3,189 matches
-
care au fost mutate mai târziu la mănăstirea Sfanțul Ioan cel Nou de la Suceava. Acest eveniment al aducerii moaștelor Sfanțului Ioan cel Nou de la Suceava, are o însemnătate deosebită în conștiința publică a poporului moldovean, fiind zugravit în multe din frescele bisericilor și mănăstirilor din Moldova. Una din ele, cea de la Mănăstirea "Sfanțul Ioan cel Nou" de la Suceava, întățișând alaiul domnesc în ultima frescă din suită de patru ce reprezinta martiriul Sfanțului, frescele fiind amplasate pe peretele vestic al clisiarniței din
Alexandru cel Bun () [Corola-website/Science/299080_a_300409]
-
de la Suceava, are o însemnătate deosebită în conștiința publică a poporului moldovean, fiind zugravit în multe din frescele bisericilor și mănăstirilor din Moldova. Una din ele, cea de la Mănăstirea "Sfanțul Ioan cel Nou" de la Suceava, întățișând alaiul domnesc în ultima frescă din suită de patru ce reprezinta martiriul Sfanțului, frescele fiind amplasate pe peretele vestic al clisiarniței din incinta mănăstirii. Același eveniment poate fi văzut și pe peretele sudic al bisericii mănăstirii Voroneț, la finalul narațiunii iconografice al acatistului Sf. Ioan
Alexandru cel Bun () [Corola-website/Science/299080_a_300409]
-
a poporului moldovean, fiind zugravit în multe din frescele bisericilor și mănăstirilor din Moldova. Una din ele, cea de la Mănăstirea "Sfanțul Ioan cel Nou" de la Suceava, întățișând alaiul domnesc în ultima frescă din suită de patru ce reprezinta martiriul Sfanțului, frescele fiind amplasate pe peretele vestic al clisiarniței din incinta mănăstirii. Același eveniment poate fi văzut și pe peretele sudic al bisericii mănăstirii Voroneț, la finalul narațiunii iconografice al acatistului Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Lungă să domnie a corespuns
Alexandru cel Bun () [Corola-website/Science/299080_a_300409]
-
1566, s-a păstrat semnătura lui, "Maestrul Menegos Theotokopoulos" și cuvântul adăugat de el însuși -""zugrafos"" (în dialect grec local: pictor). În felul acesta știm că la vârsta de 25 ani era pictor specializat în miniaturi pe lemn și în fresce. Următorii doi ani ai vieții lui rămân o necunoscută pentru biografi. Însemnările din arhive ne informează că în luna august 1568 se pregătește să expedieze, de la Veneția la Candia, desenele unui cartograf, și el originar din Creta. Intră probabil ca
El Greco () [Corola-website/Science/299118_a_300447]
-
exagerarea defectului avut de voievodul român era folosită de regele Poloniei drept pretext pentru anularea logodnei dintre sora sa și Bogdan al III-lea). Teoria legată de sluțenia lui Bogdan al III-lea este anulată și de imaginile sale de pe frescele din bisericile Sfântul Ilie din Suceava și Sfântul Nicolae din Dorohoi, de la Mănăstirea Dobrovăț sau Mănăstirea Putna.
Bogdan al III-lea () [Corola-website/Science/299138_a_300467]
-
Hârlău și Biserica Sfântul Dumitru din Suceava. De asemenea, a refăcut Mănăstirea Moldovița (1537), Mănăstirea Bistrița, Mănăstirea Humor (1535) și Mănăstirea Caracalu de la Muntele Athos. În timpul celei de-a doua domnii a lui Petru Rareș au început să fie realizate fresce exterioare la unele biserici moldovenești, renumite în prezent în întreaga lume. O importantă contribuție la apariția acestora a avut-o Grigorie Roșca, mitropolit al Moldovei și văr al lui Petru, un adevărat consilier spiritual al voievodului. Voievodul moldovean a fost
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
1426, Giuliano di Colino Degli Scarsi, notarul din San Giusto, comandă lui Masaccio un poliptic pentru capela bisericii "Santa Maria del Carmine" din Pisa. Masaccio a pictat cu siguranță acest altar cu întreruperi, căci în perioada respectivă era ocupat cu frescele din capela "Brancacci". Până acum au fost descoperite 11 tablouri ale polipticului și se găsesc răspândite la diferite muzee. În aceste opere se poate vedea influența lui Donatello, care în această perioadă lucrează tot la Pisa. La sfârșitul anului 1424
Masaccio () [Corola-website/Science/299204_a_300533]
-
descoperite 11 tablouri ale polipticului și se găsesc răspândite la diferite muzee. În aceste opere se poate vedea influența lui Donatello, care în această perioadă lucrează tot la Pisa. La sfârșitul anului 1424 Masolino primește comanda pentru a decora cu fresce capela familiei Brancacci din biserica "Santa Maria del Carmine" din Florența. Masaccio i se alătură, însă nu în calitate de calfă, ci ca partener de același rang. În acest timp Masaccio este confruntat cu probleme financiare. În august 1426, este convocat în fața
Masaccio () [Corola-website/Science/299204_a_300533]
-
termine lucrarea, deoarece în iunie 1428 Masaccio moare subit, în vârstă de numai 27 de ani. Cauza morții sale nu ne este cunoscută. La începutul anului 1424, Felice di Piuvechese Brancacci comandă lui Masolino și lui Masaccio un ciclu de fresce pentru decorarea capelei din biserica "Santa Maria del Carmine" din Florența. Artiștii încep lucrul probabil la sfârșitul anului 1424, aceste opere aduc o schimbare în istoria picturii, reprezentând începutul Renașterii. O parte din fresce au fost pictate separat de către cei
Masaccio () [Corola-website/Science/299204_a_300533]
-
și lui Masaccio un ciclu de fresce pentru decorarea capelei din biserica "Santa Maria del Carmine" din Florența. Artiștii încep lucrul probabil la sfârșitul anului 1424, aceste opere aduc o schimbare în istoria picturii, reprezentând începutul Renașterii. O parte din fresce au fost pictate separat de către cei doi artiști, o altă parte împreună, astfel că experții nu cad totdeauna de acord în ceea ce privește autorul diferitelor fragmente, mai ales că Masaccio a murit în 1428 în timpul lucrărilor. Decorarea capelei este terminată în anii
Masaccio () [Corola-website/Science/299204_a_300533]
-
împreună, astfel că experții nu cad totdeauna de acord în ceea ce privește autorul diferitelor fragmente, mai ales că Masaccio a murit în 1428 în timpul lucrărilor. Decorarea capelei este terminată în anii optzeci de către Filippino Lippi, care a făcut câteva modificări și pe frescele deja terminate. Potrivit părerilor unanim acceptate, Masaccio a pictat "Alungarea din Paradis" și scenele din viața Sfântului Petru: "Tributul", "Sf. Petru tămăduind cu umbra sa", "Moartea lui Anania". "Învierea fiului lui Teofil și Sfântul Petru întronat" este pictată de Masaccio
Masaccio () [Corola-website/Science/299204_a_300533]
-
Sf. Petru tămăduind cu umbra sa", "Moartea lui Anania". "Învierea fiului lui Teofil și Sfântul Petru întronat" este pictată de Masaccio și terminată de Filippino Lippi. "Alungarea din Paradis" este una din cele mai mari opere ale lui Masaccio. Această frescă a avut o influență deosebită asupra lui Michelangelo și Rafael, care vor picta și ei această scenă. Adam și Eva - personajele principale ale picturii - sunt primele nuduri renascentiste. Pictorul folosește cu îndrăzneală efectele de lumină și umbră, redând trupurile sculptural
Masaccio () [Corola-website/Science/299204_a_300533]
-
de Donatello. Masaccio a murit tânăr, dar opera sa exercită încă din timpul vieții sale o influență uriașă asupra artiștilor nu numai în Toscana, ci în toată Italia. Soluțiile inovatoare ale maestrului florentin încep să fie utilizate în scurt timp. Frescele capelei "Brancacci" îi inspiră printre alții pe Fra Angelico, Piero della Francesca și pe Fra Filippo Lippi. Filippo Lippi este călugăr carmelit și are posibilitatea să-l urmărească pe Masaccio în timp ce acesta lucrează. În curând părăsește viața monahlă și devine
Masaccio () [Corola-website/Science/299204_a_300533]
-
Piero della Francesca și pe Fra Filippo Lippi. Filippo Lippi este călugăr carmelit și are posibilitatea să-l urmărească pe Masaccio în timp ce acesta lucrează. În curând părăsește viața monahlă și devine pictor. Fiul său, Filippino Lippi, își asumă responsabilitatea finalizării frescelor din capela "Brancacci" după moarte lui Masaccio. În timpul pictării Capelei Sixtine și Michelangelo a fructificat rezultatele creației lui Masaccio.
Masaccio () [Corola-website/Science/299204_a_300533]
-
radio Europa Liberă, de la microfonul căruia s-a adresat timp de aproximativ 24 de ani românilor, informându-i și îmbărbătându-i, până la pensionare. După decembrie 1989 și-a publicat în țară cartea intitulată "„Închisoarea noastră cea de toate zilele“", monumentală frescă a vieții deținuților din închisorile comuniste, comparabilă în multe privințe cu scrisul deconspirator al lui Soljenițîn. Prima ediție a acestei cărți a apărut în Editura Albatros (5 volume), iar a doua la Humanitas (în trei volume). Încă de la apariția primelor
Ion Ioanid () [Corola-website/Science/299214_a_300543]
-
a fost considerată o cale eficientă în învățarea principiilor religioase de către populație, ilustrând Biblia sau Cărțile de Rugăciuni și dedicând interiorul bisericilor gloriei lui Dumnezeu. În acea vreme existau foarte puține persoane care știau să citească; din acest motiv, scopul frescelor era acela de a face creștinismul mai ușor de înțeles și de a-i familiariza pe profani cu conținutul biblic. În fresce, culoarea era aplicată direct pe tencuiala umedă cu care fuziona pentru a forma una dintre cele mai durabile
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]
-
gloriei lui Dumnezeu. În acea vreme existau foarte puține persoane care știau să citească; din acest motiv, scopul frescelor era acela de a face creștinismul mai ușor de înțeles și de a-i familiariza pe profani cu conținutul biblic. În fresce, culoarea era aplicată direct pe tencuiala umedă cu care fuziona pentru a forma una dintre cele mai durabile forme de pictură murală. Acest gen de artă poate fi întâlnit în întreaga Europă. Biserica din Saint-Savin sur Gartempe, Franța, este decorată
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]
-
încăperi cu o suprafață de aproximativ 36.000 m. La fațadă sunt 92 ferestre, iar la mansarda alte 36 în ogiva și două rânduri de baghete. La etajul I, la fațadă centrală, se află „Sală Voievozilor”, cu picturi în stilul frescelor medievale din ctitoriile Moldovei, așezate în chenare de epocă. Picturile au fost executate de Ștefan Dimitrescu și de elevii săi. Tot la etajul I se află sală „Henri Coandă”, ale cărei lambriuri au fost executate după un proiect al marelui
Palatul Culturii din Iași () [Corola-website/Science/299819_a_301148]
-
Pe lângă arc și paveze, ei se mai foloseau de sulițe, pumnale, măciuci, praștii, arcane și unelte casnice transformate în arme. Cavaleria utiliza spada și lancea și era îmbrăcată în armura specifică. Un chip de cavaler este redat și într-o frescă din Biserica Domnească din Argeș, din păcate azi incompletă și mult deteriorată. În ceea ce privește fortificațiile din Țara Românească, există date sigure doar pentru trei: cetatea Severin ("„Ceurin”", "„Zeurino”") și curțile domnești fortificate de la Argeș ("„castro Argias”") și Câmpulung ("„Longo-Campo”"). La acestea
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
precizează clar și papa în scrisorile sale. În Biserica Domnească din Curtea de Argeș se regăsesc trei portrete: Unul este al unui personaj domnesc îngenunchiat și cu mâinile întinse în chip de rugăciune, unul este așa numitul „cavaler fără cap” (tencuiala cu frescă din dreptul capului a fost distrusă) și unul aparținând unui voievod împreună cu doamna sa, care țin în mână macheta bisericii (care are însă două turnuri dispărute azi). Nicolae Iorga considera că nu numai aceste trei portrete aparțin lui Basarab, dar
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
macheta bisericii (care are însă două turnuri dispărute azi). Nicolae Iorga considera că nu numai aceste trei portrete aparțin lui Basarab, dar și mormântul nr. 10, conținând personajul princiar bogat înveșmântat. Ulterior, istoricii au considerat că cel puțin cele două fresce cu chip aparțin lui Radu I, în timpul căruia a fost terminată și zugrăvită biserica. În fine, alții sunt de părere că cel care a început zidirea bisericii (Basarab), e personajul înfățișat cu mâinile întinse, în vreme ce voievodul care a terminat-o
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
personajului princiar îngropat în Biserica domnească din Curtea de Argeș. În Biserica Domnească din Curtea de Argeș se mai regăsesc încă două reprezentări heraldice a dinastiei Basarabilor din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, anume pe o lespede funerară anonimă și în fresca numită „Cavalerul fără cap”. Aceasta din urmă este atât de degradată încât nu se mai pot distinge culorile fasciilor și a câmpului plin. În 1331 o diplomă regală pomenește de „terra Bazarab”, iar un act sârbesc din 1349 menționează statul
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
Isus Cristos, a mielului cu stindardul "Agnus Dei" și a lui Isus Cristos cu cartea în mână. Menționăm de asemenea cheia de boltă cu reprezentarea episcopului Wolfgang aflată în ferulă. Pe peretele de nord al corului se află o frumoasă frescă reprezentând "Răstignirea", încadrată de un decor arhitectural în care sunt plasate o serie de personaje biblice și istorice. Pictura este executată de pictorul Johannes de Rosenau în 1445, presupus a fi originar din Austria. În mod cert, maniera sa de
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
vecinătate, în partea vestică. A fost așezat deasupra intrării în biserică și are patru ferestre, rotunjite în partea superioară, câte una pentru fiecare latură. Pridvorul de la intrarea în biserică este de dată recentă. Interiorul bisericii a fost inițial acoperit cu fresce. Din ele se păstrează urme greu descifrabile. Pe paramentul sudic al corului erau vizibile urmele unei fresce reprezentând scena biblică a luptei Sfântului Gheorghe cu balaurul și câteva figuri de sfinți greu identificabili. Valoarea artistică a picturilor a fost evocată
Alma, Sibiu () [Corola-website/Science/299834_a_301163]
-
partea superioară, câte una pentru fiecare latură. Pridvorul de la intrarea în biserică este de dată recentă. Interiorul bisericii a fost inițial acoperit cu fresce. Din ele se păstrează urme greu descifrabile. Pe paramentul sudic al corului erau vizibile urmele unei fresce reprezentând scena biblică a luptei Sfântului Gheorghe cu balaurul și câteva figuri de sfinți greu identificabili. Valoarea artistică a picturilor a fost evocată de istoricul de artă Vasile Drăguț . Pe paramentul de nord al corului existau fragmentele unei inscripții, probabil
Alma, Sibiu () [Corola-website/Science/299834_a_301163]