2,457 matches
-
cea nostalgică 159. Paradigma schimbării postulează existența unor modificări fundamentale atât la nivelul societății, cât și la cel al discursivității, iar ele nu pot fi explicate corespunzător prin apelul la conceptele și teoriile moderne. Chiar dacă provoacă sentimente de incoerență, destabilizare, fragmentare, panică și produce discursuri apocaliptice, hiperbolice și chiar pesimiste, susținătorii acestei interpretări consideră că diferențele sunt mult prea importante pentru a rămâne într-un stadiu cultural epuizat, care nu va putea fi apt să producă răspunsuri la noile provocări. De
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
proiect care încorporează emanciparea universală prin utilizarea forței tehnologiei, științei și gândirii, radicalizând perspectivismul și relativismul care s-au format într-o fază târzie a modernismului. Imposibilitatea de a mai specifica "adevărurile universale și eterne", pluralitatea limbajelor și a alternativelor, fragmentările, preocuparea pentru nuanțări, diferențe și complexitatea culturilor și intereselor sunt resimțite drept caracteristici prin intermediul cărora postmodernismul "exercită o influență pozitivă". În schimb, respingerea unei metateorii explicative care să includă și procese politico-economice, delegitimarea oricărui tip de argumentare, lipsa oricărei posibilități
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmodern, a indeterminării culturale cu imanența tehnologică a postmodernismului, tocmai pentru a putea surprinde cât mai sugestiv aceste două tendințe disparate din interiorul curentului. 1. Indeterminare (indeterminări). Această caracteristică include o multitudine de alte trimiteri la noțiuni dragi postmodernismului, ca fragmentare, deschidere, discontinuitate, descentrare, pluralism (care a fost descris de Hassan drept "iritabila condiție a discursului postmodern"208), "toate formele de ambiguități, rupturi și deplasări care afectează cunoașterea și societatea"209, ce conduc la supradeterminare. Această trăsătură este reliefată de mutațiile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
întrebării orice lucru sau de a-l reconstrui în forme diverse. Această situație nu-și impune ca scop invalidarea ideilor moderne, de pildă, ci reintroducerea incertitudinii în câmpul cunoașterii (de aici decurgând procedee precum demistificarea, delegitimarea, deconstrucția, deplasarea etc.). 2. Fragmentarea. Dacă prima caracteristică pare a ataca un principiu recunoscut: claritas, cea de a doua pune în discuție integritas 211, unitatea în genere. Hassan consideră că fragmentarea decurge din oprobriul totalizării, de unde rezultă și preferința postmodernilor pentru montaj, colaj, paradox, paralogie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în câmpul cunoașterii (de aici decurgând procedee precum demistificarea, delegitimarea, deconstrucția, deplasarea etc.). 2. Fragmentarea. Dacă prima caracteristică pare a ataca un principiu recunoscut: claritas, cea de a doua pune în discuție integritas 211, unitatea în genere. Hassan consideră că fragmentarea decurge din oprobriul totalizării, de unde rezultă și preferința postmodernilor pentru montaj, colaj, paradox, paralogie, metonimie, paracriticism etc. În ficțiunea postmodernă este utilizată constant heterotopia, lumile plurale fiind mereu fragmentare și fragmentate, iar discursul postmodern își asumă discontinuitatea și alcătuirea sa
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
coerența, linearitatea, lipsa contradicțiilor. Deși Derrida consideră că o "formă primară" a discursului postmodern este colajul/montajul, David Harvey atenționează asupra faptului că reprezintă un risc considerarea lor drept indicii ale distincției dintre modernism și postmodernism, la fel cum și fragmentarea este utilizată și în alte curente, astfel încât luată separat, ea nu poate fi un criteriu distinctiv. În scrierile filosofice postmoderne se observă, de asemenea, lipsa sistemelor, a tratatelor unitare și prevalența fragmentului (în tradiție nietzscheană), a eseului, a intertextualității și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
car naval, alegoric) care ne poate duce cu gândul la ideea că postmodernismul concepe modernismul sub forma unui car alegoric care se autodenunță prin reliefarea structurilor sale idealizate și presupune ideea de purificare și renaștere. Carnavalescul culturii postmoderne îmbrățișează deci fragmentarea, indeterminarea, polifonia, jocurile de limbaj și de interpretare, care par să subîntindă ideea reevaluării trecutului și a "primenirii" sale de toate exagerările sau falsele poziționări și idealuri. 9. Performanța, participarea. Aceste două concepte surprind procesualitatea fenomenului postmodern, relația sa cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
reprezintă o caracteristică distinctă a discursivității postmoderne, chiar dacă unele concepte ale curentului poststructuralist se regăsesc în lucrările postmodernilor sau alte influențe moderne sunt vizibile în țeserea noului set de discursuri. Ca strategii retorice particulare, cele mai utilizate sunt codificarea textuală, fragmentarea, colajul care conduce către practica frecventă a citatului, parodia, ironia, pluralitatea planurilor și interpretărilor, contradicția, eclectismul figurilor retorice etc. Aceste procedee discursive au conturat în postmodernism o retorică a rupturii și desființării, aproape nihilistă ("retorica negării"), o retorică a descompunerii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
viața privată, socială, științifică este de o reală importanță pentru redimensionarea conceptului de raționalitate, pentru extensia noțiunii de logos. 3.3.2. Postmodernism și stil Dacă unul dintre cele mai frapante aspecte legate de postmodernism este "acceptarea necondiționată a efemerității, fragmentării, discontinuității și haosului, care alcătuiau jumătate din concepția lui Baudelaire cu privire la modernitate"306, atunci este important să ne întrebăm dacă postmodernismul nu reprezintă doar un stil întâlnit în literatură, artă, filosofie. La această interogație se poate răspunde prin plasarea în interiorul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nesfârșit, ambivalența există în orice cuvânt, vidul apare în orice construcție, coerența structurii se năruie definitiv"327. Pierderea realului, teoretizată de Jean Baudrillard, se traduce la nivelul scriiturii prin adoptarea unor procedee care creează permanent senzația de mișcare, reașezare, rearanjare, fragmentare. Ideile-forță ale unui text sau certitudinile personale nu au dispărut, dar sunt înțelese acum ca fiind derivate dintr-o rețea de situații contingente, locale, poziționale. Garanția unui sens central, absolut sau al unui traseu univoc de lectură este exclusă, astfel încât
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
același timp, concepte critice care pot asigura o mai bună înțelegere a categoriilor postmoderne ale socialului și ale discursului, dar ȘI concepte care sunt în ele însele postmoderne, și în acest din urmă sens sunt "contaminate" de trăsături ale postmodernismului (fragmentare, pluralitatea sensurilor, indeterminare etc.). Tocmai în această dublă funcție a conceptelor baudrillardiene identific dificultatea lecturii și a interpretării lucrărilor sale Baudrillard vrea să explice lumea postmodernă utilizând concepte postmoderne. În acest sens, scrierile sale fac parte din postmodernism, deși intenționează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sub forma metonimiei a reprezentat un alt moment al analizei. Aceste investigații discursive s-au conturat și într-o schiță a celor mai importante trăsături ale postmodernismului, relevante fiind în acest sens cele 11 definiens-uri dezvoltate de Hassan (precum indeterminare, fragmentare, decanonizare, ironie, hibridizare etc.), deși ele nu pot forma în mod exhaustiv imaginea unui fenomen aflat încă în mișcare și pentru care încadrările stabile reprezintă în general un nonsens. În urma acestei analize, am extras o altă direcție importantă pe care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice sunt reprezentate de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special cele care conțin celuloza și nu pot fi atacate enzimatic. Fragmentarea alimentelor se realizează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special cele care conțin celuloza și nu pot fi atacate enzimatic. Fragmentarea alimentelor se realizează în principal de către dinți prin mișcările mandibulei asociate cu ale limbii. Predominant incisivii intervin în tăierea alimentelor, caninii în sfâșierea acestora, iar molarii în zdrobirea lor. In procesul de triturare a alimentelor deplasarea verticală a mandibulei realizează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
alimentelor care pot fi ingerate la o singură masă; segmentul responsabil este porțiunea proximală a stomacului (fundus și corp gastric); rolul de rezervor se explică prin relaxarea musculară a acestei porțiuni, ce permite creșterea de volum fără creșterea presiunii gastrice; fragmentarea alimentelor în particule mici și amestecarea lor cu sucul gastric, rezultând chimul gastric, proces ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
acționează lipaza linguală (secretată de glandele Ebner din cavitatea bucală; devine activă numai în stomac la un pH de 5,5) care scindează lipidele din lapte, eliberând AG cu lanț mediu și gliceride parțiale. Primul pas în digestia lipidelor este fragmentarea globulelor de grăsime în picături mici, pentru ca lipazele să poată acționa asupra acestora. Acest proces se numește emulsionare și se produce sub acțiunea sărurilor biliare (fig. 14, 22). Suprafața mucoasei intestinale este acoperită de un strat apos; pentru a-l
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
perechi” Individual sau în perechi, elevii prezină sau scriu pe hârtie toate lucrurile pe care le știu despre un anumit subiect. (este o metodă frecvent folosită în etapa de verificare a cunoștințelor însușite anterior). ● „Să ne imaginăm că...” Constă în fragmentarea unui text astfel încât elevii să facă predicții despre ce se va întâmpla în fragmentul următor. Acest tip de strategie de învățare interactivă favorizează formarea unor atitudini dezirabile la elevi: respectul: elevii sunt ajutați să înțeleagă că opiniile lor sunt ascultate
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
putea fi prezentate ca teroriste și solicitarea ajutorului să fie justificată"125. Este vorba de ajutorul pe care armata sovietică ,,eliberatoare" l-ar fi dat dacă ar fi fost chemată. S-ar fi ajuns, conform acestui scenariu, la devastarea și fragmentarea teritorială a României. Evident că și ipoteza terorismului USLA își are varianta sa pe dos. Teodor Brateș este cel care o formulează, refuzând să-și asume întâietatea în mediatizarea ei. 9. Refugiații români din Ungaria și scenariul dezmembrării României Cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
sfârșește odată cu acceptarea integrală sau încălcarea flagrantă a acesteia din urmă. Cotidianul a fost, și este și în prezent, determinat, dar și diferențiat social. Această condiționare ne invita, practic, la o multiplicare spre infinit a tipurilor de viață cotidiană. Astfel, fragmentările ar fi putut opera chiar în interiorul diferitelor criterii de departajare - criteriul etnic, provoca analiza cotidianului la români, evrei sau armeni, criteriul profesional, ar fi atras cotidianul medicilor, al avocaților, al muncitorilor etc. În aceste condiții, am optat să ne plasăm
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
piciorul este edemațiat, temperatura locală este crescută, există și eritem. Diagnosticul diferențial în aceste cazuri include celulita, guta și entorsa. Radiologic, inițial se pot observa fracturi (pot fi urmarea unui eveniment traumatic minor, frecvent neobservat de pacient), zone de osteoliză, fragmentare osoasă, subluxații articulare, scleroza osoasă, eroziuni. În faza cronică, artropatia Charcot duce la apariția „piciorului cubic” prin dislocarea articulației tarsometatarsiene sau prin deplasarea articulației talonaviculare (protruzia convexă a piciorului în zona plantară - așa-numita malformație „rocker bottom”). Această deformare devine
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
astfel încât identitatea lor este modificată ca rezultat al practicii articulatorii. Totalitatea structurată rezultând din practica articulatorie o vom numi discurs (subl. în orig.)" (Laclau, Mouffe: 2001, 105; vezi și Vesalon în Gherghina, Mișcoiu: 2010, 191-194). Astfel, discursurile sunt strategii de fragmentare a societăților pentru a re-legitima și re- impune anumite hegemonii asupra lor. De ce prefer social-constructivismul onufian analizei de discurs elaborată de Chantal și Mouffe? Deși la rândul său constructivismul social a apărut după "cotitura lingvistică" și este de asemenea reflexiv
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
au fost încorporate în Regiunea Brașov, rezultatul fiind denumit Regiunea Mureș Autonomă Maghiară. Așa cum observă atent și metodic Walker, reorganizările teritorial-administrative ale zonelor locuite de maghiari între 1960 și 1968 au condus (și intenționat în prealabil) la disiparea populației și fragmentarea capacității organizatorice și implicit politice a maghiarilor aflați pe teritoriul RPR-RSR (Connor: 1984, 340-341). În 1968, Ceaușescu a reintrodus administrarea teritorială bazată pe județe, teritoriul locuit majoritar de etnici maghiari fiind transformat în două județe, Harghita și Covasna. Inițial, la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
doar modul tributar unde, afirmă Wolf, există o distribuire a producției între factorii decizionali centrali, respectiv cei locali. În funcție de raporturile care se stabilesc între cele două părți, "Societățile istorice întemeiate pe modul tributar pot astfel avea înclinație către centralizare ori fragmentare, sau pot oscila între acești doi poli" (Wolf: 2001, 81). Putem deci considera leninismul romantic un mod de producție tributar, în ciuda indiscutabilei sale modernități, în care tendințele de centralizare au fost impuse de la început și unde nu există abateri oricât
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
legislații stufoase, care conduce la confuzii în administrarea de sistem; neclaritatea legislativă în privința asumării respectării drepturilor sociale pentru diverse categorii de persoane vulnerabile; neclaritatea legislativă în privința asumării, de către individ și/sau familie/comunitate a unor responsabilității privind respectarea drepturilor sociale; fragmentarea sistemului de servicii sociale la nivel central, printr-o construcție instituțională autonomă, pe categorii de beneficiari; lipsa unui cadru clar de relaționare (inclusiv din punct de vedere al statutului de subordonare a responsabilității), la nivelul instituțiilor publice, atât la nivel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173504_a_174833]
-
față de nevoile sociale identificate; 7. Resurse financiare insuficiente pentru susținerea dezvoltării și diversificării serviciilor sociale, precum și administrarea ineficientă a fondurilor existente; 8. Eșecul în garantarea sau furnizarea resurselor pe termen lung; 9. Incorectă redistribuire a fondurilor între nivelurile administrației 10. Fragmentarea între nivelurile administrației și servicii; 11. Consultarea nesistematica a organizațiilor neguvernamentale și a beneficiarilor; 12. Informare și comunicare neadecvate; 13. Existența unor obstacole psihologice și socio-culturale. Dificultatea organizării atât a serviciilor publice de asistență socială, cât și a serviciilor sociale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173504_a_174833]