8,103 matches
-
mai înainte, sacrificați pe altarul istoriei care dă dreptate celor puternici și șireți”), venirea lui Paul Goma la Paris, atacul asupra Monicăi Lovinescu, manifestațiile de stradă, conferința disidenților ruși etc. Antrenată în preocupările cotidiene sau mondene ale „vechii emigrații”, S. frecventează ședințele cenaclului lui L. M. Arcade și reține opiniile participanților (de pildă, la tema „să scrii în franceză sau în română”, Virgil Ierunca „a condamnat fără apel pe poetul român care ar încerca să scrie în franceză”), e prezentă la
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
fiul Aureliei Sturzu (n. Popovici), învățătoare, și al lui Vasile Sturzu, contabil. Urmează cursurile Liceului „Mihail Sadoveanu” din Pașcani (1945-1953), unde îl are profesor pe Constantin Ciopraga. Îl cunoaște pe Nicolae Labiș, de care îl va lega o frumoasă prietenie. Frecventează cursurile Facultății de Filologie - Istorie - Filosofie, secția limba și literatura română, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1953-1957), în ultimii ani de studii fiind și redactor pentru Iași al revistei „Viața studențească”. După absolvire e reporter, apoi redactor la
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
științelor și al călătoriilor”, sub semnătura Mitroiu Th. Ștefan, îi apar Note de drum, în care narează aventura sa balcanică. În iarna 1921-1922 scoate, la Turnu Măgurele, împreună cu Florin Chiru-Nanov și Marin Pârlitu ș.a. o revistă efemeră, „Muguri”. Din 1922 frecventează cenaclurile lui E. Lovinescu și Mihail Dragomirescu, colaborează susținut la „Adevărul literar și artistic”, iar din 1924 la „Gândirea”. E prezent și în ziarul „Țara noastră”, care în 1926 îi premiază generos un sonet. În 1927 debutează editorial cu volumul
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
1969, cu versuri, la „Miorița”, revista liceului din Târgu Frumos, iar prima plachetă, Întoarcerea menestrelului, îi apare în 1979, fiind urmată de colaborarea cu un substanțial grup de poeme, intitulat Nopțile Șeherazadei, la volumul colectiv Intonații (1989). În studenție a frecventat cenaclurile „Mihai Eminescu”, Junimea. E prezent în „Alma Mater”, „Ateneu”, „Antiteze”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Dacia literară”, „Dialog”, „Oglinda literară”, „Porto-Franco”, „Poezia” ș.a. Cartea prin care T. face dovada talentului său este Ghemuit într-un sâmbure (1998). Rezultat al unei elaborări
TALPALARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290042_a_291371]
-
de limba română, și al lui Valeriu Stratan, tehnician, ofițer de aviație. Urmează la Ploiești cursurile școlii generale și Liceul „Al. I. Cuza”, absolvit în 1972, apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1975-1981). În studenție frecventează cenaclul „I. L. Caragiale” (din Ploiești), pe cel de la revista „Amfiteatru” și Cenaclul de Luni. Profesor la Ploiești și în comunele prahovene Plopeni și Teișani (până în 1985), apoi bibliograf la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești, este redactor (1990), director adjunct (1996
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
Liceul „Frații Buzești” din Craiova (1947-1948), apoi în comuna Murgași și la Școala Militară „Dimitrie Cantemir” din Predeal (1950-1954). În 1960 își ia licența la Facultatea de Filologie, Istorie și Pedagogie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (mai întâi frecventase secția limba și literatura rusă, dar după anul al III-lea se transferă la cea de limba și literatura română), cu o lucrare despre Tudor Arghezi. Se face remarcat ca poet în școală și apoi ca student, conducând cenacluri și
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
TĂNASE, Eugen (19.VI.1914, Poiana Sibiului, j. Sibiu - 11.X.2006, Timișoara), traducător, prozator, dramaturg și poet. Este fiul Mariei și al lui Ioan Tănase, învățător. Începe școala în satul natal, continuând-o la Sibiu (1921-1924), unde va frecventa și Liceul „Gheorghe Lazăr” (1924-1931), apoi urmează Facultatea de Litere, secția franceză, a Universității din Cluj (1931-1935). Reținut la Catedra de limbi romanice, va funcționa, în paralel, ca suplinitor în învățământul liceal. Bursier al Statului francez la Universitaea din Montpellier
TANASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
care să încurajeze profesorii să opteze pentru școlile din mediul rural, precum și adaptarea curriculumului la necesarul de deprinderi și abilități specifice zonei rurale, astfel încât elevii să dobândească din școală cunoștințe practice și utile pentru specificul zonei rurale, fiind motivați să frecventeze școala. În condițiile în care lipsa de resurse de cele mai multe ori afectează în mod negativ derularea unor măsuri adoptate, o soluție pentru îmbunătățirea condițiilor de învățare în mediul rural ar fi implicarea familiilor sărace care beneficiază de reglementările Legii venitului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
materne Rata mortalității materne Ponderea nașterilor asistate de personal calificat Combaterea HIV/SIDA a malariei și a altor boli Prevalența HIV la femeile însărcinate între 15 și 24 de ani Ponderea prevalenței contracepției Ponderea copiilor orfani din cauza HIV/SIDA care frecventează școala Prevalența și rata deceselor din cauza malariei Prevalența și rata deceselor din cauza tuberculozei Procentul cazurilor de TBC detectate și tratate Asigurarea durabilității mediului Suprafața terenurilor protejate pentru asigurarea biodiversității Emisiile de dioxid de carbon (per capita) Proporția terenurilor acoperite de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
barierelor pe care le întâmpină grupurile dezavantajate în participarea școlară; dezvoltarea unor politici integrate de răspuns la problematica abandonului școlar timpuriu; promovarea învățării permanente (lifelong learning) și instruirii/educării adulților. Prima categorie o constituie elevii de vârstă școlară care încă frecventează școala, dar se confruntă cu dificultăți precum absențe, note foarte scăzute și probleme comportamentale. A doua categorie este formată din copiii de vârstă școlară care au abandonat efectiv școala. A treia categorie se referă la cei care au abandonat formal
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
curriculumului la condițiile sociale și la necesitățile din societate; traininguri destinate profesorilor, privind sărăcia și excluziunea socială, precum și educația interculturală și dezvoltarea unei metodologii pedagogice flexibile și adaptate situațiilor; resurse suplimentare pentru școlile din comunități/zone defavorizate sau care sunt frecventate de un număr mare de elevi din familii defavorizate; servicii sociale, educaționale și psihologice mai bune, concentrate asupra asigurării bunăstării elevului; o pregătire școlară mai bună, axată pe elevii cu nevoi speciale; siguranța mediului educațional, organizarea unor activități în afara școlii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Penilla" Iași, Asociația “Sfânta Ana” București, Centrul Speranța - Timișoara, „Centrul de zi pentru autism și sindrom Down” Betania Bacău. Aceste centre, ce se ocupă de recuperarea și integrarea socială, au ca obiective: oferirea de asistență, tratament și îngrijire copiilor ce frecventează Centrele Comunitare; stimularea psihomotorie prin includerea copiilor cu autism în diverse terapii; integrarea socială, școlară și familială; schimbarea mentalității și atitudinii sociale nefavorabile existente în prezent, față de copii cu nevoi speciale; acordarea de training și suport familiei copilului autist; informarea
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
mare. Se insista asupra dezvoltării cuplului F+V. Pentru dezvoltarea rezistentei, exercițiile capătă un caracter specific fiind cunoscut specificul de efort mixt (aerob si anaerob) al jocului. Atenție mare la intervale de odihna pentru revenire! Se va controla in permanenta frecventa cardiaca si respiratorie. Pregătirea tehnica ocupa un rol important in volumul antrenamentelor in aceasta perioada. Axata pe structuri tehnicotactice individuale, va avea prioritate in specializarea pe posturi si in relația 1x1. Se va insista asupra următoarelor aspecte: Posibilităților de legare
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
o bursă, iar George Coșbuc îl ajută, de asemenea, din când în când. În timpul primului război mondial este, în refugiul de la Iași, curier la Ministerul de Interne și, pentru scurt timp, redactor la „România”. Revine la București după încheierea păcii, frecventează ca audient cursuri la Facultatea de Litere și Filosofie și dă examen la Școala de Arte Frumoase, unde e admis ca elev al pictorilor Fr. Stovek și G. D. Mirea. Prima expoziție personală de pictură, din 1924, are succes și
TALAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290037_a_291366]
-
fuge cu adevăratul ales. Pitorescul rămâne principala constantă a scrisului lui T., impactul lecturii fiind puternic, dar stingându-și ecourile imediat ce cartea a fost citită. El scrie după o formulă personală, reconstruind propria biografie sau mediile pe care le-a frecventat. După 1990 ritmul aparițiilor editoriale și vizibilitatea lor sunt în regresie. SCRIERI: Iarba pierdută, pref. Fănuș Neagu, București, 1976; Strigătul ierbii, București, 1978: Iarnă căzută-n genunchi, București, 1979; O zi fără anotimp, București, 1980; Câmpia singuratică, București, 1981; Taina
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
se va întregi în veacul următor cu noi școli și maeștri specializați. Areté a început să fie definită prin valorile artistice și morale. Așa a apărut kytharistes (kuqaristhj), profesorul de muzică și școala sa de muzică. Tinerii au început să frecventeze întruniri - școala de educație intelectuală și morală, precum andreion-ul cretan (andreion = „club de bărbați”) și hetairia ateniană (e(taireia = aprox. „frăția”). Metodele de organizare și desfășurare sunt lésche (levsch = „conversația”) și symposion-ul (sumposion = „banchet”). Acestea au pregătit nașterea numeroaselor școli
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
5.1.1. Trebuințele celui care învațătc "12.5.1.1. Trebuințele celui care învață" „Îmbătrânirea” sau „îmbolnăvirea” curriculumului este anunțată de elevi/studenți prin următoarele fenomene. a) Abandonul școlar Când crește numărul elevilor care abandonează școala pe care au frecventat-o până la o anumită dată, este rațional să presupunem că aceasta urmărește finalități care nu mai corespund decât parțial așteptărilor elevilor. Dar nu numai finalitățile nemulțumitoare pot genera abandonul, ci și: - prestigiul social scăzut al diplomei oferite absolvenților; - preferarea de către
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
temporalitate are o influență majoră în ancorarea instituțională (Costalat-Founeau, 1997). Cu alte cuvinte, obișnuit să se miște într-un anumit context, după anumite reguli, utilizând un anumit limbaj, însușindu-și sistemul normativ al organizației sau organizațiilor pe care o/le frecventează, actorul social se deprinde să reacționeze într-un anumit registru, judecând situațiile și oamenii după modelul în care s-a obișnuit să judece și să acționeze. Socializarea sa și întregul proces de învățare socială pe care îl parcurge ulterior poartă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
înconjurat de stimuli culturali specifici, individul descoperă chei cu ajutorul cărora va descifra de acum încolo mesajele culturale și ideologice întâlnite. Contează și unele amănunte biografice: de exemplu, faptul că în adolescență și tinerețe, dar chiar și mai târziu cineva a frecventat un cerc, un grup, un mediu cultural și ideologic de o anumită nuanță îl marchează pentru tot restul vieții. Din cele spuse până aici rezultă că, prin caracteristicile sale, contextul induce tabele valorice, determină sistemul axiologic, propune norme și stiluri
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Adesea este distorsionată afectiv, influențată de părerile celorlalți, de ideile pe care le împărtășește împreună cu alții. Specific acestui tip de gândire este faptul că, în operațiile cognitive, se utilizează credințele colective și reprezentările sociale pe care individul le-a dobândit, frecventând un anumit context social, ideologic și situațional. Implicarea ideologică, raporturile sociale influențează capacitatea individului de a judeca și evalua, marchează dezvoltarea sa cognitivă. Gândirea socială este deci impregnată de istoria morală, culturală, economică a grupului social, o ancorează, o particularizează
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fac? Nu aveam nici metodă și nu știam de unde să încep. Strânsesem ceva material folcloric. Auzisem că la Cluj există o Catedră de etnografie și folclor. Cu toate că eram înscris „extraordinar” la Drept (unde nu se cerea frecvență), am început să frecventez onorific Seminarul de etnografie și folclor, condus de prof. Romulus Vuia, care, văzând interesul meu pentru etnografie, m-a luat colaborator; la început, numindu-mă „supraveghetor” al Parcului etnografic de la Hoia, mai apoi, preparator, asistent, șef de lucrări. Aci am
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o parte, un strat de „capitaliști de stat” (unii politicieni, directori de regii autonome, oameni de afaceri dubioși, polițiști, ofițeri SRI și din MApN) populează zecile de hectare de vile noi din nordul Bucureștiului („Paradisul Verde”, „Corbeanca”, Mogoșoaia, Snagov) și frecventează magazine de multe ori mai scumpe decât în Occident. Pe de altă parte, spoliată de această clasă de indivizi de un cinism inuman, restul populației se distribuie între marginali de toate nuanțele, lăturalnici și lumpeni. Ar merita totuși sugerat că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din provincie și cel mai tânăr. Participam la toate ședințele conducerii Asociației, eram plin de inițiative și extrem de pătruns de noua responsabilitate. Eram și mândru că-i succedam profesorului Pavelcu, căruia-i împărtășeam impresiile culese de la reuniunile la care participam. Frecventam, se înțelege, Institutul de psihologie, devenisem un obișnuit al locului, mă întrețineam adesea cu colegii de la diferite secții, îmi făcusem prieteni. Mi s-a încredințat organizarea filialelor și am trimis o scrisoare rectorilor de la universitățile din țară, prin care-i
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în legătură cu reluarea cursurilor. A.N.: Universitatea... Studiile de medicină cum se chemau atunci? N.I.: Facultatea de Medicină. Cursurile au început în mai 1945. Circulația trenurilor în perioada aceea era foarte dificilă. Toți studenții din Brăila, Galați, Tecuci și Bârlad care frecventau Universitatea din Iași au obținut două vagoane și, cu întârzierile de rigoare, au ajuns la Iași în gara Nicolina. Am fost așteptați de un grup de tineri care asigurau paza orașului. Am fost informați că situația este deosebit de grea în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
proiectul unui helicopter realizat la îndemnul lui Tudor Arghezi, corespondează cu renumiții inventatori americani Th. A. Edison și Henry Ford). Începe să scrie de foarte tânăr (debutează în „Gazeta țăranilor”), ia contact cu B. Delavrancea, Al. Vlahuță, I.L. Caragiale și frecventează cercurile socialiste. Arestat în 1907 ca instigator la răscoală și condamnat la moarte, scapă cu greu, la intervenția lui I.G. Duca, deputat liberal. După ce un prieten îi încredințează lui N.D. Cocea nuvela Nevestele lui Moș Dorogan ca să i-o publice
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]