliu în infern ca reprezentând doi pescari producem o incoerență descriptivă. Totodată, folosirea altor culori sau materiale în determinarea picturii lui Delacroix
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
infern numele proprii atunci descifrarea narativității picturii ar duce la identificarea unei alte povești decât cea intenționată de Eugène Delacroix. Neînțelegerea titlului înseamnă neînțelegerea compozițională a unei picturi, în timp ce o pictură fără titlu poate fi înțeleasă fie ca exercițiu de expresivitate, fie ca având un scop pur estetic. Prin urmare, stratul lingvistic are un rol în descifrarea narativității picturii, iar înțelegerea completă a picturii duce la propria-i istoricitate și la contextul apariției sale. Se formează o relație între stratul lingvistic
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
timp determinat. Fotografia este transferarea realității obiective într-un spațiu și timp dat, în alte cuvinte, se imortaliează o scurtă perioadă din existența obișnuită. Prin intermediul conetmplării, fotografia devine un obiect estetic ce prezintă o natură ideală. Idealitatae fotografiei constă în expresivitatea și simbolica obiectului sau a stării de reprezentat. Întotdeauna fotografia are în spatele său o idee de reprezentat. Deci fotografia are un conținut narativ. Imaginea fotografică este obiectul însuși ce sensibilizează subiectul prin intermediul narativității sale. Ca și în cazul picturii, fotografia
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
într-o construcție coerentă a spațiului și timpului aplicată în literatura realistă și fantastică"17. Realitatea cinematografică duce la suprarealism prin simbolicul imaginii și narativitatea fantastică, așa cum se întâmplă în Un chien andalou regizat de Luis Buñuel și Salvador Dalí. Expresivitatea narativității suprarealiste este posibilă prin juxtapunerea anumitor fragmente de imagine. Posibilitatea lor constă în modul relațional dintre elementele ontologice componente filmului. Prin intermediul unei astfel de expresivități, imaginea crează o nouă realitate sintetizând diferite senzații. Filmul oferă posibilitatea unei autoreflecții metaficționale
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
așa cum se întâmplă în Un chien andalou regizat de Luis Buñuel și Salvador Dalí. Expresivitatea narativității suprarealiste este posibilă prin juxtapunerea anumitor fragmente de imagine. Posibilitatea lor constă în modul relațional dintre elementele ontologice componente filmului. Prin intermediul unei astfel de expresivități, imaginea crează o nouă realitate sintetizând diferite senzații. Filmul oferă posibilitatea unei autoreflecții metaficționale, lucru posibil prin combinarea tropilor ontologici. Totodată, fotografia și narativitatea realistă fac posibil ca filmul să descrie viața interioară prin forme exterioare. Acest proces, prezent în cadrul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
o stare la alta? De exemplu: în ce măsură putem vorbi de Hamlet de Shakespeare ca fiind aceeași operă de artă, în cadrul lecturii sau a spectacolului. Prin intermediul jocului, arta suportă modificări atât la nivelul formei și al compoziției, cât și la nivelul expresivității sau al reprezentării. Modificările sunt corelate cu simțurile subiectului și sunt percepute și completate, fie cu ajutorul imaginației, fie cu ajutorul tehnicii moderne prin care natura obiectului de artă este schimbată pentru a reda starea compoziției operei (cazul desenelor lui Pieter Bruegel
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și propoziții vorbite de persoana reprezentată, și părți de text (indicații scenice), de exemplu, "informații" oferite de autor"19. În timpul prezentării, anumite elemente pot fi înlăturate, așa cum se întâmplă cu indicațiile scenice, părți ce nu sunt componente textului. În timpul traducerii, expresivitatea compozițioanlă suferă modificări la nivelul simbolului și al sunetului 20. Astfel, jocul artei duce la posibilitatea manifestării artei în diferite forme, dar și prin intermediul unor elemente schimbate sau diferite. Adaptarea unui roman sau a unei drame se diferențiază de opera
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
doar în modul de redare, nu și de producere a lor, ele sunt redate de elementele constitutive operei - culoarea sau textul, ce diferă, prin intensitate și joc, de la o artă la alta, de exemplu, pata galbenă diferă în intensitate și expresivitate de cuvântul galben. Din acest punct de vedere, obiectivitățile reprezentate depind în mod primar și esențial de astfel de elemente. Prin aceasta se instaurează stratul semnificațiilor și stratul obiectelor reprezentate, prin care elementele și tropii ontologici ai operei sunt activați
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cuvântul galben. Din acest punct de vedere, obiectivitățile reprezentate depind în mod primar și esențial de astfel de elemente. Prin aceasta se instaurează stratul semnificațiilor și stratul obiectelor reprezentate, prin care elementele și tropii ontologici ai operei sunt activați oferind expresivitatea cu ajutorul libertății jocului. Prin aceasta se garantează unitatea operei de artă, a dublei existențe a obiectului de artă, indiferent de forma artistică sub care apare. Addenda De ce o stratificare ontologică a operei de artă? Stratificarea ontologică a operei de artă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
given by the author" (t.m.). Roman Ingarden, op. cit., p. 319. 20 Poezia, de exemplu, poate fi influențată de muzicalitatea sau nonmuzicalitatea unei limbi. Pentru Borges, poezia trebuie scrisă în limba spaniolă datorită muzicalității sale, care poate duce la o expresivitate absolută. 21 Roman Ingarden, op. cit., p. 320. ------------------------------------------------------------------------- ONTOLOGIA OPEREI DE ARTĂ 10 1 Résumé Introducere Fundamentarea câmpului teoretic... Cum se naște și cum înțelegem opera de artă în general Prezență și absență. Ideea de apariție și ideea de percepție Înțelegerea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
termeni existenți în limba română - subst. modă, la modă); - out-fit (sinonim cu rom. îmbrăcăminte); - must (tradus în limba română prin trebuie, este necesar) - ex. Accesoriile sunt un must al sezonului. - trend, brand cu pluralul branduri (considerate cu un plus de expresivitate decât echivalentele tendința sau firma); - fake (rom. fals este din ce in ce mai puțin folosit în contextul modei, în speță al falsificărilor articolelor de îmbrăcăminte de firmă); - top, t-shirt ( articole de îmbrăcăminte echivalente cu rom. bluză, tricou). Un alt aspect important al anglicismelor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92811]
-
constituit spontan; colaborarea cu ceilalți membri ai grupului, în vederea constituirii diferitelor formații de adunare, de deplasare, de exersare;îndeplinirea rolurilor și respectarea regulilor specifice organizării activităților din lecție;identificarea aspectului estetic al gesturilor motrice;efectuarea gesturilor motrice cu corectitudine și expresivitate. Clasa a VII - a - folosirea corectă a terminologiei de specialitate; - aplicarea principalelor prevederi regulamentare ale disciplinelor sportive practicate; - compararea reacțiilor organismului, în eforturi de tip diferit;identificarea mijloacelor pentru dezvoltarea calităților motrice; - utilizarea adecvată a deprinderilor motrice în acțiuni motrice
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
întrecere/concurs a procedeelor tehnice de bază, respectând prevederile regulamentare; - integrarea și acționarea eficientă într-un grup prestabilit sau constituit spontan; - rezolvarea de sarcini diferite în cadrul lecțiilor de educație fizică și a întrecerilor/concursurilor; - efectuarea gesturilor motrice cu corectitudine și expresivitate;conștientizarea și abordarea constantă a ținutei estetice; - identificarea modelelor de reușită din lumea sportului. Clasa a VIII - a - utilizarea corectă a noțiunilor specifice domeniului și a terminologiei de specialitate; - aplicarea prevederilor regulamentare ale disciplinelor sportive practicate;selectarea informațiilor de specialitate
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
concurs a procedeelor tehnice de bază, respectând prevederile regulamentare; - evaluarea propriilor indici de dezvoltare a calităților motrice; - integrarea activă în grupuri diferite; - rezolvarea de sarcini diferite în cadrul lecțiilor de educație fizică și a întrecerilor; - efectuarea gesturilor motrice cu corectitudine și expresivitate; - conștientizarea și abordarea constantă a ținutei estetice; - identificarea modelelor de reușită din lumea sportului. I.4. Modelul de instruire și de joc la disciplina handbal în ciclu gimnazial I.4.1. Modelul de joc în atac: Faza I a atacului
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
poate observa că aceasta este o caracteristică esențială: emotivitatea e dublată de aspirația spre simetrie și armonie, iar ritmul, rima, poezia ca rezultat al unei arhitecturi bine structurate valorifică un spațiu cvasiarid, reușind să creeze o altfel de ipostază a expresivității lirice. Scrierile teoretice ale lui V., a căror serie e deschisă de Tehnica accentuării în sonetul eminescian (1991), vor fi legate tot de poezie, îndeosebi de poezia cu formă fixă. Versificație eminesciană (1997), de exemplu, se ocupă de studierea sonetului
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
vizibilă în compartimentul de critică și istorie literară. Concomitent sau la scurt interval se publică articole ce resping „neprincipialitatea” în evaluarea unor opere, „schematismul în literatură” și „manifestarea virulentă de formalism” din poezia Ninei Cassian (Paul Georgescu), se pledează pentru „expresivitatea chipurilor literare” și contra „manierei proletcultiste”, dar și pentru pășirea fermă „pe drumul realismului socialist”, pentru „spiritul revoluționar al realismului socialist”, invocându-se permanent „principiul leninist al spiritului de partid în literatură”. Către sfârșitul anului 1953 se introduce rubrica „Literatura
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
mondiale. înflorirea literaturii și a filosofiei este și ea extraordinară „Epoca de argint” rusă include curente ca simbolismul și acmeismul - Blok, Belîi, Baimont, Briusov, Sologub, Andreev, Gunilev, Ahmatova, Mandelștam - futurismul - Hlebnikov, Krucennîh, Maiakovschi - dar și realismul, care atinge culmi de expresivitate;i psihologie - Cehov, Bunin, Kuprin, Hmeliov, Gorki, Alexei Tolstoi. Filosofii - Berdiaev, Soloviev, Bulgakov, Frank, Losski, Struye, Iliin, Florenski, șestov - se caracterizează asupra problemei libertății individuale, încercând să dea un nou suflu creștinismului. Astfel, revoluția din februarie 1917 coincide cu o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pentru o anumită sărbătoare, pe o suprafață dreptunghiulară. Întrebările care se pun sunt: * Care să fie ideea de bază ? ; Din câte elemente componente (culori, forme)?; În ce tehnică anume de lucru să fie realizat pentru a se obține o anumită expresivitate? Această tehnică poate avea mai multe stadii și anume: * Stadiul I (stadiul bucuriei roșii), care începe odată cu emulația (încălzirea) gândirii elevilor și care se produce în momentul prezentării (într-o formă interesantă) a problemei de către învățător. Ea se continuă și
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]