63,117 matches
-
Rodica Zafiu Extinderea folosirii prepoziției pe în limbajul colocvial e un fenomen actual despre care am mai scris în această rubrică. Revin asupra acestei tendințe, în măsura în care exemple noi par a o confirma. De fapt, e vorba de mai multe situații diferite; în primul rînd, de întărirea unor tipare deja existente: construcțiile cu
"Pe" familiar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11955_a_13280]
-
din perspectivă normativă, prin filtrul ideologic al culturii oficiale. Limba vorbită e (mai ales sub aspect sintactic) pur și simplu diferită de cea scrisă; nu i se aplică aceleași grile de analiză, aceleași criterii. Datele istorice pot dovedi că unele fenomene nu reprezintă "stricarea limbii", ci un sistem alternativ. De exemplu, relativul invariabil, reluat prin pronume personal (tiparul popular frate-său ăla care am fost cu el) pare să fi foarte vechi: În loc să vedem în structura cu pronume invariabil o degradare
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
cu cât experimentele reușesc să diminueze mai mult autonomia artei, cu atât aceasta devine proprietate exclusivă a puterii de expunere. Dincolo de inexactități (Rammstein nu intraseră pe piața americană în 1998), exagerări și speculații (Marilyn Manson sau parada raverilor Love Parade fenomene de dreapta, mai mult decât discutabil, la fel și ideea instituționalizării rasismului sau strategiile economice date ca exemple pentru "imoralitatea" capitalismului: muncitorii Lumii a Treia dacă nu sunt prost plătiți atunci sunt,mai rău, capital uman nomad), analizele superficiale asupra
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
de pastișă ironică. Coloana sonoră e un amalgam incredibil de genuri - s-a afirmat deja că probabil singurul care lipsește e cel country. Tot la TV (Pro Cinema) se dă un lungmetraj care, fără a fi un musical, tratează un fenomen muzicalo-social: disco. Acest gen nu a avut parte de aceleași metamorfoze ca jazz-ul: s-a născut în prost gust și a stagnat acolo până când lumea s-a săturat de el. Deceniul disco e încă evocat ca o vârstă a
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
același timp rănit și surîzător, descumpănit și fericit. Un elogiu care este înțelepciune sau începutul unei înțelepciuni a prospețimii și seninătății clasice este acel presentiment de iminență a unei revelații ce întîrzie să se producă, prin care Borges definește însuși fenomenul estetic. (A. I.) Poemul darurilor Reproș ori lacrimi nimeni să nu poată A socoti divina-i măiestrie, Cînd El, cu o superbă ironie, Mi-a dat și cărți, și noapte deodată. În ăst oraș de cărți stăpîn făcut-a Ochi gol
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
că un răspuns specific la acest tip de autism, la această patologică noncomunicare, este consolidarea comunităților artistice pe criterii zonale, comunități atît de puternice ca energie creatoare și de spectaculoase ca formă de structurare încît reușesc să devină exponențiale pentru fenomenul național în totalitatea sa. Astfel, dacă analiza critică și judecata istoriografică ar poposi o clipă în Bistrița, de exemplu, și s-ar apleca sistematic asupra unor artiști precum Vioara Popescu, Miron Duca, Maxim Dumitraș, Marcel Lupșe, Mihai Perca, Vasile Tolan
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
supraviețuire cu orice mijloace, inclusiv trădarea, jaful și crima. În Ploaia galbenă (cel mai cunoscut roman al lui Llamazares, în Spania, unde este inclus în manualele școlare, dar și în străinătate, prin intermediul traducerilor în diverse limbi), faptul real este un fenomen social frecvent și îngrijorător din actualitatea spaniolă: depopularea și chiar abandonarea completă a zonelor rurale în urma exodului populației la oraș, cu speranța unei vieți mai bune. Dar cartea conține monologul interior al ultimului locuitor, Andrés de Casa Sosas, din Ainielle
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
în acest caz de concretizare mi se pare inacceptabilă în limba cultă, în care există posibilitatea de a folosi pentru accepția respectivă sintagme - cuvînt argotic, termen de argou, cuvînt din jargon - și chiar derivate: argotism(e). Ceea ce nu înseamnă că fenomenul nu trebuie consemnat și analizat cu atenție în limba populară: unde formularea a băga argouri și jargoane devine un indiciu al atitudinii față de limbaj. E mai greu de stabilit care ar fi sursa inovației pe care o discutăm: pe de
Argouri și jargoane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12006_a_13331]
-
lui, un specific. O aceeași unitate de măsură, supusă periodic revizuirii, de la origini pînă în prezent. Dincolo de judecățile exagerate, de o anume forțare a "desuetudinii" ce refuza să vină (ca în cazul lui Caragiale), a reușit să producă, în critică, fenomenul pe care genetica îl numește "mutație mută": o mutație care alterează structura, dar păstrează intactă funcția. Așa, schimbînd forme după forme, într-un efort de adaptare, de menținere a tinereții prin amînarea "fixării" definitive, dar reluîndu-și, mereu, funcția estetică, vedea
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
Basarabia și Rusia bolșevizată. Acestea sunt, de altfel, și cele mai importante elemente politice de fundal care au sortit romanul fondului secret al bibliotecilor: Nistrul, Basarabia și fuga de regimul bolșevic a unor persecutați ce-și caută scăpare în România. Fenomenul migrației fiind prea masiv, fugarii nu mai primesc azil și sunt întorși din drum, înapoi la o condamnare sigură. Această stare de disperare a refugiaților este una din sursele de tensiune dramatică a romanului. Suspiciunile că unii transfugi devin spioni
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
de un complex de inferioritate irezolvabil. Nu cumva inadaptabilitatea bardului avea un motiv opus? O mare prezumție? Ipoteza e îngăduită: "Sub aparența de modestie maladivă, Bacovia a avut mereu despre sine convingerea că reprezintă o excepție (ŤEu am fost un fenomen din naștere... superior oamenilor și simpluť), un om faimos (ŤCa și legenda Bacăului, am și eu legenda meať). Afirmată la bătrînețe, această convingere are, desigur, rădăcini adînci în conștiința sa". Gîndul că ar fi "un fenomen" îi venea, probabil, poetului
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
ŤEu am fost un fenomen din naștere... superior oamenilor și simpluť), un om faimos (ŤCa și legenda Bacăului, am și eu legenda meať). Afirmată la bătrînețe, această convingere are, desigur, rădăcini adînci în conștiința sa". Gîndul că ar fi "un fenomen" îi venea, probabil, poetului din anii copilăriei cînd se vedea copleșit de dragostea mamei care-l "ogoia" și-l alinta cu pitorești vorbe: "ŤProcurorul mamii! Procurorul mamii!ť, carieră supremă în ochii ei". Decepțiile pe care le suferă în școlaritate
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
Gautier și la Prosper Mérimée (cu acesta din urmă, Alecsandri se va fi întâlnit de cel puțin patru ori, în călătorie sau la Paris). Fibră de meridional - cel puțin în plan psihologic -, moldoveanul resimte, zice Călinescu, o anume teroare "de fenomenul boreal", ceva din "oroarea italică a lui Ovid pentru gerul scitic"... "Hiver, vous n'ętes qu'un vilain!" apostrofase poetul de pe Loara acest anotimp, ba chiar îi spusese că ar fi trebuit să fie surghiunit ("bannir en exil"), el care
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
simt - ca și în cazul altor autori comentați de el - în dezacord cu unele din seducătoarele ecleraje ale lui G. Călinescu, sau am rezerve la "generalizări" ale unor caracterizări valabile doar în unele cazuri. Așa se întâmplă cu teroarea "de fenomenul boreal", apropiat de "oroarea italică a lui Ovid pentru gerul scitic". Asemenea frisoane de mediteranean va fi resimțit Alcsandri în reveria sa coșmardescă din Pohod na Sibir - unde, fără s-o spună nicăieri, pare a retrăi mărturii asupra Marii Armate
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
fiu grăbit cu tine în seara aceasta. Ești prea delicioasă să întrerupem plăcutele clipe de extaz. - Nu ai crezut că te pot „sugruma” și am vrut să-ți arăt că pot s-o fac. - Ești un deliciu feminin și un fenomen nemaiîntâlnit până acum. - Și credeai că le știi pe toate. Inversând din nou pozițiile, șoldurile sale se așezară din nou mai bine peste ale fetei pentru ca aceasta să simtă toată tăria presiunii sale masculine. - Nu vei scăpa așa ușor în
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
textul care te interesează). În rețea se poate găsi absolut orice. Suprafața acesteia îți permite, repede, ușor și elegant, nu doar să descoperi, în toate detaliile sale, o entitate oarecare, ci și să o situezi în context, să studiezi un fenomen, pe verticala timpului și pe orizontala spațiului. Știu că există în România intelectuali rafinați care ridică din umeri atunci cînd vine vorba despre calculatoare și despre Internet, considerînd a priori că acestea nu pot avea legături prea strînse cu cultura
A fi sau a nu fi în rețea by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/16028_a_17353]
-
la Universitatea Georgia cît și în studiul Semiotica Postmodernismului literar spuneați că Postmodernismul este o mișcare muribundă în America și în Europa de Vest. Cum să interpretăm această observație? E vorba de o provocare, dat fiind că tot dumneavoastră spuneați că acest fenomen "muribund" și-a extins granițele în Asia și în Europa de Est în ultimii douăzeci de ani? Mai putem vorbi de Postmodernism cînd poetica mișcării astăzi este atît de diferită de ceea ce defineam cu acest nume în anii '80? Douwe Fokkema: Problema
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
Umberto Eco. Drept urmare, în Europa de Est criticii au dezbătut multă vreme dacă această mișcare poate fi numită Postmodernism sau dacă textele care aveau caracteristici postmoderne erau doar exemple de apropiere a unui concept foarte la modă. D.F.: Putem să privim acest fenomen din mai multe puncte de vedere: primul, al scriitorilor implicați în fenomen în Italia, România sau în alte țări europene. Cred că în toate aceste cazuri dorința scriitorilor respectivi e de a încerca ceva nou, de a inventa noi mijloace
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
mișcare poate fi numită Postmodernism sau dacă textele care aveau caracteristici postmoderne erau doar exemple de apropiere a unui concept foarte la modă. D.F.: Putem să privim acest fenomen din mai multe puncte de vedere: primul, al scriitorilor implicați în fenomen în Italia, România sau în alte țări europene. Cred că în toate aceste cazuri dorința scriitorilor respectivi e de a încerca ceva nou, de a inventa noi mijloace de expresie, și de aceea nu are mare importanță de unde vine inspirația
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
mijloace de expresie și aceasta explică de ce la un moment dat o anume mișcare este abandonată. L.G.: Ce anume credeți că a făcut din Postmodernism o paradigmă cu o viață atît de lungă? În studiul Semiotica Postmodernismului, investigația dumneavoastră asupra fenomenului se oprește în ultima parte a anilor '80. Ce s-a întîmplat după aceea? Vă pun această întrebare fiindcă ați consacrat mult timp studiului Postmodernismului și ați fost interesat în special de problemele de epistemologie asociate cu fenomenul. D.F.: Acum
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
dumneavoastră asupra fenomenului se oprește în ultima parte a anilor '80. Ce s-a întîmplat după aceea? Vă pun această întrebare fiindcă ați consacrat mult timp studiului Postmodernismului și ați fost interesat în special de problemele de epistemologie asociate cu fenomenul. D.F.: Acum cîtva timp am fost de fapt mai interesat de Modernism decît de Postmodernism - și conceptul meu de Modernism era foarte puternic influențat de moștenirea nietzscheană care include forme ale dubiului epistemologic și critica metalingvistică. Cînd am început să
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
prin cartea O poetică a atmosferei. Rochia de moar (Univers, 1989); în România literară nr. 15, 1990 a fost de altfel publicată o recenzie la acest volum, semnată de Cristian Moraru. A apărut recent (confirmînd interesul mai larg pentru un fenomen difuz și dificil) versiunea engleză a cărții - Literature, Atmosphere and Society. A Semiotic Approach (Wien, ÖGS/Institut für Sozio-Semiotische Studien ISSS, 2000); cu unele modificări de structură (un capitol omis, un altul adăugat), dar mai ales cu o accentuare a
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
altul adăugat), dar mai ales cu o accentuare a dezbaterii teoretice și cu o extindere de la analiza de text la analiza semiotică a fenomenolor socio-culturale (abordare care implică și o anumită relaxare stilistică). Studiul Marianei Neț încearcă deci să descrie fenomenul complex al creării unei atmosfere urmărindu-l în multe texte literare, dar și în alte manifestări culturale și artistice (spectacole de teatru, scenografie, fotografie, muzică, amenajarea unor spații istorice celebre, a unor muzee etc.) și chiar în experiența cotidiană. Un
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
texte literare, dar și în alte manifestări culturale și artistice (spectacole de teatru, scenografie, fotografie, muzică, amenajarea unor spații istorice celebre, a unor muzee etc.) și chiar în experiența cotidiană. Un capitol al cărții se ocupă de Piața Universității - ca fenomen real și ca proces de ficționalizare asumat chiar de participanți. Metoda dominantă nefiind analiza lingvistică sau stilistică, ci abordarea semiotică, sînt luate în considerare mai ales macrostructuri textuale, fragmente mai ample care pot conține mărcile creării a cel puțin două
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
atît mai mult cu cît apar într-o rețea de referiri în care alte nume sînt cele ale lui V. Hugo, Al. Dumas, Dickens, O'Neill, Cehov, Shakespeare, Cervantes etc. Interesante mi se par mai ales sugestiile de istoricizare a fenomenului (legarea lui de romantism, referirea la o perioadă de refuz al literaturii de atmosferă, apoi la redescoperirea sa în postmodernitate), ca și semnalarea pericolului de alunecare din atmosferă în kitsch. Sînt discutate premisele pentru a judeca succesul sau eșecul creării
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]