7,566 matches
-
Pygmalion artistul șlefuiește în tăcere piatra până când obosit de căutare lasă singură femeia gândurilor să-l îmbrățișeze mi-ar plăcea ca lângă el să fie un fagure plin cu mierea frumuseții lui să muște din el să-i muște geometria fantastică apoi ca un murg al pietrelor să alerge imaginar pe toată suprafața acelei femei de piatră a gândurilor mereu născută niciodată terminată mereu așteptată niciodată sosită decât atât cât o atingere a unor orbite oarbe printr-o daltă a adevărului
DIN PIATRĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340225_a_341554]
-
învățare experimental-practică a gramaticii limbajului vizual în orele de educație plastică sau în orele de atelier. ... 18. Metode și procedee de achiziționare intuitivă a elementelor de limbaj vizual. ... 19. Stimularea creativității și originalității vizuale a elevilor prin imagini fabuloase sau fantastice, prin substituiri, deformări, divizări, combinări etc. ... 20. Evaluarea performanțelor obținute de elevi în cursul procesului de învățare; modalități de evaluare specifică disciplinelor artistice; necesitatea evaluării pe baza competențelor specifice, evaluarea formativă și evaluarea obiectivă a lucrărilor elevilor. ... 21. Evaluarea la
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
jocul didactic și jocul de creativitate- delimitări conceptuale; ● jocul didactic: definiție, funcții, tipologie (de mișcare, de dezvoltare socio-emoțională, de stimulare intelectuală), scopul, sarcina jocului, conținutul și regulile jocului didactic; ● stimularea creativității și originalității plastice a elevilor prin: imagini fabuloase sau fantastice, prin substituiri, combinări șocante, deformări, divizări, aglutinări, decorarea lucrurilor, ființelor, ideilor, sentimentelor, metoda rotirii planșei în jurul centrului ei sau lumea pe dos, metoda memoriei lucrurilor, metoda planșelor colective, etc; Acțiunile procesului didactic în lecția de Arte vizuale - Educație plastică
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
Un nou ropot de aplauze, de data asta din mare simpatie pentru ingenuitatea și sinceritatea răspunsului, îl copleșiră pe Papa. Apoi voci amestecate reînsuflețiră atmosfera, făcând să se risipească încă o dată cortina subțire între certitudini și incertitudini cu privire la realul și fantasticul din viața de zi cu zi... Referință Bibliografică: ROMANUL PUNCTE DE INFLEXIUNE - CAP.8 / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1661, Anul V, 19 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CAP.8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377379_a_378708]
-
decenii și, în același timp, le descoperise miezul cel curat și frumos al sufletelor deloc îmbătrânite de trecerea timpului... Americanul era convins că, în anumite momente din viață, toți avuseseră parte de propriile lor puncte de inflexiune pe curba real - fantastic și se lămuriseră cum să încline balanța către întâmplător ori către Pronia Divină... Referință Bibliografică: ROMANUL PUNCTE DE INFLEXIUNE - CAP.9 (Ultima parte) / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1682, Anul V, 09 august 2015. Drepturi de Autor
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
Toate Articolele Autorului „Uneori mi se pare că nu ești femeie, ci lumina care cade pe flori.” Virginia Woolf Noaptea trecută am adormit târziu. De cu seară vântul bătea cu putere, copacii se încovoiau spre pământ, norii alergau luând forme fantastice și întunecau totul din jur. Cerul era străbătut de zig-zagul fulgerelor, după care s-a dezlănțuit o ploaie torențială. În zgomotul continuu al ploii, am adormit. Dimineața, de cum m-am trezit, m-am gândit la flori; eram curioasă să le
FEMEILE ȘI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377598_a_378927]
-
2015, preotul militar Traian Chircu, un îndrăgostit și împătimit al zborului lăuntric, având ca aripi postul și rugăciunea, încearcă să ne ofere câteva repere duhovnicești din faimoasa învățătură a Avvei Arsenie Boca, fapte și întâmplări adevărate, fără speculații și interpretări fantastice, ci pur și simplu așa cum s-au derulat evenimentele, privind elita clerului militar în lupta pentru apărarea Patriei și dezrobirea comunistă. Subiectul cărții este inspirat din viața și activitatea misionară a preoților militari, de ieri și de azi, a celor
VULTURUL CERULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378424_a_379753]
-
viața femeii, au prins viață pe pânzele sale. Personaje și episoade din Biblie au apărut în pictură acestui artist de mare originalitate că personaje trăind în zilele noastre. Stilul pe care l-a abordat în pictură a fost denumit „realism fantastic". Pictorul Arie Lamdan, prieten și coleg de profesiune, a realizat în continuare o evocare a personalității lui Baruch Elron, a umorului sau și a preocupărilor comune. Scurte momente muzicale din programul comemorării au fost interpretate la harpa de Sarah Ridy
LA COMEMORAREA PICTORULUI BARUCH ELRON de BITI CARAGIALE în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378487_a_379816]
-
ai stâncilor, departe de furia clocotitoare a celor două culmi ce se băteau în capete, unde nu ajungeau valurile de foc vărsate necontenit unul către altul de craterele precum două guri de iad ale celor două creste, trăiau animale misterioase, fantastice cum nu mai existau în nici un alt loc de pe pământ. Își aveau sălașurile prin văgăuni și peșteri tainice, lei albi și de alte culori cu două cozi și două capete, grifoni înaripați, unicorni albi, lupi albi cenușii, negri extrem de fioroși
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
verzi și părului revărsat peste umeri în cascade aurii ce făceau să pălească strălucirea razelor reci ale soarelui îi înconjura fruntea de fildeș. În primul moment prințul Tolui văzând-o, crezu că-i o zână a muntelui sau altă apariție fantastică și rămase extaziat de admirație, fermecat de minunații ochi de smarald, însă după ce reuși să se smulgă de sub vrajă, mintea începu să i se limpezească și își aminti că ochii aceia sunt aceiași care de multă vreme îi tulburau somnul
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
-se in șuvoi de arzător de pasiune și dorință, revărsându-i-se cascade în vene și îi cotropindu-i toată ființa. Era ceva ca o vrajă fulgerătoare, asemeni zborului Săgeții de Argint căruia nu i se putea împotrivi. Făptura aceea fantastică prinse glas dulce de femeie și îi alintă simțurile cu voce melodioasă, mustrându-l. - Cine ești, necugetatule care te încumeți să încalci granițele împărăției prea puternicului rege David și să profanezi acest loc? Nu te temi oare de mânia ce
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
pot fi autobiografice, sau întâmplări reale în chenare alegorice sau, pur și simplu, alegorii inspirate de studiul unui gen literar, după cum spuneam despre scriitorii filologi. Am remarcat o povestire deosebită cu titlul Dor și Dora, o povestire pe simeza literaturii fantastice, foarte bine scrisă, impecabil scrisă. O poveste de dragoste trasă din istoricul bucovinenilor, din miturile și superstițiile lor, o poveste Lostriță, magică, dar modernă prin temporalitate, personajul principal, Dor, fiind elev de liceu, emancipat, cu drag de cultură. Locul ales
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
care se mai întâmplă lucruri ciudate, pedepse inexplicabile, apariții poltergeist. Personaje din Bulgakov, motanul și Agripina, fac din această povestire un mic Maestru și o Margaretă, aduși pe tarâmuri românești istorice. Remarcabilă această inspirație natală pentru rarul la noi gen fantastic și poate filologii care-l studiază ar găsi aici termeni noi, exemplificare relevantă: “Fantasticul și-a tras mereu sevele, pe lângă filonul cult, și dintr -un filon popular, al unui imaginar destul de restrâns și personalizat de la zonă la zonă, însă în cadrul
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
și Agripina, fac din această povestire un mic Maestru și o Margaretă, aduși pe tarâmuri românești istorice. Remarcabilă această inspirație natală pentru rarul la noi gen fantastic și poate filologii care-l studiază ar găsi aici termeni noi, exemplificare relevantă: “Fantasticul și-a tras mereu sevele, pe lângă filonul cult, și dintr -un filon popular, al unui imaginar destul de restrâns și personalizat de la zonă la zonă, însă în cadrul fantasticului unicitatea manifestării supranaturale sau a demersului acesteia este dusă, ca viziune, până aproape de
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
și poate filologii care-l studiază ar găsi aici termeni noi, exemplificare relevantă: “Fantasticul și-a tras mereu sevele, pe lângă filonul cult, și dintr -un filon popular, al unui imaginar destul de restrâns și personalizat de la zonă la zonă, însă în cadrul fantasticului unicitatea manifestării supranaturale sau a demersului acesteia este dusă, ca viziune, până aproape de singularitate. Uneori aceste „reverii” personalizate sunt puse în context istoric sau cultural, sunt legate de alte discursuri sau motive fantastice, însă aceasta nu este o condiție obligatorie
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
personalizat de la zonă la zonă, însă în cadrul fantasticului unicitatea manifestării supranaturale sau a demersului acesteia este dusă, ca viziune, până aproape de singularitate. Uneori aceste „reverii” personalizate sunt puse în context istoric sau cultural, sunt legate de alte discursuri sau motive fantastice, însă aceasta nu este o condiție obligatorie.” Vărăreanu Teofana Lavinia, Școala Gimnazială,,Dimitrie Ghica”Comănești - Într-o lucrare de grad I-îndrumător Adrian Jicu Fantasticul acestei povestiri a ales un spațiu mirific, o haltă a CFR-ului, într-o noapte
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
personalizate sunt puse în context istoric sau cultural, sunt legate de alte discursuri sau motive fantastice, însă aceasta nu este o condiție obligatorie.” Vărăreanu Teofana Lavinia, Școala Gimnazială,,Dimitrie Ghica”Comănești - Într-o lucrare de grad I-îndrumător Adrian Jicu Fantasticul acestei povestiri a ales un spațiu mirific, o haltă a CFR-ului, într-o noapte de iarnă cumplită, pe un viscol ucigător, pe drumul spre sat, înaintea Crăciunului. Cei doi, Dor și Dora se întâlnesc în scopul comun de a
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
Reușesc să se ascundă într-o fântână părăsită, haitele de lupi le dau ocol toată noaptea, zgâlțâind și bătând în capacul fântânii iar cei doi adolescenți, dincolo de realitatea crudă, asasină, își trăiesc vraja primei iubiri. Toate demersurile teoretice ale prozei fantastice se regăsesc în această povestire: Apariția unui element misterios, inexplicabil, care perturbă ordinea firească a realității, ar fi chiar dispariția fetei, în dimineața zilei următoare a acestei întâlniri- boom, de iubire neașteptată. Apoi, intruziunea unei „alte realități” în lumea reală
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
tunel păstrat de la vechea mănăstire. Că prin acesta dracii veneau din iad și se sfătuiau cu cei doi cum să-i facă pe oameni mai păcătoși. Toți consătenii mai erau vânduți dardaloților...” Echivoc și incertitudine alte două elemente ale genului fantastic se găsesc din plin în povestirea Dor și Dora, personajul feminin nedemonstrându-si realitatea în cele din urmă și, de fapt, în timp, făcându-se uitată în pofida acestui crush sentimental al băiatului. Abia peste multe decenii, Dor comemorează întâmplarea întorcându
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
se poate face o incursiune până la Padina și coada lacului de acumulare, dar și la Peștera Ialomicioara, precum și la schitul de călugări din zonă.” (capitolul 2 „Bulevardul din Carpați”) Ne place să batem cu piciorul fiecare metru pătrat al locurilor fantastice și să pipăim cu privirea priveliștile încântătoare și mărețe. Aproape că nu am mai pleca din acest spațiu mirific : „Printre stânci și arbuști, pe piatra cenușie urci spre meterezele acestei cetăți și ajungi într-o șa în apropiere de vârful
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
trecerea de la scrierea slavona la cea latină, el scrie ,, Despre scrierea limbii române”, opunându-se atât etimologismului ciparian cât si fonetismulu de bravadă pumnist. În ,,Limba româna în jurnalele din Austria” reia disputele cu Laurian, Cipariu și Massim, creatorii unei fantastice limbi române artificiale. Pe tărâmul criticii literare excelează cu,,O cercetare critica asupra poeziei române de la 1867”, în nevoia de a alcătui o antologie a poeților români, însuflețită de un simțământ poetic și ferită de înjosire în concepție și expresie
TITU MAIORESCU LA A-175-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379791_a_381120]
-
îmbibat de dorințe și nevoi. Dacă cineva mi-ar fi spus vreodată că într-o noapte senină ca asta, la mare, voi ține o zeiță în brațe, l-aș fi trecut pe tip, cu vorbele lui cu tot, la capitolul fantastic. Dar viața îți pregătește zi de zi, clipă de clipă, surprize de tot felul. Bune sau rele, frumoase sau urâte ... - Acum ... aici ... te doresc cu ardoare ... Cuvintele erau șuierate printre buzele ei ocupate cu sărutatul trupului meu, metodic, parte cu
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
Munților Rodnei. În celelalte părți ale orizontului se vedeau sate și iarăși sate, pe spinările aurii ale dealurilor peste care sclipeau căsuțe și cabane mărunte de tot. Rotind privirile, m-am oprit o clipă asupra pădurii în care aterizase acel fantastic obiect cosmic. Acolo nu se vedea nimic deosebit. Doar bradul din preajmă se uscase aproape de tot, devenind roșcat, ca o pană de cocoș!... Cu moș Bursuc în urma mea ducându-mi valiza, căci ținuse cu tot dinadinsul să-mi fie de
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379958_a_381287]
-
un anumit interval de timp. Unul dintre aceste filme, se intitula „Orașul văzut de sus”. Titlul pare foarte sugestiv, ilustrând o realitate „văzută de sus”. Prin pelicula aceasta, cinematografia socialistă dăduse o palmă usturătoare marilor producători hollywood-ieni. Este un film fantastic, abordând pe parcursul a numai 90 de minute, toate genurile posibile și imposibile, de la dramă la comedie, de la monotonie la acțiune, de la real la absurd. Ei, și ce acțiune... evadare din sediul „Miliției” cu ajutorul unui autocamion dotat cu platformă ridicătoare cu
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
culoare, un tunel al iubirii, o sală de dans pentru vrăbiuțele gonite de amurg să se adăpostească. - Dansezi? - Da. Cei doi tineri au început să danseze acompaniați de cântecul vrăbiuțelor minute bune. Se priveau în ochi și alunecau pe sub podul fantastic al arborilor. - Ești fermecătoare! - Probabil frumusețea naturii a contribuit la farmecul ce mi-l găsești acum. - Fără tine întreaga natură era posomorâtă. Era asemeni unui om singuratic căruia nu-i trece nimeni pragul. - Eu sunt o singuratică. - Singurătatea ta a
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]