3,224 matches
-
tine și ai tăi! Te îmbrățișez, Aurel Dumitrașcu BREVIAR FOTO Noiembrie 1979, Piatra Neamț. Imagine în plic epistolar către Lucian Vasiliu (2 decembrie 1979), însoțită de textul: "Îți trimit și o poză, în care stau ca un creion trist în atelierul fotografului. Dar pereții albi trebuie priviți cu simplitate..." Foto: Cornel Miftode Anii 1980. Nicolae Sava și Gellu Dorian 5 martie 1982, Piatra Neamț. De la stânga la dreapta Aurel Dumitrașcu, Daniel Corbu, Nichita Danilov, Adrian Alui Gheorghe. Foto: Lucian Vasiliu 5 martie 1982
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cald. La 6, dimineața, într-o stație cu țigănci decrepite și tăietori de lemne gravi, am citit din Pound. Era frig. Și ca și-n alte dimineți am simțit că în mine cresc copaci. O să mă duc și la un fotograf. Am uitat că există. Nu mai am decoruri cu mine pe acasă. Imediat ce am unul, ți-l trimit. Nu știu ce poeme am mai "reprezentative", cum zici, dar încerc să cred că-ți voi trimite POEZIE. Uneori mă gîndesc la cartea ta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
se prăbușește pe lîngă un trup frumos. O să vorbim mult la Iași. Și să ne gîndim acolo, o clipă, la ce trebuie să facem în ciuda veșniciei. Îți trimit și o poză, în care stau ca un creion trist în atelierul fotografului. Dar pereții albi trebuie priviți cu simplitate. Și să ne vedem pe 14, cu bucurie! Toată liniștea și flacăra! Al tău, Aurel Borca, 20 dec. '79 După cîteva zile, bună ziua! Pentru că n-aș fi putut să-ți scriu imediat. M-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
tău, Aurel Borca, 8 dec. 1982 Bună, dragul meu! Îți mai scrisesem, cu o zi înainte de a primi plicul cu pozele! Îți mulțumesc foarte mult! Mi-au plăcut foarte mult! Îi mulțumesc foarte mult și domnului Rusu (Constantin-Liviu, conservator-muzeograf, mare fotograf al caselor memoriale scriitoricești din Iașii Junimii n. red.), căruia te rog să-i transmiți sincerele-mi mulțumiri și faptul că-i rămîn îndatorat odată-n plus. Poate că-ntr-adevăr îi voi putea oferi casa mea din munți, vara, cu condiția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pantof, ca să fie bogată în căsnicie. De asemenea, se puneau bani sub covorul pe care stăteau mirii la cununie. În biserică, se aruncau bomboane, ca viața tinerilor miri să fie dulce. Mirii, apoi erau conduși de alai și muzică până la fotograf. La biserică, preotul oficia cununia. Când ajungeau la casa mirelui, mama soacră-mare ieșea cu busuioc și agheasmă și-i stropea pe miri. Miresei i se dădea o fărâmitură de pâine, ca să fie blândă. Druștele strigau strigături potrivite. La masa de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la hipnotizanta floare de cireș. Ciudat este cum și femeile japoneze, pe care le privesc acum, par a fi flori de cireș: cu buzele roșii, obrajii albi, mătăsoși, pudrați cu multă migală și artă... În mulțimea pestriță, veselă, observ un fotograf și o pictoriță, care lucrează. Mă întreb dacă și ei văd ceea ce văd eu și regret că nu pot picta frumosul ce ne înconjoară. Poeme-fluvii s-au scris, dedicate gingașei flori, și pictori faimoși și-au pus harul în slujba
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
chiflele și laptele din frigider. Toate astea au durat vreo două ore. După aceea, ne-am îmbrăcat și ne-am plimbat pe la temple, unde ne am purificat cu fum și cu apă, ne-am rugat la templul Senso-ji, am făcut fotografii...Deja se făcuse ora 15: 00 și foamea ne dădea ghes. L-am rugat pe Dimi să mergem la localul unde, anul trecut, am mâncat „tuna-toast”. Îmi place foarte mult. El m a condus precum un cavaler, și, odată ajunși
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
forțe, însemnând spectacole lunare desfășurate în anii 1984 și 1985. Am dorit, pe de o parte, să promovez cele mai bune formații și interpreți brașoveni care se remarcaseră, indiferent în ce domeniu artistic, de la instrumentiști și cântăreți, la artiști plastici, fotografi sau scriitori, și să le dau șansă să evolueze într-un cadru în care se întâlneau pe aceeași scenă cu mari valori artistice naționale. Întregul spectacol era dus de brașoveni, iar în final era plasat recitalul unui cap de afiș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și să le orânduiesc la locul și timpul potrivit, pentru că totul să iasă impecabil, iar spectacolele sub egida Studioului Artelor să fie modele pentru orice instituție de cultură, am uitat să fac poze. Una singură am, doar prin osârdia unui fotograf aflat întâmplător în sala, cu Silviu Stănculescu. Apropierea de toți ceilalți nu o mai pot purta decât în mine și o păstrează cei care au fost în sala, întotdeauna plină. Toate acele momente m-au marcat enorm și nu se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
măslin" s-a născut din nebănuitele intersecții umane menite să dăruiască, devenind o clipă de pace lăuntrică atât de necesară pentru a ne hrăni visele. (Paulina Duta). Am fost puțini dar plini de entuziasm: Bianca Marcovici, scriitoare (Israel), Paulina Duta, fotograf (România), Ovidiu Ioan Manole director Casa de Cultură a Sindicatelor din Galați, Adrian Grauenfels traducerea și adaptarea textelor (Israel) și desigur Dvs. Angela Baciu, care ne-ai surprins cu forța și talentul organizatoric. Mulțumesc aici Angelei Baciu, pentru ocaziile oferite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
săli de mese imense, fiecare decorată În stil diferit. Totul e public, saloanele, barurile, restaurantele, fumoarere. O mișcare perpetuă În saloanele de ceai; cafenele, saloane de recepție, sala de biliard, salonul doamnelor, care e salonul Mariei Antoaneta. Magazin de flori, fotograf, birou telefonic, birou telegrafic, trei cabinete medicale, ziare, reviste; biroul hotelului cu 1500 de cutii cu numărul camerelor. Când sosește o scrisoare, e imediat marcată cu ora și minutul sosirii și pusă În cutia destinatarului. Dacă e căutat un client
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
33. Când după moartea subită a lui Roosevelt, În 1945, Truman a devenit președinte, avea gradul 32. Făcea parte din aceeași lojă cu Boncescu și a trebuit Într-o ședință specială să fie Înălțat la gradul 33. Am văzut pe la fotografi loji masonice fotografiate. Deci fără misterul care le Înconjoară În Europa. Mount Vernon. Casa și mormântul lui Washington Mergem să ne plecăm În fața mormântului lui George Washington, la Mount Vernon, cale de o oră la sud de oraș. Trecem podul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
n-am câștigat niciodată niciun ban din medicină. Toți banii mei de la Socola, pentru doi ani, i-am dat fratelui meu să-și cumpere primul lui laborator fotografic, în care nu știu dacă a developat vreo două filme. Fugise un fotograf în străinătate și prietenul meu din vremea aceea, care era tot fotograf, mi-a spus : „Uite, ai un laborator întreg pe care i-l poți cumpăra lui Cristian“. V.A. : Și făcea fotografii pentru revistă ? A.M.P. : Prietenul meu era
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Socola, pentru doi ani, i-am dat fratelui meu să-și cumpere primul lui laborator fotografic, în care nu știu dacă a developat vreo două filme. Fugise un fotograf în străinătate și prietenul meu din vremea aceea, care era tot fotograf, mi-a spus : „Uite, ai un laborator întreg pe care i-l poți cumpăra lui Cristian“. V.A. : Și făcea fotografii pentru revistă ? A.M.P. : Prietenul meu era fotograful revistei noastre. V.A. : Știu că după Revoluție Cristian Mungiu a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în străinătate și prietenul meu din vremea aceea, care era tot fotograf, mi-a spus : „Uite, ai un laborator întreg pe care i-l poți cumpăra lui Cristian“. V.A. : Și făcea fotografii pentru revistă ? A.M.P. : Prietenul meu era fotograful revistei noastre. V.A. : Știu că după Revoluție Cristian Mungiu a lucrat la Opinia studențească. A.M.P. : Da, dar mai mult ca scriitor, a inventat genul reportajului ficțional, nu se ducea pe teren, scria cu umor un text despre ceva
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
studențească. A.M.P. : Da, dar mai mult ca scriitor, a inventat genul reportajului ficțional, nu se ducea pe teren, scria cu umor un text despre ceva integral inventat de el. În schimb, când a făcut primul lui film de poze, fotografului Opiniei studențești, Dan Mititelu, acestui prieten al nostru, i s-a părut că frate-meu are talent să cadreze. El l-a descoperit. V.A. : Dar să nu ne îndepărtăm de biografia Alinei Mungiu. Vreau să spun că vă citesc
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a zis : „Ce putem face ? SĂ trimitem jandarmii să vă apere“. După care a venit Iliescu. Și eu mi-am adunat curajul și i-am făcut reproșul. M-am dus glonț la el, i-am zis cine sunt, eram cu fotograful nostru care fotografiase acele abuzuri cu Proclamația de la Timișoara, și, fărĂ să-i cer permisiunea, i-am aruncat pe masă fotografiile și i-am spus : „Uitați-vă aici, oameni bătuți. Tot ce am scris în revistă este adevărat. E iresponsabil
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Eminescu comemorativ, Iași (1909) pentru a ne da seama cât de rău se viciază înfățișarea primordială a cutărei fotografii (cf. și cazul Eminescu în fotografie și ilustrație) prin procedeul eternelor retușuri și eternelor reproduceri ale cutărui meșterstrică de zincograf sau fotograf”. Alături de aceste precizări, Leca Morariu continua a publica serialul „Drumuri moldovene (pe urmele lui Ion Creangă). Și tot în Junimea Literară la p.296 era redată fotografia cu „Contimporanul lui Creangă, Gavril Dandu, lângă pridvorul bisericii din Broșteni.” (foto stânga
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
celor necesare. Peste câteva zile voi trimete Încă 2 fotografii: ale bustului (Apașul) și al celei de a 3-a diplome a mea din șc. primară - clasa IV din București. Am o Întârziere, fiindcă bustul nu-l puteam duce la fotograful care mi-a lucrat pe cele multe. L-am fotografiat acasă cu un amator, care nu avea ce-i trebuie. Cu greu a găsit să Împrumute un „blitz”. Zilele trecute i-am răspuns și lui D-l Ciurea, care și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și-a procurat materialul documentar de la familia artistului de operetă Grigoriu. La Muzeul Teatrului Național se găsesc următoarele materiale: o autobiografie a mamei, un memoriu de 10 pagini cu biografiile tuturor membrilor familiei mamei mele, luate de la artistul V. Maximilian; fotografii, versuri omagiale etc. Ar fi bine să consultați acest material. Eu am vorbit cu Dl. Franga, directorul Muzeului Teatrului Național și mi-a spus că vă pune oricând la dispoziție - spre consultare - acest material. Mama În viața de familie - Ce
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Bulev. Tudor Vladimirescu No. 46, Apart. 15, Iași 4. El Îi om cum se cade și vi le-ar Împrumuta ca să le copiați și să le restituiți. Casa de la Bogata o am pictată dar Îi tablou mărișor, voi aduce un fotograf s-o fotografieze și să v-o trimit. În ziua de 3 mai 1970 am fost la Televiziune la Suceava, luat de Dl. Ciornei . Și s-a anunțat de 2 (ori, n.n.) că se va da (transmite, n.n.) și nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
civilizație: coline acoperite cu o vegetație luxuriantă, pampasuri nesfârșite, cătune locuite de oameni trăind la limita dintre epoci, fastuosul Carnaval de la Rio, obiceiuri rurale, folclor amerindian etc. Rețin în special două imagini pentru frumusețea lor deosebită, potențată de ingeniozitatea artistului fotograf: tunelurile verzi ale Amazonului, și alta, cu totul superbă, reprezentând dunga subțire a unui țărm într-o zi de primăvară, sub un cer cu nori uriași reflectându-se în apă, sugerând două lumi paralele. La un alt etaj, poți urmări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
feminină decât predecesoarea sa, care mi se păruse destul de băiețoasă în alură. Printre vorbitorii grupați în jurul doamnei ministru se numără Thomas Wohlfahrt, diverși oficiali locali, între care și Jean-Jacques Aillagon, șeful comitetului organizatoric francez al proiectului. Încep să clipească blițurile fotografilor - singurii meseriași care au privilegiul să se miște nestingherit în spațiul liber dintre asistență și grupul de fețe simandicoase. Alocuțiunea doamnei Tasca nu conține nimic surprinzător, cuvinte de bun venit, referiri la integrarea europeană: ... le mur qui coupait l’Europe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Până se va da semnalul plecării, îți mai poți lua o sticlă de apă la drum și poți cumpăra o „amintire” de la Paris. Printre grupurile de scriitori și localnici, prinși în ultimele discuții și schimburi de mesaje înaintea despărțirii, mișună fotografi și cameramani de la diverse posturi TV din Paris. Și pentru a închide butada, răsare în fața mea tipul rotofei de la RFI, cel care mă intervievase acum trei zile, la sosirea în Gara Montparnasse: îmi reținuse disponibilitatea discursivă și-mi face cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
puterea și cenzura comunistă, instalate imediat după război, să-i surprindă la începuturile carierei, obligându-i să-și schimonosească talentul, arta, psihologia în volume penibile, autocalomniatoare. Geo Dumitrescu a fost interzis de semnătură și a trăit ani de zile ca fotograf amator, deși se „acomodase” la începuturile regimului, dar, spre ghinionul lui, a observat repede trișeria penibilă, grotescă a „stării de fapt”, iar A.E. Baconsky, după câteva volumașe unde demascase cu asprime burjuii și chiaburii, a „aruncat mănușa”, și-a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]