3,085 matches
-
omul primitiv este tranșabilă pe tărâmul breslei psihologilor, înrudită cu cea a șamanilor, dar nereductibilă la aceasta, și asemănătoare cu cea a preoților care sădesc credința religioasă în conștiințele oamenilor, însă diferită și de a lor prin efectele informative și formative aparte asupra conștiinței oamenilor. Aceștia știu cel mai bine că psihologia însăși, pentru a se naște și dezvolta, a avut nevoie de binecuvântarea zeilor, a avut nevoie de credința în existența unui Atotputernic, de cei care dintr-un altar continuă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în Etica, Retorica, Metafizica, Istoria Animalelor ș.a. Gândirea aristotelică este vastă, iar pentru evocarea acesteia am recurs la o succintă sistematizare. 1. Biologia ca știință a cunoașterii sufletului Aristotel a fost un gânditor universal. Din copilărie a crescut în leagănul formativ al medicilor, care l-au instruit în domeniul științelor naturii. La vârsta de 17 ani a ajuns la Academia lui Platon, unde a avut șansa de a asista la disputele care se purtau între filosofi, fapt care a avut un
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
medicilor, care l-au instruit în domeniul științelor naturii. La vârsta de 17 ani a ajuns la Academia lui Platon, unde a avut șansa de a asista la disputele care se purtau între filosofi, fapt care a avut un efect formativ important pentru activitatea sa ulterioară. A constatat că filosofii de acolo nu dădeau prea mare importanță la ceea ce învățase el până atunci despre natură. În acord cu spiritul dominant din Academia platonică, întreaga natură și viață este imaginară. Ea există
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în continuare într-o ordine statală superioară, aceeași pentru tot mai mari comunități de oameni. Era o ordine socială în devenire, care s-a edificat cu prețul unor mari sacrificii, în care a fost implicată și biserica prin acțiunile sale formative și seculare asupra conștiinței oamenilor. Instituția bisericii a fost investită cu responsabilitatea includerii și asimilării în structurile sale a întregii moșteniri culturale și științifice a Antichității, având sarcina de a reformula în spiritul noii ordini sociale această învățătură. Domeniul de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
influența Iluminsmului, ale cărui efecte se propagau în cele mai diverse domenii de activitate. În leagănul bisericii s-au constituit și consolidat centre universitare de prestigiu, de unde s-au inițiat programe de cercetare științifică, de explorare a naturii, cu influență formativă și informativă tot mai crescute. A fost cadrul prielnic pentru ca problemele delicate ale vieții sufletești, ale reflectării psihice în general, să fie scoase din cabinetele filosofilor și teologilor, spre a fi înmânate unor specialiști, deocamdată doar reprezentanți ai științelor naturii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
al psihologiei trebuie să fie nu individul și dezvoltarea sa spirituală, ci întregul popor din care acesta face parte. S-a pornit pe această linie investigativă de la premisa că fiecare popor își are propria cultură, propriile obiceiuri, toate cu influență formativă determinantă asupra vieții psihice. Cu precizarea doar că această determinare particulară avea să fie considerată ca o trăsătură definitorie pentru spiritualitatea poporului respectiv. A fost vorba de considerarea unui alt determinism cauzal al vieții psihice, care se manifesta la nivel
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
să trăiască unele "stări de anxietate" în raport cu lumea ostilă în care trăiește. Părinților le revine un rol decisiv în lichidarea acestor conflicte, ca să-i asigure o dezvoltare armonioasă, ferită de pericole, de trăirea cu insistență a fricii. Când aceste condiții formative lipsesc, terenul este așternut pentru generarea dereglărilor nevrotice, care cunosc grade de profunzime diferite. Acești factori familiali, de cultură își pun amprenta asupra caracterului copilului, mai mult decât cei constituționali, biologici. Linia de partajare între normal și patologic este trasată
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fi distrasă dacă acordă atenție creatoare istoriei de la contemplarea extatică a Originii, spre care conduc mistica și liturgica Răsăritului. Dar această orientare polară riscă să rămînă doar o moștenire neexploatată și, pînă la urmă, iluzorie, dacă ea nu se proiectează, formativ, pe o istorie asumată ca făcînd parte, și ea, din planul divin. Pentru André Scrima, creștinismul (atît occidental, cît și oriental) ajunge să se supună unei logici plane atunci cînd gîndește raportul Biserică lume potrivit unor categorii liniare, fie că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în dialogul dintre vocile religiei și cele ale culturii. Teologii înșiși socotesc că științele și filozofia religiei pot contribui la o mai fină înțelegere a propriei tradiții, că ele pot hrăni cercetările credinței. Cultural vorbind, tematica religioasă nu mai e formativă pentru societate, dar e investigată și mediatizată în mod variat și abundent, în diversitatea geografiei și a formelor ei. Existențial vorbind, în Occidentul european cel puțin, omul modern nu mai are la îndemînă cadrele religioase gata oferite în care să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
până la final. Versurile nu sunt expresia finală a unui proces ci reprezintă procesul surprins în plină desfășurare. Există o dezlănțuire de replici, frânturi neterminate dintr-un dialog cu sine, cu ceilalți, adevărate valuri de cuvinte născute să rămână împreună. Forța formativă există în interiorul operei lui Labiș și nu în exteriorul ei, ea dictează, se constituie pe măsură ce actul de creație are loc. La început, poeziile sunt scrise cu sentimentul unei libertăți de opțiune inepuizabile. Odată scrise, autorul e obligat să continue, să
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
de comportare a personalității creatoare, angajată În proiectarea unor acțiuni educaționale didactice realizabile În condiții de transformare continuă a raporturilor subiect-obiect. Definiția conceptului de creativitate pedagogică presupune valorificarea deplină a componențelor structural-funcționale, analizate anterior, interpretabile și realizabile În sens prioritar formativ. Structura creativității pedagogice evidențiază anumite caracteristici specifice, dezvoltate la nivelul produsului creat, procesului de creație, personalității creatoare. Factorii aptitudinali includ În sine aptitudinile speciale, nivelul gândirii și inteligenței. Inteligența se explică ca o aptitudine asupra căreia au fost formulate variate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de comportare a personalității creatoare, angajată În proiectarea unor acțiuni educaționale didactice realizabile În condiții de transformare continuă a raporturilor subiect-obiect. Definiția conceptului de creativitate pedagogică presupune valorificarea deplină a componențelor structural-funcționale, analizate anterior, interpretabile și realizabile În sens prioritar formativ. Structura creativității pedagogice evidențiază anumite caracteristici specifice, dezvoltate la nivelul produsului creat, procesului de creație, personalității creatoare. Factorii aptitudinali includ În sine aptitudinile speciale, nivelul gândirii și inteligenței. Inteligența se explică ca o aptitudine asupra căreia au fost formulate variate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În domeniul disciplinei pe care o predă; citește În mod regulat literatura de specialitate, metodică și științifică, În cadrul propriei discipline; se orientează bine În noutățile științei respective; manifestă interes permanent față de acestea; 4. Activitatea vizând dezvoltarea gândirii subiecților: asigură influența formativă eficientă a conținutului, formelor și metodelor de Învățământ; Învață subiecții să găsească esențialul În materialul studiat; aplică activ metodologii didactice noi (Învățământ programat, problematizat etc.) pentru dezvoltarea gândirii subiecților pe care-i abordează În mod individualizat; 5. Capacitatea de a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În domeniul disciplinei pe care o predă; citește În mod regulat literatura de specialitate, metodică și științifică, În cadrul propriei discipline; se orientează bine În noutățile științei respective; manifestă interes permanent față de acestea; 4. Activitatea vizând dezvoltarea gândirii subiecților: asigură influența formativă eficientă a conținutului, formelor și metodelor de Învățământ; Învață subiecții să găsească esențialul În materialul studiat; aplică activ metodologii didactice noi (Învățământ programat, problematizat etc.) pentru dezvoltarea gândirii subiecților pe care-i abordează În mod individualizat; 5. Capacitatea de a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Creativitate și progres tehnic 94 logic si folosind analiza vectorială, să elaboreze matricea spațială a intelectului 80. Fig.3.3. Matricea morfologica Guilford a intelectului uman Clasificând conținutul intelectului după trei criterii principale - operație, produs și conținut obține trei ansambluri formative figura 3.3. I. După operație: 1. - cunoașterea (descoperirea, recunoașterea sau Înțelegerea informației); 2. - memoria (reținerea, stocarea și apelul); 3. - producția divergentă (generarea unor variante de informație pornind de la o informație cunoscută); 4. - producția convergentă (generarea unor informații unice, logice
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Creativitate și progres tehnic 94 logic si folosind analiza vectorială, să elaboreze matricea spațială a intelectului 80. Fig.3.3. Matricea morfologica Guilford a intelectului uman Clasificând conținutul intelectului după trei criterii principale - operație, produs și conținut obține trei ansambluri formative figura 3.3. I. După operație: 1. - cunoașterea (descoperirea, recunoașterea sau Înțelegerea informației); 2. - memoria (reținerea, stocarea și apelul); 3. - producția divergentă (generarea unor variante de informație pornind de la o informație cunoscută); 4. - producția convergentă (generarea unor informații unice, logice
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
abordarea (cum?); • Înțelegerea include principiul, perspicacitatea sau intuiția, morala, sau arhetipul de acțiune (de ce?). Este necesar, În acest context, să aducem câteva precizări importante. Practica organizațională afirmă că există o relație asimetrică Între date, informație și cunoaștere. Datele reprezintă fapte formative ale realității sau valori ale unor rezultate posibile. În sistemul lor corporativ, datele reprezintă unități de informație cu valabilitate limitată. Informația conține date agregate sau, altfel spus, semi structurate, care servesc, de exemplu, drept temei pentru luarea unor decizii. În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
abordarea (cum?); • Înțelegerea include principiul, perspicacitatea sau intuiția, morala, sau arhetipul de acțiune (de ce?). Este necesar, În acest context, să aducem câteva precizări importante. Practica organizațională afirmă că există o relație asimetrică Între date, informație și cunoaștere. Datele reprezintă fapte formative ale realității sau valori ale unor rezultate posibile. În sistemul lor corporativ, datele reprezintă unități de informație cu valabilitate limitată. Informația conține date agregate sau, altfel spus, semi structurate, care servesc, de exemplu, drept temei pentru luarea unor decizii. În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
curricular nu exclude utilizarea celor tradiționale - metoda dogmatică sau metoda socratică - a căror contribuție la activitățile de structurare a cunoștințelor este de necontestat. între acestea, exercițiul are un statut privilegiat, de metodă prin care se ajunge la formarea deprinderilor. Valorii formative a acestei metode cansacrate i se adaugă multiplele valențe combinatorii. După unii specialiști, exercițiul se poate integra în orice metodă de învățământ; după alții, orice metodă, odată preluată de către elev, după modelul profesorului, se poate transforma în exercițiu. Formarea competenței
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
specialității, care impune studierea limbii materne în consens cu trebuințele subiecților educați și cu activitatea educațională europeană. Valoarea investigației realizate constă în descrierea demersului curricular de formare a competenței de comunicare în gimnaziu, cu accent pe metodologia realizării, argumentarea valorii formative a metodei exercițiului în dezvoltarea competențelor de comunicare și propunerea unor scenarii didactice ameliorative pentru dezvoltarea competențelor de comunicare. Autoarele I. Repere psihopedagogice ale educației comunicării 1. Comunicarea 1.1. Semnificații ale conceptului Una din numeroasele definiții ale conceptului de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
caracter funcțional și prin „dezvoltarea integrată a capacităților de receptare și de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris și de exprimare scrisă”. Complexitatea procesului de formare a competenței de comunicare la elevi trebuie analizată și din perspectiva implicațiilor formative pe care le au cele două acțiuni fundamentale: înțelegere de text și producere de text, atât în componenta scrisă, cât și în componenta orală. Schema competenței de comunicare este configurată în tabelul de mai jos: Conform Cadrului Comun European, competențele
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a se exprima fluent și să exprima cu precizie nuanțe fine de sens; - în caz de dificultate, capacitatea de a relua ideea și și de a restructura formularea cu abilitate, în așa fel încât dificultatea să nu fie sesizată; Finalitățile formative ale studiului limbii române ca limbă maternă pot fi abordate din două perspective distincte: a) normativă și b) funcțională. “Orientate prioritar asupra formării competenței de comunicare, documentele în vigoare pun în ecuație doi termeni - a comunica” și „a învăța” -, dintre
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
copiilor. Se întăresc și se automatizează diferite legături sintagmatice, dar se pierde din vedere necesitatea prezentării și amplificării acestor legături, prin apariția cuvântului în alte contexte, în diverse relații sintactice și aspecte morfologice.” 4.1.2. Funcțiile exercițiului Reconsiderarea valorii formative a exercițiului a făcut posibilă sistematizarea funcțiilor sale: - Adâncirea înțelegerii noțiunilor, regulilor, prin aplicarea lor la situații relativ noi și cât mai variate; - Consolidarea cunoștințelor și deprinderilor însușite; - Dezvoltarea operațiilor mintale și constituirea lor în structuri operaționale; - Sporirea capacității operatorii
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
poate rămâne formarea priceperilor și a deprinderilor (de altfel foarte importante în formarea integrală a personalității), ci trebuie să vizeze achiziții mult mai fine, și anume operațiile, cu caracteristicile lor, reversibilitatea si asociativitatea. De aceea el propune trecerea, ca accent formativ, de la «exercițiul automatismelor» la «exercițiul operațiilor».” După Vistian Goia, obiectivele formative ale metodei sunt: - să fixeze cunoștințele teoretice relativ la un capitol, categorie morfologică, sintactică, ortografică, de punctuație etc.; - să creeze abilități de transpunere a acestora în practică; - să dezvolte deprinderea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în formarea integrală a personalității), ci trebuie să vizeze achiziții mult mai fine, și anume operațiile, cu caracteristicile lor, reversibilitatea si asociativitatea. De aceea el propune trecerea, ca accent formativ, de la «exercițiul automatismelor» la «exercițiul operațiilor».” După Vistian Goia, obiectivele formative ale metodei sunt: - să fixeze cunoștințele teoretice relativ la un capitol, categorie morfologică, sintactică, ortografică, de punctuație etc.; - să creeze abilități de transpunere a acestora în practică; - să dezvolte deprinderea de muncă independentă a elevilor; - să dezvăluie profesorului eventualele lipsuri în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]