2,422 matches
-
demografică și nu ca o categorie centrală de analiză și ghetoizării ideilor feministe în interiorul sociologiilor marxiste. Sintagma “sociologie feministă” este considerată de unii o contradicție în termeni căci în sens tradițional sociologia echivalează cu neutralitate axiologică și cu obiectivitate iar feminismul își asumă în mod deschis angajarea, implicarea. Caracteristica importantă a sociologiei feministe este înscrierea demersului într-o perspectivă teoretică care acordă un rol și o importanță fundamentală diviziunilor de gen din viața socială. S.g. problematizează inegalitățile de gen contribuind la
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
ca munca casnică, violența domestică, maternitatea ca instituție socială, dimensiunea de gen a unor instituții, etc) 4.dezvoltarea unei sociologii de ramură-sociologia genului; 5.impulsionarea cercetărilor interdisciplinare; 6.încorporarea unei receptivități de gen în interiorul cadrelor teoretice (gen-izarea sociologiei). Sub influența feminismului colonial, multicultural (practicat de Bell Hooks, Uma Narayan, și, în general, de reprezentantele feminismului nonvestic) sociologia feministă contemporană își asumă din ce în ce mai mult presiunile dinăuntru, operând cu mai multe variabile de cercetare (clasă, etnie, vârstă, apartenență religioasă, preferință sexuală, etc) și
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
instituții, etc) 4.dezvoltarea unei sociologii de ramură-sociologia genului; 5.impulsionarea cercetărilor interdisciplinare; 6.încorporarea unei receptivități de gen în interiorul cadrelor teoretice (gen-izarea sociologiei). Sub influența feminismului colonial, multicultural (practicat de Bell Hooks, Uma Narayan, și, în general, de reprezentantele feminismului nonvestic) sociologia feministă contemporană își asumă din ce în ce mai mult presiunile dinăuntru, operând cu mai multe variabile de cercetare (clasă, etnie, vârstă, apartenență religioasă, preferință sexuală, etc) și nu doar exclusiv cu genul în procesul de interpretare a faptelor, relațiilor și instituțiilor
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
în prejudecățile clasice despre relațiile de gen (bărbații sunt mai raționali și mai autonomi, deci ei pot fi actori ai sferei publice, femeile au autonomie limitată, sunt mai emoționale și mai legate de natură, familie, sfera privată). După 1960, odată cu feminismul valului al doilea, această perspectivă teoretică a fost modificată substanțial, în consens cu apariția unor noi provocări teoretice ale noii stângi și ale feminismului. Politica, la fel ca și teoria ei, capătă aspecte multicentrice. Lozinca introdusă de către feminismul acelei perioade
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
autonomie limitată, sunt mai emoționale și mai legate de natură, familie, sfera privată). După 1960, odată cu feminismul valului al doilea, această perspectivă teoretică a fost modificată substanțial, în consens cu apariția unor noi provocări teoretice ale noii stângi și ale feminismului. Politica, la fel ca și teoria ei, capătă aspecte multicentrice. Lozinca introdusă de către feminismul acelei perioade: Ceea ce este personal este politic a produs mutații semnificative care au condus spre conturarea unui nou domeniu, cel al teoriei politice feministe. De altfel
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
1960, odată cu feminismul valului al doilea, această perspectivă teoretică a fost modificată substanțial, în consens cu apariția unor noi provocări teoretice ale noii stângi și ale feminismului. Politica, la fel ca și teoria ei, capătă aspecte multicentrice. Lozinca introdusă de către feminismul acelei perioade: Ceea ce este personal este politic a produs mutații semnificative care au condus spre conturarea unui nou domeniu, cel al teoriei politice feministe. De altfel, începuturile acestui domeniu sunt mult mai timpurii. Feminismul a fost o trăsătură constantă a
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
capătă aspecte multicentrice. Lozinca introdusă de către feminismul acelei perioade: Ceea ce este personal este politic a produs mutații semnificative care au condus spre conturarea unui nou domeniu, cel al teoriei politice feministe. De altfel, începuturile acestui domeniu sunt mult mai timpurii. Feminismul a fost o trăsătură constantă a gândirii moderne. La sfârșitul secolului XVIII, Mary Wollstonecraft oferă un început substanțial prin A Vindication of the Rights of Woman, iar în secolul următor, Harriet Taylor și John Stuart Mill, sunt ei înșiși teoreticieni
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
muncă egală, locuri eligibile pe listele electorale ale partidelor. Organizații și schimbări informale: refugii pentru femei victime ale violenței, rețele de sprijin, edituri, producție de film, cluburi (Frazer, 1998), crearea organizațiilor internaționale de tip rețea electronică (vezi mai ales tendințele feminismului valului III). Putem vorbi despre o teorie feministă propriu-zisă atunci când are loc tranziția de la argumentarea pentru drepturi egale între femei și bărbați spre o problematică specifică: reconfigurarea și resemnificarea unor distincții de tipul: dependență-autonomie, patriarhat-parteneriat, public-privat, grijă-dreptate, producție și reproducere
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
că subiectul este construit, iar subiectul „femeie” este construit politic ca alteritate (vezi de Beauvoir și G. Rubin). Tradițional, rolul femeii a fost conceput ca pasiv din punct de vedere politic. Categoriile de feminitateși masculinitate au fost concepute patriarhal iar feminismul își propune să le configureze post-patriarhal. În canonului gândirii de tradiție europeană trupul, reproducerea, îngrijirea copiilor și alte responsabilități pentru familie sunt percepute ca feminine, iar femeile fie nu pot, fie pot deveni actori politici, însă doar în măsura în care pot aceste
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
Doar cei ce se pot ridica deasupra nevoilor directe ale familiei pot deveni cetățeni (Rousseau, Emile sau despre educație). Sexualitatea femeiască a devenit ea însăși un argument pentru aservirea femeilor: în contextul familiei, pornografiei, și prostituției. Teoreticienele înscrise în contextul „feminismului deferențelor” (valul II) au analizat elevanța conceptului de maternitate și practicile materne pentru teoria politică (Gilligan și Tronto, etica grijii și argumente politice pentru astfel de etică, opoziția față de etica drepturilor și dreptății, practica maternă și pacifismul). Problematica dreptății a
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
valori se pot camufla nedreptățile, abuzurile și violențele din familie. Ambele feluri de vieți, și cea publică și cea privată sunt valoroase, trebuiesc menținute, dar operarea cu dreptul la privatitate nu trebuie să însemne abolirea drepturilor persoanei în interiorul familiei. În feminismul românesc al valului I există numeroase idei critice asupra politicii și politicilor care au afectat viața femeilor (vezi Istoria mișcării feministe românești). În regimul comunist o astfel de reflecție asupra relațiilor politice de gen nu a fost posibil să fie
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
o formă de cunoaștere care ajută la depășirea dihotomiilor rațiune-emoție, cunoaștere propozițională-cunoaștere experiențială, implicare rațională-implicare afectivă. Ea nu solicită „înclinația”, emoția, ci mai degrabă înțelegerea experienței trăite într-un alt chip decât cea pur teoretică. Această problemă are relevanță în feminism, mai ales în ce privește accesul la înțelegerea experiențelor pur femeiești. Mihaela Miroiu Etica grijii (sau a îngrijirii) este o creație teoretică aparținând lui Carol Gilligan. Începând cu anul apariției lucrării In a Different Voice (1982), această ofertă teoretică asupra evoluției morale
Etici feministe () [Corola-website/Science/325278_a_326607]
-
în statele comuniste), dar într-un mod distorsionat: grija față de entități abstracte sau de entități colective: stat, partid, clasă, popor și a împiedicat orice tendință sore o etică a drepturilor individuale (Miroiu, 1996). Abordările ginocentrice ale eticilor sunt propuse de către feminismul radical. Ele sunt coerente cu ideea de separatism teoretic, cu refuzul radicalelor de a se așeza sub panopliile teoriilor făcute de către bărbați, asumându-și „păcatul neascultări tatălui”, repetând actul nesupunerii ca gest constitutiv al existenței femeiești libere. Teoretizările feministelor radicale
Etici feministe () [Corola-website/Science/325278_a_326607]
-
a femeilor române (A.E.C.P.F.R.) s-a constituit la Iași, pe 30 iulie 1918, când a fost adoptat programul și s-au votat statutele sale. Din comitetul de conducere au făcut parte 23 de membre, printre care personalități remarcabile ale feminismului românesc: Maria Baiulescu, Elena Meissner, Ella Negruzzi (directoare), Eleonora Statilescu (secretară), Maria C. Buțureanu (casieră), Elena Alestari, Calypso C. Botez, Cornelia Emilian, Ana Conta - Kernbach, Sofia Nădejde, Izabela Sadoveanu, Vera Miller, Tereza Statilescu, Maria Moruzzi ș.a. Programul Asociației cuprindea obiective
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
doar drepturi parțiale: accesul femeilor în consiliile interimare, în Consiliul Superior al Muncii, în Camerele de agricultori, în Comitetul Eforiei Școalelor, în barouri de avocați; ca profesoare universitare, arhitecte, inginere, funcționare în serviciul căilor ferate, etc (Calypso C. Botez, Problema feminismului). Asociația s-a afiliat la Alianța internațională pentru sufragiul feminin, informând opinia publică românească despre realizările mișcării feministe din străinătate și participând la congresele Alianței; de exemplu, la Congresul de la Geneva (6 -11 iunie 1920), care adoptă Programul internațional al
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
anii următori, în cadrul Consiliului Național al Femeilor Române, păstrându-și autonomia și aducându-și contribuția la îmbunătățirea legislației interbelice privitoare la statutul femeii. Asociația pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române, Iași, Tipografia Dacia, 1918; Calypso C. Botez, Problema feminismului: o sistematizare a elementelor ei, București, Tipografia Gutenberg, 1920, p. 56 - 60; Buletinul Trimestrial al Asociației pentru emanciparea civilă și politcă a femeilor, Anul II, nr. 3 - 4 din iulie - octombrie 1920. 5. Consiliul Național al Femeilor Române s-a
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
rețele moderne de învățământ rural și urban; din resursele sale modeste a deschis o școală de fete și un internat la Fălticeni. Răpusă de tuberculoză la numai 22 de ani, Sofia Cocea lasă posterității mărturi unor remarcabile calități ale începuturilor feminismului românesc. Constanța Duncă-Schiau (1843-?) Constanța Dunca-Schiau a fost prima româncă posesoare a brevetului de capacitate la Sorbona și a certificatului de înalte studii pedagogice, urmate la Collège de France; între 1863 - 1865 scoate la București revista feministă Amicul familiei, în
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
cu vederi democratice, despre condiția muncii feminine, lacunele mari în instrucția și educația femeii, dificultățile create în mod artificial în calea promovării sale în diferite profesiuni, etc. reprezintă documente de o valoare incontestabilă pentru cunoașterea stadiului în care a ajuns feminismul românesc în cel de al optulea deceniu al secolului XX. Sofia Nădejde (1856 - 1946) Sofia Nădejde, scriitoare, publicistă, un model de femeie-cetățeană, care a luptat timp de aproape 50 de ani pentru drepturile femeii, alături de soțul ei, Ion Nădejde, intră
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
onoare a Frontului feminin, susținând eforturile organizațiilor de femei afiliate pentru a salva drepturile și libertățile cetățenești, amenințate de ascensiunea fascismului în Europa. Adela Xenopol (1861-1939) Adela Xenopol (1861 - 1939); scriitoare, publicistă, una dintre cele mai consecvente apărătoare ale ideilor feminismului liberal românesc. Primele sale scrieri, apărute sub titlul Încercări literare (Iași, 1888), sunt închinate eroilor războiului de independență (1877 - 1878) și mamelor care și-au pierdut fiii pe front. Între anii 1896 - 1898, editează la Iași revista lunară Dochia, urmărind
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
Iași revista lunară Dochia, urmărind “să apere, să susție și să cerceteze drepturile femeii” . Strângând în jurul revistei personalități culturale ale vremii (V. A. Urechia, Maria Cunțan, Smara - Smaranda Gheorghiu, ș.a.) va iniția, în paginile publicației sale, adevărate dezbateri privind sensul feminismului. În alte două reviste, apărute sub direcția sa, Românca (Iași, 1905 - 1906) și Viitorul româncelor (București, 1912 - 1916), Adela Xenopol chema organizațiile de femei să susțină eforturile stângii liberale, conduse de Ionel Brătianu, pentru promovarea unei politici de reforme, printre
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
de conducere al Alianței pentru votul și acțiunea civilă și politică a femeilor cu sediul la New York. Eugenia de Reuss-Ianculescu, Femeia română și politica, în Drepturile femeii, Anul II, ianuarie și februarie 1913; vezi și Societatea Drepturile femeii. Statute și Feminismul în țară în Drepturile femeii, Anul II, mai, iunie, iulie și august 1913. Calypso Botez (1880 - ?) Calypso Corneliu Botez este autoarea unor importante studii referitoare la condiția femeii în România; participă în anii 1917 - 1923 la dezbaterile publice în jurul elaborării
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
intergrale politice ambelor sexe. Calypso Corneliu Botez, licențiată în istorie și filosofie. Profesoară de curs secundar. Membră a Comitetului diriguitor al Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române; Alexandrina Gr. Cantacuzino, (1881 - ?) Alexandrina Gr. Cantacuzino, personalitate proeminentă a feminismului românesc și internațional în primele patru decenii ale secolului XX; se află, în 1910, printre membrele fondatoare ale Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române; în timpul ocupației germane din anii primului război mondial, devine președintă a Societății și organizează cel mai
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
alte partide politice pentru obiective de interes general (Gruparea Națională a Femeilor Române. Statut). Din inițiativa ei a luat ființă la București (1928) Casa Femeii, instituție cu personalitate juridică, aflată sub egida C.N.F.R. Ea va deveni un puternic centru al feminismului interbelic, datorită multiplelor sale activități culturale și de solidaritate socială (conferințe, consultații gratuite juridice și medicale, cantine și adăposturi pentru femei abandonate, victime ale violenței, cursuri de calificare pentru fete etc.). Alexandrina Cantacuzino a fost printre primele consiliere de femei
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
din lansările ei anterioare, precum Techno și Rock electronic. Albumul oferă o gamă largă de genuri, cum ar fi opera, Heavy metal, disco, house și Rock and roll în timp ce din punct de vedere liric subiectele gravitează în jurul sexualității, religiei, libertății, feminismului și individualismului. În ciuda opiniilor împărțite între comentatorii religioși și comentatorii conservativi, albumul a fost bine primit de către criticii de muzică care au lăudat varietatea stilurilor muzicale și vocea lui Gâgă; alții au simțit că Gâgă încearcă prea mult să mulțumească
Born This Way () [Corola-website/Science/322771_a_324100]
-
Akon a remarcat că ea va lua muzică ”la următorul nivel”. Albumul include referințe la mai multe figuri religioase ale creștinismului, în special Iuda Iscarioteanul, Maria Magdalena și Isus din Nazaret. Numeroase piese din album fac referire la sexualitate și feminism. Alte teme ale albumului includ individualismul, egalitatea și libertatea. Albumul debutează cu piesa ”Marry the Night”, un cântec scris că un omagiu pentru New York City. Este un cântec dance-pop ce conține clopote de biserică și a fost observat pentru elementele
Born This Way () [Corola-website/Science/322771_a_324100]