3,332 matches
-
Umaniștii Renașterii și Reformei nu s-au oprit doar asupra reformării dogmaticii creștine, a Bisericii ca instituție socială și morală, ci și asupra modernizării sistemului social, în speță reorganizarea societății pe baza unor noi principii, prin eludarea principiilor și privilegiilor feudale și instituirea unui tratament egal în fața legii între toți oamenii. Se creau astfel condițiile genezei unor idei socialist-utopice, care preconizau crearea unei societăți cu totul diferite, lipsită de privilegii de orice natură, în care munca dobândea atributul obligativității pentru toți
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
investigării naturii și societății timpului, căutând noi modalități și noi direcții de acțiune atât în domeniul științelor particulare, cât și al educației. Burghezia industrială și comercială, aflată în plină ascensiune economică și politică, urmărea să-și consolideze poziția împotriva instituțiilor feudale, mentalităților și principiilor izvorâte din scolastica medievală. Reforma și Renașterea, prin reevaluarea valorilor culturale ale antichității, a produs fără discuție un nou model de gândire prin promovarea omului cu nevoile lui reale, prin practicarea unui nou spirit în cultură și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Acolo unde autoritatea de Stat a fost mai permisivă minoritățile sau dezvoltat firesc, cu loialitate față de statul În care se află, În armonie cu alte grupuri etnice conlocuitoare, exemplu viu al valorii democrației. Acolo unde oficialitățile au rămas la mentalitatea feudală au dispărut chiar sub ochii generației noastre aromânii din Cosova, vlahii din Bosnia Herțegovina iar În Croația se sting ultimii supraviețuitori Istro-Români. După statisticele anului 1991 Voivodina numără 42.335 români cu precădere În localitățile Alibunar (8.467), Vârșeț (8
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Traciei, vechii aromâni, sau macedoromânii mai dăinuie și astăzi În grupări răzlețe sub denumirile date de populația majoritară din țările balcanice aromânii cuțovlahi, fârșeroți, rumeri, vlahi, etc. Știri despre existența lor Încep cu aproape 1000 de ani În urmă, când feudalul bizantin Kekaumenos aduce prima atestare scrisă asupra aromânilor pe teritoriul Greciei de azi cu precădere În Thessalia, Pind și Macedonia. El Îi consideră daci ca ramură a tracilor, așezată mai Întâi În proximitatea Dunării, de unde au coborât În sud În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
581. Regiunea este extrem de săracă Întrucât nu dispune de terenuri pentru agricultură sau pășune. Ocupația localnicilor din cele mai vechi timpuri a fost mineritul și cărăușia cărbunelui. Peisajul natural este atractiv sub raport turistic, și prin prezența minelor unor castele feudale și palate. Originea acestui grup etnic este considerată de către istorici și arheologi a fi amestecul traco-ilizic și romanizarea ulterioară prin cucerirea romană la Începutul primului mileniu al erei noastre. Printre cele mai vechi mențiuni se află ordinul lui Augustus din
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
maternă, iar În unele zone fără dreptul de a-și afirma identitatea etnică. Discriminarea antiromânească din Transnistria și Întemnițarea criminală a lui Ilie Ilașcu sunt grăitoare. Învățământul pentru minoritatea română este ficțiune iar deznaționalizarea este mai drastică decât În perioada feudală. Îngrijorați de procesul de asimilare a romanității orientale, noi, participanții la cel de al IX-lea SIMPOZION al SOCIETĂȚII CULTURALE „GINTA LATINĂ”, adresăm o cerere solemnă către parlamentarii români, Guvernului României, guvernelor țărilor vecine, Consiliului Europei și concetățenilor minoritari din
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
soție pe Lady Georgiana Spencer (Keira Knightley) , el n-are decît un singur scop : să producă un urmaș. Nu face nici un efort să cîștige inima Georgianei indiferent în ce fază a feudalismului s-a inventat dragostea, el e și mai feudal. După un timp o informează că are un copil din flori (o fetiță), care din acel moment va locui împreună cu ei. După încă un timp o informează că prietena ei, Lady Bess Foster (Hayley Atwell), s-a instalat definitiv la
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
timp o informează că prietena ei, Lady Bess Foster (Hayley Atwell), s-a instalat definitiv la ei în casă, ca amanta lui. Un actor contemporan are nevoie de inteligență și de cultură ca să poată intra într-o minte atît de feudală ca a lui Cavendish. ̨ n lipsa acestor calități, raportarea lui va fi una antagonică, dezaprobatoare, și lucrul ăsta se va simți : un actor neinteligent și necitit va gîndi personajul în termeni moderni termeni ca necomunicativ, insensibil ș.a.m.d.
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
mai liberă. Atâta timp cât nu creăm o societate a meritului, copiii pleacă pentru că nu pot să răzbată din cauza mafiilor, neseriozității, corupției și blocajelor de care se lovesc la tot pasul. Întrebați un tânăr medic sau un tânăr avocat în ce sistem feudal trăiește, cum trebuie să facă ghetele și să dea bani ca să fie acceptat pe lângă profesori, ca în epoca bizantină. Să vedem și reversul: mulți se vor întoarce sau vor stabili relații de afaceri cu țara. Vor aduce bani în economie
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a două secole, aproximativ) și a căror toleranță religioasă nu au afectat creștinismul ortodox, ci numai evoluția economică a zonei cucerite. Istoriografia menționează stimulul extern, primit de rezistența autohtonă față de năvala tătarilor, care a condus la intensificarea procesului formării statelor feudale românești. Trecerea tătarilor peste acest teritoriu a lăsat numeroase urme în vocabularul limbii române (expresii ca: doar nu dau tătarii, parcă-l fugăresc tătarii, a călări tătărăște, tătărime, tătăroaică etc.) și numeroase toponime. În cazul zonei Hușilor, numele satului din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și 79 negustori, meșteri și alți oameni fără specificație. Analizând Tabelul statistic din 1845, se constată că asociațiile de negustori și, mai ales, breslele meșteșugărești, spre sfârșitul epocii regulamentare, își pierduseră caracterul închis, static, pe care li-l conferise sistemul feudal de organizare. Numeroși negustori și meșteri au intrat în rândul sudiților (persoane aflate sub protectoratul consulatelor, mai ales pentru a fi scutiți de dări), alții erau trecuți în categoria evrei și țigani. Meseriașii țigani, robi pe moșiile boierești sau mânăstirești
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dădeau mărturii privind vânzări și cumpărări de terenuri, vii, prisăci, case ș.a. Mai puteau fi delegați și la efectuarea diferitelor hotărniciri în afara orașului sau a ocolului. Totodată, în calitate de reprezentanți domnești, răspundeau de executarea obligațiilor în muncă datorată domnului, ca proprietari feudali, de către locuitorii satelor din ocoale. Domnia le cerea adeseori vornicilor de Huși, ca și altor slujbași locali, să nu păgubească interesele Episcopiei de Huși, să nu impună satele Episcopiei „la nevoile târgului”, să nu globească și să nu prade satele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
consulatelor străine și beneficiau de privilegii economice (fiscale și vamale), juridice, de privilegii și imunități personale. Scutirea de impozitul personal era unul din cele mai importante privilegii de care beneficiau supușii străini. Meșterii erau scutiți de anumite dări de stăpânii feudali, de aceea se mai numeau „oameni de scuteală”. O situație asemănătoare era și în cazul oamenilor scutiți de instituțiile ecleziastice sau laice. De asemenea, și în cazul bejenarilor, oameni străini, veniți de peste hotare și stabiliți în Moldova, Vistieria le acorda
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-i înlăture din comerț pe greci, pe armeni și pe moldoveni. În Iași, negustorii evrei dominau comerțul mărunt și dețineau monopolul absolut în domeniul zarafiei și al meșteșugurilor. Concurența era stimulată de regimul juridic și fiscal inegal, pe care sistemul feudal îl promova, în virtutea căruia se adânceau disensiunile și pe plan confesional. Evreii erau separați de pământeni sau de supușii străini atât prin regimul juridic, cât și prin sistemul de impunere și percepere a dărilor. Așa se explică faptul că în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la seceră de către pitarul Neculai Obreja erau obligați să-și achite datoriile. Nemulțumirea țăranilor s-a manifestat în mai multe moduri: plângeri adresate autorităților administrative (cele mai simple forme), strămutări masive în interiorul țării, fuga peste hotare, nesupunerea la îndeplinirea obligațiilor feudale până la răzvrătiri directe și forme violente. Vornicii, ca reprezentanți ai autorităților locale, alcătuiau jalbele, pe care le susțineau în fața proprietarilor sau a instituțiilor de resort. Uneori erau pedepsiți ca instigatori la revoltă. În condițiile slabei dezvoltări a industriei, precum și a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
directe și forme violente. Vornicii, ca reprezentanți ai autorităților locale, alcătuiau jalbele, pe care le susțineau în fața proprietarilor sau a instituțiilor de resort. Uneori erau pedepsiți ca instigatori la revoltă. În condițiile slabei dezvoltări a industriei, precum și a existenței proprietății feudale asupra târgului, se mențin relațiile feudale cu toate consecințele ce decurgeau dintr-un sistem devenit anacronic. Amploarea procesului de strămutare a țăranilor în perioada regulamentară reflectă condițiile grele impuse țăranilor prin dispozițiile noilor legiuiri. Mulți locuitori pribegesc peste graniță sau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
reprezentanți ai autorităților locale, alcătuiau jalbele, pe care le susțineau în fața proprietarilor sau a instituțiilor de resort. Uneori erau pedepsiți ca instigatori la revoltă. În condițiile slabei dezvoltări a industriei, precum și a existenței proprietății feudale asupra târgului, se mențin relațiile feudale cu toate consecințele ce decurgeau dintr-un sistem devenit anacronic. Amploarea procesului de strămutare a țăranilor în perioada regulamentară reflectă condițiile grele impuse țăranilor prin dispozițiile noilor legiuiri. Mulți locuitori pribegesc peste graniță sau se strămută pe alte moșii. La
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
alt raport, ispravnicul atrăgea atenția din nou că un număr mare de locuitori sunt „împrăștiați după muncă pe la feluri de locuri spre agonisirea hranei”. Totodată, avea loc și fenomenul stabilirii țăranilor la oraș, cu scopul de a scăpa de obligațiile feudale („a scăpa de boeresc și celelalte a lor îndatoriri după așezământ”). Este semnificativ, în acest sens, faptul că un număr de 42 oameni (birnicii și însurățeii satului) din Cornii-Unguri s-au strămutat la Huși. De asemenea, Departamentul Averilor Bisericești remarca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
împartă moșiile sau cel puțin să încalce proprietățile lor”. Față de nesupunerea la muncă, proprietarii sau arendașii răspundeau cu izgonirea de pe moșie, lucru îndrituit de Regulamentul organic (art. 126), ceea ce avea consecințe grave asupra gospodăriilor țărănești. Astfel, proprietarii își măreau rezerva feudală prin includerea loturilor țăranilor izgoniți. Vistieria însăși intervenea uneori pentru a tempera zelul unor proprietari. Dacă țăranii acceptau condițiile impuse, făceau „act de căință” și garantau în scris, atunci pedeapsa era suspendată. De exemplu, în aprilie 1820, Vistieria cerea Isprăvniciei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
într-un raport trimis Hătmăniei din Mânzăteștii-Vechi, poruncea să se ia măsuri pentru stoparea pribegirii. Totodată, satele erau supuse unui sever și permanent control, iar locuitorii acestora erau siliți să semneze angajamente, denumite în limbajul timpului chezășii - expresie a sistemului feudal de răspundere colectivă, prin care se obligau „unul pentru altul și toți pentru unul” că nimeni nu va fugi. Astfel, în chezășiile date la 15 ianuarie 1847 de locuitorii fruntași, mijlocași și codași din satele Vetrișoaia și Stănilești, ocolul Prut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
berea pentru hramul bisericii episcopale. Ureadnicul și șoltuzul trebuiau să asigure „să facă fânul Domniei Sale acolo la târg” și de „a secera pâinea Domniei Sale” pe moșia târgului. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, se accentuează destrămarea societății feudale. Atelierele manufacturiere din centrele urbane din Moldova și Țara Românească se dezvoltă. Se dezvoltă comerțul intern și extern. Situația burgheziei în formare, ca și a maselor țărănești, era profund afectată ca urmare a abuzurilor aparatului fiscal și administrativ fanariot. Din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numeroși reprezentanți ai stângii. Pentru ei, perioada comunistă în Polonia, în ciuda imperfecțiunilor sale evidente, a reprezentat un mare progres în procesul de modernizare a țării. Aceste efecte pozitive includ industrializarea rapidă a economiei, care era esențialmente agrară, eradicarea structurilor sociale feudale și construirea primului stat național modern. Toate aceste transformări ar fi astăzi interpretate ca tot atâtea elemente de modernizare, prin urmare, de occidentalizare a Poloniei. Ele ar fi percepute de asemenea ca un fel de justificare morală pentru a explica
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
între care și mulți de origine românească, toate silniciile, schingiuirile, spânzurătorile, execuțiile au fost făcute de unguri și secui, fără deosebire de clasă socială. Când, la 15 martie 1848, Dieta maghiară, întrunită la PojonBratislava, declară independența națiunii maghiare, desființarea obligațiilor feudale, a iobăgiei, dar și, lucru grav, unirea Transilvaniei cu Ungaria, fără, însă, să consulte voința românilor, începe războiul împotriva Austriei, românii se pun în mișcare și își alcătuiesc propriul program revoluționar, prezentat în Adunarea Națională de la Blaj, din 3/5
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
inițiat legea privind dreptul străinilor de a cumpăra pământ în România, nu s-au gândit la urmări: fără pământul tău și al țării tale devii un mic-nimic într-o lume care te ademenește cu paleative. Vom avea o nouă clasă feudală de diferite etnii care-și va lucra pământul cu forță de muncă afro-asiatică, aceasta umplând golul lăsat de românii plecați în vest. Puteam să fim scutiți de o asemenea situație, dacă legiuitorul ar fi avut în vedere cele petrecute în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a purta cămăși și pălării mai scumpe de un florin. Nu mai vorbim de insultele, desconsiderarea, umilirea la care erau supuși în tot locul și în tot timpul. Să spunem că nobilii unguri au prelungit până în epoca modernă vechiul „drept” feudal al primei nopți, prin care fetele iobagilor erau siluite și violate de stăpânul locului. E de mirare că țăranii români își mai făceau dreptate singuri: aplicau purificarea prin foc sau punerea în furci pe nobilului iubăreț? Cât au avut de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]