3,791 matches
-
moral colectiv, prin încercarea din toamna lui anului 1917 până în primăvara anului 1918, când a dirijat un număr de 20 de concerte în condiții dificile, a rămas un beneficiu istoric. Astăzi putem aprecia că evenimentul respectiv a constituit temelia viitoarei Filarmonici „Moldova” al cărei concert de înființare oficială din 1942 l-a onorat cu prezența în calitate de dirijor. Chiar dacă sala Teatrului Național din Iași la această dată era ocupată cu acțiunile parlamentului refugiat, nu s-a formalizat și a strâns în jurul său
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
mult. În primul rând, părăsește Orchestra Cinematografiei. Nu mai era timp pentru așa ceva. Acum colaborează permanent la radio în calitate de autor al unor cicluri de prezentări muzicale, alături de Ada Brumaru și de Alfred Hofmann; redactează prezentări pentru programele concertelor simfonice ale Filarmonicii, adâncind analizele muzicale până la profunzimi necunoscute încă în acest gen de popularizare pentru marele public; colaborează din ce în ce mai regulat la revistele de specialitate Muzica și Studii muzicologice ; scrie cro nici referitoare la viața muzicală a capitalei, mai cu seamă la Contemporanul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
în tăria omului socialist. Avem încredere deplină în Partidul Comunist. Avem încredere în superbul viitor al omenirii asupra căruia singur determinant este azi socialismul. Homer al secolului nostru, gătește-ți lira pentru cântecă“ (Tribuna, 16 noiembrie 1957) MIRCEA Dumitru, Directorul Filarmonicii de Stat, Cluj-Napoca „ Intuind cu ascuțime esența uriașului proces de creație, generat și condus cu măiestrie de către partid, Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, i-a sintetizat orientarea modalitățile și scopul, i-a dat o nouă conștiință de sine, adecvată
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Adică Grigore Leșe însuși. Și nu, cântul popular nu se cântă la Ateneu (unde probabil că rapsodul nostru nu a ajuns până acum), urcat pe scena Ateneului încetează să fie cântec popular, dar poate fi cân tat în sala nu știu cărei filarmonici din Germania, unde Leșe a avut - spune el - un succes nebun. Văzândul pe Grigore Leșe cum vorbește cu modestie despre el însuși ca despre alfa și omega ale cântului popular, te întrebi unde mai este „proverbialul bun-simț al țăranului român
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
moderne asupra învățământului universitar artistic românesc, desfășurând o activitate exemplară în cadrul Comisiei de ArteArhitectură a ARACIS, în calitate de expert evaluator. A activat și ca maestru de canto al Corului de copii „Angeli“ al Televiziunii Române Iași și al Corului „Gavriil Musicescu“ din cadrul Filarmonicii „Moldova“ Iași. A fost profesor asociat la Conservatorul din Larisa-Grecia (1998, 2001). În activitatea muzicologică a prezentat referate și comunicări, printre care: Elemente de tehnică vocală în opera „Pescărușul“ și ciclul de lieduri Anotimpuri japoneze de Roman Vlad (Cluj-Napoca, 1995
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și Artă Plastică din ClujNapoca (1954-1958). A urmat cursurile Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima“ din același oraș (1958-1963). Absolvent al clasei de violă - prof. univ. Mihai Chioreanu de la Conservatorul clujean, Gaspar Márkos a activat un timp ca instrumentist în orchestra Filarmonicii clujene, de unde sa transferat, în 1963, la Filarmonica ieșeană, când își începe și cariera didactică - profesor de violă la Liceul de Artă „Octav Băncilă“ din Iași (1963-1973). Rezultatele strălucite l-au recomandat ulterior pentru cariera universitară, pe care a îmbrățișat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cursurile Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima“ din același oraș (1958-1963). Absolvent al clasei de violă - prof. univ. Mihai Chioreanu de la Conservatorul clujean, Gaspar Márkos a activat un timp ca instrumentist în orchestra Filarmonicii clujene, de unde sa transferat, în 1963, la Filarmonica ieșeană, când își începe și cariera didactică - profesor de violă la Liceul de Artă „Octav Băncilă“ din Iași (1963-1973). Rezultatele strălucite l-au recomandat ulterior pentru cariera universitară, pe care a îmbrățișat-o cu har, competență și dăruire. A parcurs
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de cameră, la Facultatea de Interpretare Muzicală a Universității de Arte „George Enescu“ din Iași. La 1 septembrie 2001 s-a pensionat. Paralel cu activitatea didactică a desfășurat o multiplă și variată activitate artistică: instrumentist - șef de partidă în orchestra Filarmonicii „Moldova“ Iași (1963-1970); membru în Cvartetul „Lory“, care a concertat în Iași și București (1965-1970), alături de Șt. Lory, Gh. Botez și Gh. Rus; membru în Cvartetul „Moldova“ (alături de Dragoș Cocora, I. Morna, Romeo Bălan), cu activitate concertistică în Iași, Bacău
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cor s-au format o bună parte dintre dirijorii corurilor profesioniste și de amatori de astăzi. Activitatea s-a împărțit între sfera didactică și cea concertistică. A fost artist liric (corist) și dirijor la Ansamblul M.A.I. (1951-1952), apoi în cadrul Filarmonicii „George Enescu” București (1952-1958), condus de dirijorul Dumitru D. Botez. În 1958 a preluat de la George Pascu conducerea Corului „Gavriil Musicescu” al Filarmonicii „Moldova” Iași, la pupitrul căreia s-a aflat până în 1990. Ioan Pavalache a probat calitățile sale dirijorale
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și cea concertistică. A fost artist liric (corist) și dirijor la Ansamblul M.A.I. (1951-1952), apoi în cadrul Filarmonicii „George Enescu” București (1952-1958), condus de dirijorul Dumitru D. Botez. În 1958 a preluat de la George Pascu conducerea Corului „Gavriil Musicescu” al Filarmonicii „Moldova” Iași, la pupitrul căreia s-a aflat până în 1990. Ioan Pavalache a probat calitățile sale dirijorale chiar din primii ani, dovedindu-se un emul apreciat al maestrului D.D. Botez. A fost dirijor permanent (19581963) și dirijor colaborator (1963-1990) al
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
sale dirijorale chiar din primii ani, dovedindu-se un emul apreciat al maestrului D.D. Botez. A fost dirijor permanent (19581963) și dirijor colaborator (1963-1990) al corului Operei Române din Iași. A inițiat și a pregătit corurile reunite ale Operei și Filarmonicii ieșene, reușind să impună ansamblul între cele mai valoroase coruri de filarmonică din România. Din 1970 s-a ocupat de formarea și conducerea unui cor cameral „Camerata” al corpului didactic din Iași, format, în majoritate, din profesori de muzică. Are
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
maestrului D.D. Botez. A fost dirijor permanent (19581963) și dirijor colaborator (1963-1990) al corului Operei Române din Iași. A inițiat și a pregătit corurile reunite ale Operei și Filarmonicii ieșene, reușind să impună ansamblul între cele mai valoroase coruri de filarmonică din România. Din 1970 s-a ocupat de formarea și conducerea unui cor cameral „Camerata” al corpului didactic din Iași, format, în majoritate, din profesori de muzică. Are meritul de a fi realizat un ansamblu cu sonoritate unitară și cu
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
efectuat turnee în Italia, Franța, Germania, Belgia, Olanda, Ungaria, Ucraina, Georgia, Spania, Republica Moldova. A fost dirijor colaborator la Festivalul de Operă de la Constanța (1980-1990), a dirijat, ca invitat, corurile profesioniste din București, Timișoara, Arad, Craiova și orchestrele simfonice din Iași (Filarmonica „Moldova”, Opera Română). Cu formația corală a Filarmonicii „Moldova” din Iași a realizat turnee și a concertat în toate centrele muzicale din țară și peste hotare: Italia (1981) și Polonia (1985). Prin îndrumarea atentă, distribuirea gradată și adecvată a rolurilor
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Ungaria, Ucraina, Georgia, Spania, Republica Moldova. A fost dirijor colaborator la Festivalul de Operă de la Constanța (1980-1990), a dirijat, ca invitat, corurile profesioniste din București, Timișoara, Arad, Craiova și orchestrele simfonice din Iași (Filarmonica „Moldova”, Opera Română). Cu formația corală a Filarmonicii „Moldova” din Iași a realizat turnee și a concertat în toate centrele muzicale din țară și peste hotare: Italia (1981) și Polonia (1985). Prin îndrumarea atentă, distribuirea gradată și adecvată a rolurilor solistice a contribuit la formarea a numeroase personalități
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
În cele peste 3200 de concerte à capella și peste 90 de concerte vocal-simfonice a abordat un vast repertoriu aparținând tuturor etapelor culturii muzicale universale și a școlii noastre de compoziție. A inițiat și condus corurile reunite ale Operei și Filarmonicii ieșene la realizarea spectacolelor Aida de G. Verdi și Boris Godunov de M.P. Musorgski, precum și a operei Oedip de George Enescu (1975, 1981), în variantă de concert-spectacol. Împreună cu orchestra simfonică și corul Radiodifuziunii Române a participat la interpretarea Cantatei Profane
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
câteva zeci de coruri și aranjamente corale, printre care: Sara pe deal (versuri, M. Eminescu), O, rămâi (versuri, M. Eminescu), Cântec de leagăn, Horă, Idilă (versuri proprii). A desfășurat o intensă activitate de organizare și conducere ca secretar muzical la Filarmonica „George Enescu” București (1952-1954), Opera Română din București (1956-1957), Agenția de Impresariat Artistic (1955-1956) și ca director al Operei Române din Iași (1968-1975). A realizat numeroase înregistrări radio, TV și pe disc. În filmografie s-a remarcat cu opera Oedip
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Operei Române din Iași (1968-1975). A realizat numeroase înregistrări radio, TV și pe disc. În filmografie s-a remarcat cu opera Oedip de G. Enescu (soliști din București și Iași), corul G. Musicescu (dirijor Ioan Pavalache) și Orchestra simfonică a Filarmonicii „Moldova” Iași (dirijor Ion Baciu), regia de televiziune Olimpia Arghir (1981). Pentru bogata și valoroasa activitate depusă i s-au conferit numeroase premii și distincții, printre care: Meritul Cultural cl. a II-a (1972) și Steaua Republicii cl. a II
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Spătaru, Cornel Constantiniu, Gabriel Dorobanțu, Adrian Romcescu, George Enache, Doina Moroșanu. A avut numeroase colaborări cu big-band-ul Radio (pentru care a și orchestrat, inclusiv la concertul omagial Sile Dinicu, pe care l-a prețuit enorm), Universitatea de Arte „George Enescu“, Filarmonica „Moldova“, Opera Română, Teatrul Național „Vasile Alecsandri“, Teatrul „Luceafărul“, în spectacole de divertisment muzical. Titel Popovici a reușit performanța de a propune publicului o orchestră de estradă „Univers“, alcătuită din 35 de instrumentiști, majoritatea studenți la Universitatea de Arte „George
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
zice că e spectatorul tipic de la Nottara. Lui nu-i dai spectacole de Afrim. Nu e peiorativ ce spun : acest tip de spectator e foarte necesar, teatrul nu poate subzista numai cu pasionați burdușiți de filosofie și teorie, cum nici Filarmonica n-ar rezista fără publicul mediu, efectiv îndrăgostit de muzică, dar care se extaziază cam la orice (de pildă, la Misha Katz). Există și spectatorul avizat de teatru, care vrea spectacole de autor, care urmărește evoluția unui regizor etc. Bănuiesc
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și... ce sunt alea, orhidee? — Deci, tu intri pe ușa dublă, spune Robyn, conducându-mă spre terasă, și încep să cânte trâmbițele... sau trompetele... ce vrei tu... Te oprești în fața fântânii, îți aranjezi trena, faci niște poze. După care, orchestra filarmonică începe să cânte și pornești pe culoarul din mijloc... — Orchestra filarmonică? o îngân uimită. Am vorbit deja cu Filarmonica din New York, intervine Elinor. Au zis că își verifică programul turneelor și, dacă avem noroc... Filarmonica din New York? Măiculiță. — Mireasa de sâmbătă are șapte harpiști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
spune Robyn, conducându-mă spre terasă, și încep să cânte trâmbițele... sau trompetele... ce vrei tu... Te oprești în fața fântânii, îți aranjezi trena, faci niște poze. După care, orchestra filarmonică începe să cânte și pornești pe culoarul din mijloc... — Orchestra filarmonică? o îngân uimită. Am vorbit deja cu Filarmonica din New York, intervine Elinor. Au zis că își verifică programul turneelor și, dacă avem noroc... Filarmonica din New York? Măiculiță. — Mireasa de sâmbătă are șapte harpiști, zice domnul Ferguson. Și o soprană de la Metropolitan. Robyn și Elinor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
într-un loc cu adevărat ieșit din comun, poate că ar trebui să profiți imediat de asta. Și, e clar, ar fi de vis. Să pășești pe culoarul dintre scaune în fața a patru sute de persoane, pe muzica interpretată de o filarmonică, și peste tot să fie cele mai frumoase aranjamente florale imaginabile. Apoi să-ți iei locul în primire la o masă absolut incredibilă. Robyn mi-a dat să văd câteva mostre de meniuri - Doamne, ce mâncăruri! Medalion de homar de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
încălțată? Și cu c) ai luat-o complet razna? Și de ce naiba ai vrea să te măriți la Plaza? — Fiindcă... fiindcă... Închid ochii preț de o secundă. Suze, trebuie neapărat să te duc să vezi. O să avem o ditamai orchestra filarmonică, bufet cu stridii și caviar... rame foto de la Tiffany pentru toți invitații... șampanie Cristal... și locul va deveni o pădure fermecată, o să avem mesteceni și triluri de păsări... — Mesteceni adevărați? Suze face o față mirată. Ce nevoie ai de ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
că data trecută nu i-am prezentat situația cum trebuie. Și ea probabil ar fi entuziamată după ce i-aș explica totul în cele mai mici detalii. În clipa în care am să-i spun despre pădurea fermecată și despre orchestra filarmonică, despre formația pentru dans și tortul de o mie de dolari, își va schimba părerea cu o sută optzeci de grade. O nuntă de lux, ca în povești, cu toate cheltuielile plătite de altcineva! Pe bune, cine-ar fi nebun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
spune Robyn. Pare o tipă pe cinste. Abia aștept s-o cunosc! — Și eu, zic cât de însuflețită pot. Abia aștept să... vă-ntâlniți. — Deși, sinceră să fiu, am fost cam mirată când am aflat că habar n-are de filarmonica din Viena. Nț nț nț! Nu-i frumos, Becky, ar trebui s-o ții la curent pe mama ta cu toate! — Știu, zic după o pauză. Am fost foarte ocupată și... — Înțeleg, zice Robyn înțelegătoare. Ce-ar fi să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]