3,053 matches
-
un demonism care nu mai are nimic din factura efuziunilor romantice cu expresia fulminantă a afectelor. Pulsiunilor sentimentale le-au luat locul pulsiunile sexuale și o nouă expresie corporală: "[...] o nouă propensiune pentru tensiunea imobilă, crisparea nervoasă, sau încă ostentația extazului sexual, mereu prin intermediul reprezentării corpului oprit într-un moment semnificativ"358. Simptomele marii nevroze, Charcot le identifica în procesiunile dansante la școala de pictură a lui Brughel desemnate cu numele de "danse de Saint-Guy", așa cum la artiștii spanioli subliniază înclinația
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aproximativ aceeași perioadă. Ambiguitatea decurge din faptul că Judith ține capul tăiat al lui Holofern cu un gest aproape tandru, care poate glisa oricând în mângâiere, situație care amortizează conflictul de ordin patriotic sau politic, 2) expresia chipului ei relevă extazul erotic, buzele senzual întredeschise, ochii pe jumătate închiși, veșmântul semitransparent subliniind frumusețea corpului care a servit drept cursă delicioasă pentru imprundentul general. Satisfacția decurge nu din împlinirea unei misiuni salvatoare pentru poporul ei, ci din exercițiul de putere exercitat asupra
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
iar în primul tablou, de marginea acestuia. Și în acest caz, feminitatea sa este figurată de expunerea sânilor, însă chipul diferă mult ca expresie de cel al femeii din primul tablou. Dacă în pictura din 1901, Judith afișa expresia unui extaz erotic, în acest caz, figura ei expusă în profil a căpătat o expresie de o duritate teribilă care își are ecoul în contracția isterică a mâinilor. Chipul ei poartă amprenta unei androginii la care contribuie și un fel de anorexie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Un animism în cheie simbolistă definește deopotrivă tabloul ca obiect animat și subiectul lui: Tablourile sale sunt ființe întregi înzestrate cu suprasimțuri rafinate. Domnul Pallady tot visând, gândește însă și răscolește nevăzute simboluri"372. În spațiul visului, al transei, al extazului, au loc sublimările alchimiei estetice simboliste, prin care venerica femme fatale, curtezana, se transformă în eterica femme fragile. Dacă Arghezi optează pentru o direcție a procesului alchimiei simbolisto-decadente, acest fapt nu exclude și reversibilitatea sa. "Nudurile lui sunt numai pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la divinitățile hinduse. Acestă mică platformă poate simboliza și pământul, Geea, Terra Matter. Atitudinea lor respiră spiritualitate, iar Serrafina Brukner vede aici și o influență a filozofiei alexandrine, contemplativii asociind în ființa lor visarea și meditația: Prin privirea, ținuta și extazul lor, artista le conferă acestor siluete extatice unitate, suplețe, emoție a vieții, dar pentru construirea lor Cecilia Storck a făcut o incursiune în istoria filozofiei alexandrine, care, unindu-se cu puterea ei de gândire și de visare, a dat acestor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este construit tabloul care anexează episodul secundar al dansatoarei. Aura sfântului reprezintă singura sursă luminoasă, care creează haloul de vizibilitate în care intră și dansatoarea. Ca și von Stück, Vermont a plasat brățările la nivelul încheieturii brațului și umărului fetei. Extazul constituie un numitor comun al Salomeelor lui von Stück și Vermont, oferind excitantul atracției inavuabile, al concupiscenței travestite coregrafic. Cum tabloul intitulat Sfântul Ioan Botezătorul este reprodus la o scară foarte mică în numărul 5-6, din 1900, al revistei Ileana
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tema într-un alt tablou, fără a schimba atitudinea Salomeei. Tabloul este împărțit în două segmente, două volete pe verticală, de dimensiuni diferite. În primul, Salomeea ține pe o tavă capul sfântului Ioan cu o garnitură de flori, gestul recomandând extazul dansatoarei care-și expune triumfătoare trofeul. Florile reprezintă fie o imagine eufemizată a sângelui, fie, într-un registru ironic, laurii, omagiul postum adus sfântului, fie ilustrează pentru Salomeea caracterul de artefact estetic pe care-l reprezintă trofeul decorat astfel. Și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai ales că frumusețea corporală iese din sfera apolinică, cu accent pe o armonie a formelor care înscrie o perfecțiune a proporțiilor pentru a se integra celei dionisiace, în expresia ei rodiniană, ca spațiu de manifestare a afectelor, de la exuberanță, extaz, la tristețe sau suferință. Din tensiunea dintre cele două apare acest reflex simbolist, afectul apare incarnat, frumusețea corpului, feminitatea, scoasă în evidență prin pozarea șoldului, se conjugă acum cu o état d'âme. În Salomeea rămâne doar una dintre posturi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tentației: femeia și șarpele. Pentru Stück, această mizanscenă malițioasă a unui erotism decadent care transformă patul nupțial în eșafod corespunde artei sale care se încarcă cu o serie de licențe provocatoare, proiectând dorințe inavuabile într-un scenariu al seducției, al extazului erotic și al morții. Henriette Väth sesizează impactul simbolic al acestei inversiuni decadente, instrumentate simbolic de Stück. "Deși Păcatul ocupa acolo poziția unui panou al altarului creștin, în același timp, el forma centrul feței templului, loc sacru de veche venerație
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
practicanți pe preoții cultului lui Zamolxis, se aseamănă destul de mult cu practicile șamanice existente și astăzi În unele zone ale lumii. Un alt capitol este dedicat plantelor cu virtuți magice, În special mătrăguna, folosită În diferite practici magice, provocatoare de extazuri mistice, asemănătoare extazurilor șamanice. În continuare se face un studiu de dendromitologie, cu referire În special la brad arbore cosmic. Al treilea capitol are În vedere meteorologia magică, prezintă unele ritualuri de producere a ploii, precum și problema misteriosului personaj al
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
aruncat În suliți și străpuns. Este evident, deci, că sufletul se Îndrepta spre Zamolxis. Se Înțelege că după moarte, Începe existența fericită și doar sufletul Îl Întâlnește pe zeu. Această autonomie a sufletului și unele fenomene paranormale, cum ar fi: extazul, transa cataleptică, peregrinările sufletului, au dat de gândit grecilor care lau citat pe Zamolxis alături de alte personaje, printre care Orfeu, recunoscut prin prestigiul mantic si taumaturgic, adică experiențe extatice de tip „șamanic”. Orfeu coboară În infern după sufletul Euridicei, e
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
departe de corpul său; 3 pentru a conduce sufletul unui mort spre noua lui locuință”.1 Pentru a Întreprinde călătoriile extatice, șamanul are nevoie de costumația specifică, și trebuie să se folosească de un instrument, În mod special, toba. În timpul extazului este capabil să se transforme Într-un animal sălbatic și să lupte sub această Înfățișare. Ceea ce a relatat Herodot despre Zamolxis nu se inserează deloc În sistemul de mitologii și tehnici șamane. Dar faptul că unii cercetători antici l-au
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Înfățișare. Ceea ce a relatat Herodot despre Zamolxis nu se inserează deloc În sistemul de mitologii și tehnici șamane. Dar faptul că unii cercetători antici l-au asociat pe acesta cu unele personaje caracterizate prin calități deosebite: coborîre În infern, inițiere, extaz, transă șamanică, eshatologie arată că Zamolxis aparține acestui mediu religios și cultural propriu tracilor și populațiilor Înrudite balcanice. Cultul lui Zamolxis era centrat pe o experiență eshatologică pentru că era susceptibilă de a asigura o postexistență fericită inițiatului Într-o lume
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Există o paralelă frapantă cu călătoria șamanului În al șaptelea sau al nouălea cer, pentru a transmite lui Bai Ulgan rugămințile tribului și pentru a primi binecuvântarea zeului și asigurarea că va veghea la bunăstarea credincioșilor lui. Șamanul călătorește În extaz cu sufletul, dar Întâlnirea cu zeul se face În carne și oase. Se pare că acest rit a dăinuit până aproape de războaiele romane ale lui Decebal. Practica tragerii cu săgeți În nori aparține cultului lui Gebeleizis, care se pare că
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
că acest rit se desfășura rar, În timpul eclipselor de soare, 3. Preoții daco-geți, practicanți ai magiei Aceste elemente pe care le-am prezentat nu implică absența absolută a ideilor sau tehnicilor șamanice la geto-daci. Ca toți tracii, și geții cunoșteau extazul. Andrei Oișteanu, În lucrarea sa Mytos și logos, vorbește despre cea mai veche relatare a modului cum era folosită o plantă psihotropă de către traci. Pomponius Mela, În secolul I e.n., consemnează faptul că la traci, În timpul ospețelor „se aruncă În
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
preoții traco-misieni, care se abțin de la orice fel de aliment din carne, mulțumindu se cu miere, lapte, brânză și sunt numiți „kapnobatai”(cei care umblă prin fum. Aceste informații sunt probabil valabile și pentru geți și se referă „la un extaz provocat de fumul de cânepă, mijloc cunoscut atât de sciți, cât și de traci (... În acest caz, kapnobataii ar fi dansatorii și vrăjitorii misieni și geți care Întrebuințau fumul de cânepă pentru a provoca transe extatice.” Există unele argumente conform
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
geți care Întrebuințau fumul de cânepă pentru a provoca transe extatice.” Există unele argumente conform cărora preoții asceți geto-misieni, kapnobatai erau „adepți ai doctrinei zamolxiene”, iar fumigația cu cânepă sau altă plantă psihotropă, era unul din mijloacele de provocare a extazului. La ospețe participau doar bărbați care făceau fumigații cu cânepă, dar această practică nu era menită să aducă euforia,cum spune Herodot, ci extazul, transa mistică, o anume „furor religiosus”. Participarea este exclusiv masculină, Într-un templu al bărbaților, unde
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
zamolxiene”, iar fumigația cu cânepă sau altă plantă psihotropă, era unul din mijloacele de provocare a extazului. La ospețe participau doar bărbați care făceau fumigații cu cânepă, dar această practică nu era menită să aducă euforia,cum spune Herodot, ci extazul, transa mistică, o anume „furor religiosus”. Participarea este exclusiv masculină, Într-un templu al bărbaților, unde, În cadrul banchetelor rituale, Zamolxis și-a inițiat neofiții, persoane alese care au devenit apoi preoți, magicieni terapeuți, Într-o doctrină a cărei trăsătură esențială
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ei se răsucesc În așa fel Încât a-i putea crede că un singur oscior nu le-a mai rămas pe loc. În sfârșit, ca și cum s-ar trezi, ei Își povestesc visele ca pe niște oracole.” Prezintă interes forma de extaz descrisă, intervalul prelungit de transă, valoarea oraculară a viselor care, foarte probabil, descriau călătoria sufletului magicianului, În timp ce corpul lui zăcea ca mort. Deasemeni se relatează faptul că atunci când cineva pierde un lucru sau se Îmbolnăvește sau vrea să se răzbune
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Deasemeni se relatează faptul că atunci când cineva pierde un lucru sau se Îmbolnăvește sau vrea să se răzbune pe un dușman, folosind vrăjile, recurge la acești incantatores. Toate aceste descrieri concordă cu ceea ce caracterizează șamanismul. În general, șamananul Își provoacă extazul fie pentru a urca la cer la zei, cu cereri, fie pentru a cauta un suflet bolnav, rătăcit. Referitor la aceste practici, Eliade susține că mai există unele note specifice, și anume: „o vocație mare poate să se manifeste printr-
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
magice. Dendromitologie românească Preoții geto-daci au fost adevărați specialiști În domeniul botanicii, folosindu-se de diferite plante pentru vindecarea bolilor. De asemenea, În cadrul ritualurilor ezoterice care aveau loc În ceremoniile magicoreligioase se serveau de plante narcotice și halucinogene, care provocau extazul și transa mistică. În cadrul acestui capitolul vom reveni asupra unora din plantele cunoscute pentru calitățile lor magice, folosite În ceremonii de magie precum și la descântece ori farmece de legare ori dezlegare. De asemenea, ne vom ocupa de un capitol de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
înșela sau poate fi indus în eroare în ceea ce privește manifestarea artistică. Odată ce viziunea își încetează influență benefică și eul empiric face loc celui creator, ultimul este pandit nu numai de pericolul pierderii exuberantei, ci și de pierderea simțului autocritic. Revenirea la extazul inițial poate fi declanșată, aparent, de fleacuri, precum o vizită la Truchsessian Gallery (care, ne amintim, organiza expoziții anuale la începutul secolului al XIX-lea). Episodul este narat într-o epistola trimisă de Blake patronului sau financiar, William Hayley 36
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de artă duse la bun sfârșit: "Astfel, prin necesitatea naturii sale, activitatea poetica este, în sine, dezinteresata. Eul creator deopotrivă se dezvăluie și se sacrifică, deoarece este dat (subl. în text, n.m.); este extras din sine în acel soi de extaz care este creația, moare intru sine pentru a trăi în opera" (1954, p. 107). Citatul anterior ne ajută să înțelegem de ce Blake concepe, dintru început, un conflict între eu, ca expresie personală superioară, si ego, ca expresie personală inferioară, si
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
the Human Imagination" (E: 223). De aceea întregul univers, în forma sa rafinată, incoruptibila, este localizat înăuntrul, nu în afară, ființei umane; conștientizarea acestui fenomen este scopul ultim al investigației intelectuale. Planurile imanent și transcendent fuzionează într-un moment de extaz metaforic: "[...] when you enter into their Bosoms you walk / În Heavens & Earths; aș în your own Bosom you bear your Heaven / And Earth, & all you behold, tho it appears Without it is Within / În your Imagination of which this World
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Pentru Schleiermacher, ca și pentru Blake, de altfel, inspirația dobândește o importanță specială atât datorită caracterului ei profetic, cât și datorită tradiției christice (1963, I, p. 76). Că teolog protestant, Tillich discuta conceptul de "inspirație" în relație cu cel de "extaz", subliniind faptul că termenii în cauză devin perfect sinonimi dacă se ia în calcul aspectul cognitiv al experienței extatice, mai precis, pură receptivitate a facultății de cunoaștere (1967, I, p. 114). Ca atare, Tillich observa că inspirația nu izbutește să
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]