2,843 matches
-
năștea în acea zi de 15 august 1769, s-a spus, între altele, că viitorul împărat ar fi venit pe lume chiar pe pardoseala acelui salon, care era acoperit cu covoare antice cu figuri de eroi din Iliada și din fabule. Sigur e numele pe care aproape în unanimitate l- au ales pentru băiețelul care întregea tânăra familie: Napoleone. Cu numele de alint Nabulio. Iar cel de poreclă - Babulione. Adică cel ce se amestecă în toate. În registrul de botezuri al
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
O profesoară de limba romană spune că le predă degeaba copiilor din moment ce probele la EVALUARE NAȚIONALĂ 2014 nu au nicio legătură cu realitatea. REZULTATE EVALUARE NAȚIONALĂ 2014. "Sunt profesor de limba română, într-o școală din mediul rural. Predăm nuvele, fabule și tot ce au prevăzut în programa școlară și efectuăm și multe ore de pregătire, astfel încât acești copii să facă față unor examene reale bazate pe materia studiată, nu pe imaginația unei comisii care există efectiv de două ori pe
Dezastru la REZULTATE EVALUARE NAȚIONALĂ 2014. "Am predat degeaba!" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78070_a_79395]
-
și o mărturisire autobiografică. Cum menționează autorul în Preliminariile romanului, "urzeala cărții mele - cîtă se vede și cît va mai fi - este luată dintr-un jurnal intim și completată, după trebuință, cu mărturiile cotidianelor epocii. Din acest punct de vedere, fabula mea are picioare de cronică". Precizarea din urmă e importantă și clarificatoare. La temelia romanului e o (sau și o) cronică de epocă, pe fundalul căreia se desfășoară trama sa, care e, și ea, autobiografică (așa cum reiese din tulburătorul său
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
ei de femeie, a intuit pericolul, Elvira, s-a păstrat dîrză și la pîndă, fără a crea alarme inutile. O sfătuise mai demult o altă prietenă comună: "Doru este un suflet inegal, v Instructivă, ca atmosferă de epocă (vorba autorului "fabula mea are picioare de cronică") este și relația din grupul de prieteni ai lui Doru Filipache. Aceștia (Boruzescu, Bujoreanu, Badea Jiu) se întîlnesc în agape de cenaclu, citindu-și creațiile și sînt, mai toți, socializanți. Eroul romanului îl frecventase pe
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
la mine, numit șef în locul lui Mihnea Gheorghiu, și mă bate pe umăr: Țoiule, te-au angajat, bravo, mă bucur și te felicit, de mâine ai leafă... Un om drăguț, care mie îmi plăcea că trăgea din lulea, autorul atâtor fabule cu miez. Asta se petrecea în timpul dimineții. Toată amiaza și seara, și noaptea, chiar, am dus-o într-o euforie; și când sunt fericit, nu pot să dorm; în schimb, dorm tun la restriște. Prietenii mă felicitau. Ciocniseră și pahare
Sfinxul valah (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14402_a_15727]
-
identificări de scene și date, reluate de autor în mai multe din scrisorile sale. Și, pe un loc de primă importanță, relația stabilită de Constantin Mohanu cu literatura. Cu Ciocoii vechi și noi de N. Filimon în mod deosebit, cu fabula Lebăda și puii corbului de Gr. Alexandrescu.
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
te mușcă. Criza ar lua amploare tot vorbind despre ea. Un ziarist, deunăzi, era însă de părere, din contră, că ar trebui să se vorbească tot timpul despre criză, până la pulverizarea subiectului prin repetare. Alții evocă motivul cunoscut: lupus in fabula. La rândul lor autorii cărții Animal Spirits vorbeau despre molipsire: "Astfel cum se răspândesc bolile prin contagiune așa se răspândesc și fenomenele sociale". Să nu ne molipsim de criză, așadar, vorbind despre ea, chiar dacă ideea după care cuvântul ar putea
Vorbești de lup și lupul la ușă by Arthur BEYRER () [Corola-journal/Journalistic/7118_a_8443]
-
de istorie în fărâme a acestor ani postdecembriști, începând cu lipsa plicurilor din librării în 1990 până la febra alegerilor din 1996. Cartea se încheie cu un neprețuit dosar Eugen Ionescu - un text inedit al scriitorului din 1946. Textul conține mici fabule în proză și o primă variantă a piesei Învățați limba engleză fără profesor (toate redactate în românește). O sută de autori și încă unul, Dosar Eugen Ionescu, Biblioteca Apostrof 9/1998, 210 p., f.p.
O "carte-Apostrof" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16751_a_18076]
-
științelor cognitive, ori chiar în cercetarea fizicii teoretice actuale. Pretutindeni te uiți în jur, aș spune, forțînd evident, conștient, nota, vezi numai naratologi puși vrednic pe treabă. Cît cuprinzi cu ochii în lumea gîndirii, a științelor de toate felurile, numai fabule, personaje, scenarii, perspectiva și așa mai departe. Poveștile au invadat laboratoare, tratate de psihologie, chestionare de sociologie, ecuații matematice, si mai știu eu ce soft bazat și el pe vreo intrigă buclucașa, cu eroi dar și personaje negative (virușii). Dar
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
aici anticipat cu aproape trei decenii. Zeci de ani la rînd, versul lui Anton Pann a rămas monoton: fie că era vorba de Versuri sau cîntice de stea (1822), de Cîntice de lume (1831) sau de prima culegere foarte amplă, Fabule și istorioare (1841), aproape toate poeziile adoptau octosilabul trohaic, versul popular prin excelență, săltăreț și uniform. Chiar dispuși în catrene, în distihuri sau în strofe ample, octosilabii trohaici uniformizau temele, motivele, stările de spirit. Am fi zis că Anton Pann
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
uniformizau temele, motivele, stările de spirit. Am fi zis că Anton Pann era incapabil să depășească aparențele unei poezii de sorginte populară, cu toate că substanța poeziei lui se afla uneori foarte departe de folclor. După 1840 lucrurile se schimbă. Masivul volum Fabule și istorioare (1841), cu toate că menține aproape intact monopolul versului folcloric, începe să inoveze în a doua sa parte, introducînd versul amplu - alexandrinul românesc - într-o serie de poezii (Norocul și mintea, Leul amurezat). Aici, chiar dacă personajele iau chipuri de animale
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
versului folcloric, începe să inoveze în a doua sa parte, introducînd versul amplu - alexandrinul românesc - într-o serie de poezii (Norocul și mintea, Leul amurezat). Aici, chiar dacă personajele iau chipuri de animale, ele nu mai au legătură cu zoologia specifică fabulei; ne mișcăm în lumea mahalalei bucureștene, printre ființe necăjite, umile și mediocre. Povestea vorbii este prefigurată până la detaliu. Istoriile cuprinse în volum, construite pe modele străvechi, dar cu personaje din Valahia primei jumătăți a secolului, apar doar de dragul concluziei moralizatoare
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
cu toate că el însuși i s-a supus uneori, voluntar ori involuntar. Pann credea cu tărie în posibilitatea de a îndrepta lumea cu ajutorul scrisului. Departe de orice gratuitate sau de estetism romantic, el făcea apel la autorități spirituale milenare (religia, basmul, fabula, istoria exemplară de orice fel) doar pentru a educa. Dacă versurile citate mai sus ar putea deschide orice carte a lui Anton Pann, încheierea intitulată Către cititori la Fabule și istorioare poate servi, de asemenea, drept concluzie a tuturor cărților
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
estetism romantic, el făcea apel la autorități spirituale milenare (religia, basmul, fabula, istoria exemplară de orice fel) doar pentru a educa. Dacă versurile citate mai sus ar putea deschide orice carte a lui Anton Pann, încheierea intitulată Către cititori la Fabule și istorioare poate servi, de asemenea, drept concluzie a tuturor cărților semnate de el: "Priimiți deocamdată/ Acestea ce le citiți/ Și vă voi da altă dată/ Și mai multe, de poftiți./ Că d-alde aceste-n lume/ De cîte s-
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
poate servi, de asemenea, drept concluzie a tuturor cărților semnate de el: "Priimiți deocamdată/ Acestea ce le citiți/ Și vă voi da altă dată/ Și mai multe, de poftiți./ Că d-alde aceste-n lume/ De cîte s-au săvîrșit./ Fabule, istorii, glume,/ N-au niciodată sfîrșit." Capodoperele scriptice ale poetului au luat naștere prin insinuarea lentă a umorului în versul moralizator, prin subtilizarea treptată a mesajului moral cu ajutorul rîsului complice. în primele sale cărți, existase, ce-i drept, un oarecare
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
condiție fiind aceea ca ea să exprime convingerile autorului. Revenirile, repetările nu l-au jenat: cutare istorie în proză din Calendarul lui Bonifatie Setosul (despre femeia sucită) se regăsește în versuri în Povestea vorbii, după cum în aceeași carte întîlnim multe fabule deja povestite în volume anterioare sub diferite forme. Ce contează! Poetul avea conștiința propriei sale valori, dar o ascundea, ipocrit, sub vălul unei false modestii. Atunci cînd el declara, în perfectă antifrază, că "n-am învățat nici o limbă din cele
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
vălul unei false modestii. Atunci cînd el declara, în perfectă antifrază, că "n-am învățat nici o limbă din cele poleite" și că "de-ar fi fost școli ca acum, învățam și eu vreo limbă din cele lăudate" (vezi prefața la Fabule și istorioare, 1841), Pann, cunoscător a patru-cinci limbi străine, avea conștiința arhaicității sale și se delimita radical de poezia neologică a pașoptiștilor. Originalitatea sa trebuie căutată acolo unde, după rigorile unei viziuni specifice secolului XX, arta poetului s-a insinuat
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
alte tipuri: fr. renard, sp. raposa, zorra. Fr. renard provine din numele propriu de persoană Renart, de origine germanică (*Reginhart). Începând din secolul 9, a apărut obiceiul de a da animalelor numele unor eroi din mici poeme epice, de obicei fabule, scrise în latina medievală, mai ales în regiunile din nordul sau/și din estul Franței, unde se amestecau franceza și germana. Conform acestui obicei, apărut la început în Franța, unul dintre primele nume de persoană „transferat“ în acest mod a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
raze de soare și înțeleg de ce ploaia are gust de mare sărat și amar. Plângă plâng cum numai eu știu să o fac și tristețea mea o spăl cu lacrimile mele sărate și amare. Rămâne doar durerea! Plângă ACTA EST FABULA Din cele mai negre amintiri Imaginez călăi inchizitori Cotrobăind în suflete de muritori Orbecăind în van după comori. Trăim într-o dimensiune paralelă Impunem reguli care dor Și ne certăm cu valuri mari de ură Și plângem după îngerii ce
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
asupra vecinilor, într-un subtil joc al receptării. Spectatorul regenerează spectacolul, deoarece el trebuie să recompună totalitatea reprezentării, în același timp pe axa verticală și pe cea orizontală. El este obligat nu numai să urmărească o istorie (o poveste, o fabulă) - axa orizontală - dar și să înlănțuie, în fiecare moment, imaginea totală a tuturor semnelor concurând la reprezentare. Spectatorul este constrâns în același timp să se investească în spectacol (să se identifice) și să se retragă (să se distanțeze), într-un
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
trece peste o problemă atâta timp cât nu se va conștientiza miezul acesteia. Multe femei se duc la slujba pe care “circumstanțele” au ales-o. Mai mult scârbite decât entuziasmate de condițiile locului de muncă, și de lista numeroasă și plină de “fabule” a patronului. Dar spre surprinderea lui, ele reușesc să-și facă norma! Cum văd domeniul privat d.p.d.v. al unui angajat, căruia nu-i este plătită munca la adevărata ei valoare: Locul unde “vulturul” patrulează, “survolează”, iar dacă vede o persoană
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
puțină încredere unii în alții, de data asta nu va mai fi ca în povestea cu lupul paznic la stînă, vor fi doar lupi paznici peste alți lupi, iar stîna va fi desființată, împărțită între lupi. Ce-i asta, o fabulă? întreabă Tîrnăcop. O fabulă spusă de un om beat, miroase de la un kilometru, zice Dendé strîmbînd din nas și arătînd din priviri spre balta de vomă a lui Roja. Ce idiot mai sînt, mi-am zis cînd am făcut primul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
alții, de data asta nu va mai fi ca în povestea cu lupul paznic la stînă, vor fi doar lupi paznici peste alți lupi, iar stîna va fi desființată, împărțită între lupi. Ce-i asta, o fabulă? întreabă Tîrnăcop. O fabulă spusă de un om beat, miroase de la un kilometru, zice Dendé strîmbînd din nas și arătînd din priviri spre balta de vomă a lui Roja. Ce idiot mai sînt, mi-am zis cînd am făcut primul popas, puteam să păstrez
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că, acum, pantofii mei americani au valoare crescută pe piața dâmbovițeană. Acest amănunt nu Îl prevăzuse sau poate se ferise să mi-l Împărtășească. Aura acelei zile de vară bucureșteană a intrat, Între timp, În tărâmul imaginar. Ficțiune a trecutului, fabula unei biografii care se tot depărtează fără a se separa de ea Însăși. New York, ianuarie 2000 (Familia, nr. 4/2000) Dialog epistolartc "Dialog epistolar" Pe Radu Enescu l-am văzut doar o singură dată. Anume, Într-o seară de iarnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
sale și a noastre și că era un privilegiu de a fi reprezentați de el. A fost nu doar cel mai Împlinit dintre scriitorii noștri, ci și cel mai aventuros. Romanele sale trec de la realismul melancolic la fantezia intelectuală, de la fabula morală la peregrinarea picarescă, de la comedia de moravuri la satira literară. Darul său era deopotrivă de a anima idei și de a crea spectacol. Personajele sunt uneori desenate cu cea mai tandră afecțiune, alteori cu venin pur. Atenția trece de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]