3,624 matches
-
franci chiar un titlu provizoriu, care a costat... cît? 125 franci al pari. Dar cum va produce Creditul Mobiliar acest vîrtej? Va împărți titluri provizorii: 250000 (nominal la plata integrală 1 milion) unor persoane a căror aprobare și vorbă sunt folositoare succesului afacerii, dar cari n-au nici atâta capital încît să-și poată păstra chiar timp scurt acțiile. Asta e prima categorie, alaiul fără parale. 250 000 la persoane, asemenea în condiții sociale înalte, dar destul de bogate pentru a conserva
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ș-o spun în gura mare, cu păreri de rău că n-au putut aștepta încă câteva zile pentru a vinde c-un curs și mai ridicat. Dar au vândut sau au conservat acțiile lor? Puțin importă. Vorbele lor sunt folositoare creditului afacerii și atrag capitalurile. Daca capitaliștii tot se mai sfiesc de-a cumpăra noua valoare, există un mijloc în genere infailibil de a-i atrage: acela de-a face să-i joace pe dinaintea ochilor o mare mișcare de afaceri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la câștigul prin speculațiunea capitalului, iar nu prin plasarea lui în întreprinderi productive. Repetăm deci că liber e oricine de - a - și întrebuința capitalul fie în producțiune, fie în speculațiune. Ceea ce contestăm însă e că speculațiunea ar fi un element folositor în economia generală a unui popor. Ea e legal corectă, ea poate fi corectă în toate privirile. Niciodată nu va ajunge însă a da unei acții, unei întreprinderi, unui titlu o valoare intrinsecă mai mare de cum o are în sine
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să fie o pagubă atât pentru Europa, cât și pentru Germania îndeosebi, vom cita acum câteva împrejurări cari, după a noastră părere, constituie o dovadă suficientă că emigrațiunea germană poate să fie păstrată continentului nostru, ba poate să devină chiar folositoare intereselor naționale ale Germaniei. Credem că țările dunărene, îndeosebi România, sunt apte într-o măsură estraordinară de-a primi în număr mare coloniști germani. Avem înainte de toate două motive esențiale: întîi înlesnirea mai mare, deci și hotărârea mai ușoară de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cultură de atunci a Moldovei. Principatul avea atunci o armată bine instruită de 120 000 oameni. Administrația era regulată, deja existau școli, și legislațiunea era astfel organizată încît se putea număra între țările cele mai civilizate de atunci. Această stare folositoare o datorea Moldova predecesorului lui Ștefan Tudor, principelui Vasile Lupu, care a înființat prima tipografie în România, clădind biserica Trei Ierarhi din lași, una din clădirile cele mai monumentale ale României. De un interes deosebit este următorul pasaj în numita
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
șapte până la opt milioane români cari formează o insulă pierdută în mijlocul slavilor sunt fără contestare mai înaintați decât vecinii lor ca cultură intelectuală. Ei și-au apropriat c-o minunată lesniciune legile și datinele Occidentului și pot fi educatori foarte folositori ai Principatelor slave ce-i înconjură. Pe de altă parte prevențiunile, ba urele chiar cari [î} i separa de slavi și îndeosebi de bulgari au căzut în mare parte de când au combătut împreună pe inamicul comun. Se pare îndealtmintrele că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a da exemplul înțelepciunii politice și să intre cu mai multă rezoluțiune decum a făcut-o pîn' acum pe calea unei admnistrații integre și severe. Iată mijlocul adevărat de-a exercita împrejuru-i o influență care ar fi din cele mai folositoare, mai cu seamă când e vorba de state nouă, espuse prin urmare de-a comite greșeli grave sau imprudente cel puțin. Fără a împărtăși cu totul părerea ziarului asupra importanței civilizatorii a României, de vreme ce pe noi nu ne amăgesc formele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ei sunt în multe locuri cauza de căpetenie a mizeriei, or fi având oarecare cuvânt. E prea adevărat, din nenorocire, că enormele capitaluri grămădite în mînile lor au absorbit ca marea pe cele mici, că le-au sustras de la producțiunea folositoare și rentabilă prin muncă și le-au aruncat în întreprinderi americane, hazardate, din cari nouăzeci la sută s-au dovedit de-a fi de o producțiune nulă. La haute finance, reprezentată mai cu seamă prin bancheri evrei, a fost cauza
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
precum e a noastră astăzi și vor năpădi asupra ei. Dar pentru sanificarea noastră e necesar ca să dispară din viața publică elementele parazite transdanubiene, a căror vină publică e dezorganizarea actuală. Ceea ce se poate face este încetățenirea elementelor în adevăr folositoare, precum tineri învățați, meseriași buni ș. a. m. d. Încolo însă naționalitatea română ca oricare alta are dreptul înnăscut de a-și apăra moștenirea ei istorică și munca ei de orice alt element străin. Alegerea armelor și mijloacelor atârnă de timp
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu în contra lor e îndreptată vreodată o vorbă a noastră. Pe cât izraeliții sunt meseriași buni și conștiincioși, pe cât nu lucrează numai pentru ochi, ci-și onorează meseria prin aceea că produc obiecte de valoare și utilitate reală, ei sunt netăgăduit folositori. Fără îndoială că într-o populație de sute de mii se vor afla și meseriași buni și ar rămânea numai ca o organizare solidă a meseriilor în corporații să deosibească pe cel bun și solid de cârpaciul care nu-și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în trecut. [31 octombrie 1881] ["DE CÎTE ORI SE DISCUTĂ... De câte ori se discută cestiunea izraelită scriitorul român are teamă de-a vedea vorbele sale interpretîndu-se ca ură de rasă, ca prejudițiu național ori religios. Unii ne răspund că evreii sunt folositori, ba necesari chiar, și că, daca o organizare economică trebuie, ea nu se va întemeia pentru a sili pe evrei la muncă, ci pe români. Există mulți români chiar cari atribuie starea rea a populațiunilor noastre lenei, inepției și viciilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cată neapărat să se țină seamă. A face să nu existe această putere nu stă în facultatea omului {EminescuOpXII 444} de stat, precum nu poate cineva desființa Dâmbovița ori Ialomița; cestiunea nu poate fi decât a o face în adevăr folositoare. Precum un râu de munte îneacă nefiind supus voinței determinante a omului, pe când cu albia regulată el poartă vase și devine un izvor de înavuțire pentru câmpiile ce le petrece, astfel și un element etnic care ar lăsa curs liber
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
străinătate, așadară măsuri interne, combinate cu alte vederi de politică economică decât ale absolutului liber schimb cari au domnit pân - acuma ar fi poate în stare de-a ocupa brațele și inteligențele celei mai nouă imigrațiuni cu o lucrare mai folositoare și mai spornică decât precupețirea spirtului, care-n ultima linie nu se poate face decât în detrimentul sănătății și bunei stări a celei mai importante părți a poporului românesc, a țăranului. Cestiunea de căpetenie pentru istoria și continuitatea de dezvoltare a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în locul speculei poate veni industria și anume industria aceea care întregește activitatea agricolă și stă în legături cu ea. Un asemenea sistem precum îl descrie Laing că există în Danemarca bunăoară ar ocupa brațele, pîn' acum improductive, într-un mod folositor și lor și semenilor și s-ar înlătura gravele neajunsuri ale disproporției de azi dintre clasele producătoare și cele consumatoare. Dar pentru o asemenea reorganizare sănătoasă se cere un bagaj mai mare de idei decum [î]l dau articolele foilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
chiar, un titlu... provizoriu, care-a costat... cît? 125 franci al pari! Dar cum va produce Creditul Mobiliar acest vîrtej? Va împărți titluri provizorii: 250 000 (nominal la plata integrală 1 milion) unor persoane a căror aprobare și vorbă sunt folositoare succesului afacerii, dar cari n-au nici atâta capital încît să-și poată păstra chiar timp scurt acțiile. Asta-i prima categorie: alaiul fără parale. 250 000 la persoane, asemenea în condiții sociale înalte, dar destul de bogate pentru a conserva
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o spun în gura mare, cu păreri de rău că n-au putut aștepta încă câteva zile pentru a vinde c-un curs și mai ridicat. Dar au vândut sau a[u ] conservat acțiile lor? Puțin importă. Vorbele lor sunt folositoare creditului afacerii și atrag capitalurile. Daca capitaliștii tot se mai sfiesc de-a cumpăra noua valoare, există un mijloc în genere infailibil de a-l atrage: acela de-a face să-i joace pe dinaintea ochilor o mare mișcare de afaceri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care-l cere capitalistului sau fondatorului și, când acesta o acordă, știe el pentru ce. În adevăr el interesează pentru afacerea sa și angajează în speculațiunea sa un mare număr de persoane cari au o poziție, ce-i pot fi folositoare, fie în opinia publică, fie pe lângă guvern, fie în Adunările deliberante. Cercul speculatorilor se întinde, e foarte greu ca capitalurile disponibile să nu fie răpite în mișcarea ce se produce: îndată capitalurile vin, uneori în adevăr pentru ca să specule, dar și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
senatorial pentru afaceri europene și de membru al comitetului senatorial de relații internaționale, a făcut vizite oficiale într-o serie de capitale din estul Europei, pe baza cărora o serie de lideri inspirați din regiune au putut apoi dezvolta relații folositoare cu viitorul președinte, care nu își anunțase încă intențiile electorale. Aceste intenții au devenit publice în februarie 2007, când Obama și-a anunțat oficial candidatura în Springfield, Illinois. După cursa strânsă a alegerilor primare, în care contracandidatul său a rămas
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ția nu ne duce nicăieri”. Dumnezeu nu ar trimite sau nu ar Îngădui În viața noas‑ tră Încercări, boli sau necazuri dacă ele nu ar avea puterea de a ne mântui de veșnicele chinuri ale iadului. Nu toate pătimirile sunt folositoare pentru suflet, nu toate sunt expia‑ toare, nu toate Înalță și conduc la Împărăția cerurilor, ci doar acelea care sunt răbdate Îndelung, cu mulțumire, cu nădejde În Dumnezeu și fără de cârtire. Ruediger Dahlke Încearcă - așa cum reiese din cartea sa26 și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cel ce trăiește foarte cumpătat primind cele mai amare doctoríi, care deși prici‑ nuiesc durere și jenă, prin acestea readuc sănătatea ? Negreșit că acesta este bolnav și se Însănătoșește, iar celălalt malad nu‑și găsește vindecarea. Cura este grea, dar folositoare, căci conduce la tămăduire. Continuând ideea, subliniem un paralelism similar. Medicul, observând că bolnavul nu mai poate fi salvat prin nici o intervenție chirugicală sau medicală, Îi semnează biletul de externare, nu‑i mai interzice unele alimente ce i‑ar putea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pe Unul‑Născut Fiul Său L‑a dat la moarte pentru ea (Ioan 3, 16). Nu pentru că n‑a putut să ne izbăvească pe noi În alt chip, ci a voit să ne Învețe prin aceasta pe noi dragostea cea folositoare. Și ne‑a 50 Suferința și creșterea spirituală apropiat pe noi de Sine În moartea Unuia‑Născut Fiului Său. Și dacă ar fi avut ceva mai de preț decât pe Fiul Său, și aceasta ne‑ar fi dat‑o, ca să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Încât nu mergeau niciodată la a‑și Împlini somnul nopții dacă vreunul dintre părinți era cuprins de durerile bolii. Erau convinși că numai dăruindu‑se altora, viața și activitatea lor capătă sensul adevărat și deplin și devin rodnice, Înălțătoare și folositoare tuturor. Trăiau pentru Dumnezeu și semeni. Iubeau pe toți oamenii, „căci nu iubeau nimic omenesc”97. Se jertfeau cu totul, Îngrijind bolnavii Încredințați lor spre slujire. Împreună pătimitori, Învârtind șiragul de metanii, se rugau nopți În șir, mergând În conti
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Însemnat pentru Părinții Bisericii tocmai sporirea virtuților. O sumedenie de sfinți care au răbdat supliciile bolii nu se plângeau de starea lor de decrepitudine fizică și de dureri continui, ci Își exprimau următoarea con‑ vingere : de am ști cât de folositoare sunt suferințele trupești pentru suflet, le‑am primi ca pe cele mai mari daruri. 154 Suferința și creșterea spirituală Bolnavul credincios, ce suferă Îndelung și nu‑și găsește vindecarea, capătă certitudinea că Îi este de ajuns harul lui Dumnezeu, căci
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
tot locul măcar câte puțină suferință, că o să vrei să plângi și nu o să ai vreme ca să te nevoiești !”. Istoricul Casiodor redă cu acuratețe cuvintele unui pustnic din vechime, pe nume Ștefan, care mărturisea : „Toate cele făcute de Dumnezeu sunt folositoare. Eu știu Însă că asemenea suferințe sunt consecințele păcatelor. Și e mai bine să ispășim aici păcatele, decât să suportăm după moarte chinuri fără sfârșit”187. În lucrarea duhovnicească intitulată Pateric 188, ni se isto‑ risește că se afla la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pretinde că această experiență nu ne va 172 Suferința și creșterea spirituală schimba În nici un fel, și nu‑L vom priva pe Dumnezeu de oportunitatea de a ne „vorbi” prin această experiență, ci vom distinge ceva potențial benefic, expiator și folositor În ea. Suferința elimină „iluziile de securitate și nemurire care par a prevala În afara credinței creștine. Decojește spoiala de siguranță care poate acționa ca o barieră atât de puternică În fața Evangheliei. Slăbind trupul, suferința facilitează acțiunea sufletului, mistuit poate de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]