3,538 matches
-
locul într-un roman fluviu, după care s-ar sinucide. Și știți de ce? Pentru că personajul realizat n-ar semăna nici pe departe cu modelul original. Sau, din orgoliu, ar părăsi țara, numai așa, de-al dracului, pentru a-i arăta frumoasei originale ce-i poate mintea. Un dramaturg, dacă ar vedea-o și i s-ar părea că e greu abordabilă, ar bate coclaurile cu luciu de apă și sălcii plângătoare, ar pândi cum vânează șalăul și știuca dimineața și în
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mine, da. Apoi a plecat, cu lipovanul acela cu barba mare și roșcovană și cu acordeonul lui vrăjit. A fost ultima oară când l-am mai văzut în viața mea. Dumnezeu să-l ierte! Ei, acum ați aflat cine era frumoasa mea, minunata și nemaipomenita mea frumusețe: Delta, domnilor și doamnelor! "Hăitașul" Eram și noi pe atunci trei, să fie vreo douăzeci și cinci de ani, trei oameni nedespărțiți, împătimiți în ale pescuitului, iar astăzi am rămas singur. Și astăzi, când afară viscolește
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
se păru nespus de dulce. Se așezară pe trepte amândouă. Mama îi ștergea cu o batistă tâmplele asudate, o mângâia pe păr și-i șoptea: — Erai tare frumoasă, nu s-a mai pomenit de mult la greci mireasă așa de frumoasă... O să treacă, lasă. O să fie bine. Doamne, cum te mai învârteai când dansai! O să fie bine, bărbatul tău e om bun, dar nu trebuie să afle. Bagă de seamă să nu afle. Mă duc să mă culc puțin în odaia
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Doamnei. În fiecare duminică, vodă cu frații și cu maică-sa și cu tot alaiul merg la Mitropolia din deal, iar doamna cu domnițele și cu bărbații lor, Maria cu aga Bălăceanu, Smaranda cu Băleanu și Ilinca și Bălașa și frumoasa Casandra, nepoatele mele, merg cu toate jupânesele și jupânițele la Biserica Doamnei. Când se aude clopotul de la Mitropolie că iese mitropolitul, popa de la Biserica Doamnei zice amin la predică și miruiește grăbit înaltele fețe, astfel încât cele două alaiuri cucernice să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
un grec oarecare, care pentru banii ei și-o face ibovnică la vârsta ei - asta-i cuscra voievodului tău. Se pare că o cunoști destul de bine, am auzit că răposatul domn, fratele domniei tale, a fost și el îndrăgit de frumoasa Anastasia. — De ce ești atât de aspră, de ce condamni o căsătorie numai pentru că mama mirelui a călcat strâmb? Domnița Maria nu este chiar copilă, are aproape cincisprezece ani și s-a hotărât singură să se mărite. Vodă Brâncoveanu vrea să aibă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sentință, se auzi glasul calm al prințului: — Călina, înțeleg că vine de la Callia. Doamnele surori ridicară mirate privirile spre Ștefan. Vorbeau și ele tot atât de bine grecește, dar niciodată nu se gândiseră că Pistruiatei cineva i-ar putea spune Callia, adică Frumoasa. Știau grecește foarte bine doamnele, ce nu știau și nu știau deloc era că fratele lor, în afară de ochii verzi ai fetei și genele mătăsoase de culoarea cojii de alună, nu văzuse nimic, nici pistruile și nici sprâncenele depărtate, drepte și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Onorurile îi sunt acordate în același timp cu paternitatea. Continuă de altfel să se culce pe amândouă urechile, auzind de la înțelepți că: "Norocul vine dormind." Două dintre aceste doamne • Rivalitate În 1861 nu era vorba la București decât de o frumoasă nou-sosită, destul de cunoscută în teatrele de exhibiții. Strălucise ca stelele căzătoare din Bois de Boulogne și, precum Lola Montès, chiar jucase un anumit rol. Timp de o vară întreagă fu la Homburg favorita regelui Nordului, monarh fără îndoială puțin generos
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
să amplifice farmecele pe care Dumnezeu i le-a dat cu generozitate. Apropiați-vă de ea și veți fi uimit de asprimea vocii sale, de absența ideilor înalte, de lipsa culturii intelectuale, astfel încât e foarte rar să începi cu această frumoasă interlocutoare o conversație de oarecare valoare. La oamenii de lume se observă numeroase calități, o adevărată distincție a atitudinii, o eleganță naturală și simpatică, o inteligență vie, o uimitoare ușurință în a vorbi toate limbile. Când vor să-și dea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pe argila clisoasă sau uscată. Acolo, în Europa, domnea rușinea și mânia. Aici, exilul sau singurătatea, în mijlocul acestor nebuni lascivi și agitați, care dansau ca să moară. Dar, prin noaptea umedă, plină de miresme vegetale, ciudatul strigăt de pasăre rănită al frumoasei adormite ajunse iar până la el. Când d'Arrast, chinuit de o migrenă cumplită, se trezi după un somn neliniștit, o căldură umedă strivea orașul și pădurea nemișcată. Acum aștepta la ieșirea din spital, uitându-se la ceasul de mână, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
operele ei atâta urâțenie și atâta ciudățenie“. Nimeni n-ar fi înfățișat mai bine o Sfântă Margareta din pântecele căreia iese un balaur hidos, vărsând pe ochi „venin, foc și moarte“. Monstrul marin îl dăruise „magnificului Giuliano de’ Medici“, iubitul frumoasei Simonetta de’ Bardi și fratele lui Lorenzo. — Aceeași Simonetta căreia îi făcuse portretul Botticelli, al cărei chip îl împrumutase și Primăverii sale, cântată de Poliziano și de însuși Lorenzo Magnificul, amantă, dar și „întruchiparea renascentistă a femeilor ideale, egala Laurei
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
prin perucă, părul dispăruse, așa cere impresarul, pentru noul număr : bila rasă : recrut : tuns zero ! Îndreaptă bila pe traiectoria astrului zilei. Așteaptă tangenta, semnalul, simte scăfârlia atinsă de razele focului, a și pornit, țeapăn și curtenitor, în calea Colombinei. — Ei, frumoaso, ce-ai făcut la mare ? Văd că te-ai bronzat temeinic, înseamnă că ai fost cuminte. Am fost soție și mamă. — O dată pe an... șuieră prin apropiere Marilena, Veturia cea vânătă preia repede replica, o înveninează, în vârful buzelor, suflând
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
-și servească ea singură logodnicul și să-l îngrijească. Klapka, văzînd-o, nici una, nici două, o luă ștrengărește de gușă, alegîndu-se cu o palmă zdravănă peste mână. ― Aa? Aprigă fetiță! murmură căpitanul uimit. Ce-i drept, lovește țapăn!... Dar cine-i frumoasa, Bologa?... Ehei, bine o duci tu aici! De aceea nu-ți pasă de noi! ― E logodnica mea, zise Apostol zâmbind. ― Cum? Logodnica...ta? întrebă Klapka complet zăpăcit. Bine, dar asta-i... asta-i nebunie, Bologa!... Iartă-mă, poate că sunt
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cu zapping, schimbậnd canal dupa canal și din cậnd în cậnd tulburandu-mi tsunami-ul din suflet cu vreo idee genială dintr-un SF.Prea mult! Prea mult! Nu mai suport, îmi ziceam în gậnd...Casa lui Yon, atật de frumoasa și de ospitalieră ,începuse să mă apese greu, mai greu... Am ieșit afară în noapte, am privit îndelung cerul, încercậnd să-mi găsesc vreo stea călăuzitoare...Se înnorase deja, iar cerul nu mai era al nostru, ci doar al lui
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
frumoasă și verde Pe-al căreia deal se întinde o mândră grădină. Mari cireși cu boabele negre, cu frunza lor verde, Crengile-îndoaie de greul dulcilor, negrelor boabe, Meri, cu merele roșii ca fața cea dulce-a Aurorei, Mișcă în vânt frumoasele, mari, odorantele roade; Iară pe marginea mândrei grădini înnălțată-i în hâciuri Vița de vie cu frunza întoarsă ce umbră dorește Și cu strugurii vineți și galbeni ce îmflați stau în soare. Vineți cu brumă sunt unii, iar alții cu boabele
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
gelozie, Te văd cum al tău zâmbet voioasă multor dărui, Că veselă și dulce vorbești apoi oricărui Și risipești privirea-ți - când eu pentr-un cuvânt Din gura ta cea dulce, m-aș duce în mormânt. {EminescuOpIV 270} 25Atîta de frumoasă... și tot numai femee? Ah! am crezut o clipă ca ești poate o zee, Ca marmura de rece că treci pe lângă oameni, Din ființe muritoare nici uneia nu-i sameni, Ș-atuncea, ca în ceruri o steauă, să te-ador - 30O
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
se plânge mai amară, De-atunci mai rece-i vântul și iarna e mai albă, De-atunci prin stânci de ghiață cu o suflare slabă S-aude-un gemet aspru etern și amorțit: E Nordul care plânge pe fiica ce-a fugit. Frumoasa-acea fiică, un înger dulce, blând, De-o frumusețe care senină, strălucind, Ai crede că-i a lumei înger senin de pază, Încununat de stele, învesmîntat de raze - Al valurilor astru, al mărei sânt amor, A stelelor regină, a nopții
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
care nu se mai poate regenera A mai rămas în urma un mileniu. Timpul și-a făcut datoria. Ne zbatem între Scylla clipei și Charybda veșniciei. După zece ani de lupte cumplite, războiul troian s-a încheiat. Pentru ca, între timp, prea frumoasa Elena îmbătrânise. Prea mult timp ne fura tărâțea vieții. Poate singurul lucru care funcționează ireproșabil în viața tuturor este trecerea timpului. Misiunea bătrâneții este să caricaturizeze idealurile de altă dată. Trecerea timpului salvează arta de inflație. În ciorba lui Cronos
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și Gavril,... în Galatia, împreună cu soția sa Ana, și cu copiii lor”. Sunt lămurit, dragule, dar trebuie arătat că prin acest act Petru Șchiopu vodă dăruiește mănăstirii cu hramul Shimbarea la Față din muntele Sinai, la care era închinată mănăstirea Frumoasa, șase fălci de vie din Dealul Porcului de la Cotnari „pentru pomenirea... răposaților, pan Balica și Ana”. Cu numele Balica am scos-o noi la capăt, dar cu anul când acest Melentie Balica a zidit biserica este oleacă de cântec, vere
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
prevind între ochii noștri răsipire și pustiire a o mică bisericuce ce s-au numit mai nainte Galata de Gios”... (precum spune Grigore Ghica Voievod). Ai spus tu multe, vere, dar nu mi-ai lămurit de unde până unde numele de Frumoasa dat acestei mănăstiri? Apoi nu ți-oi putea spune taman ziua când i s-a spus așa, dar știu că un călugăr a zis că ar fi bine să însemneze numele de „Frumoasa” pe o Evanghelie a bisericii și sub
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
spânzurătoare, știi cumva care a fost ultimul gâde al târgului Iași? Îl știu, vere. Îl știu. Numai că pe vremea lui execuțiile nu se mai făceau pe Podul Spânzurătorii, ci pe Movila Sarandei, aflată în fața porții dinspre nord-est a mănăstirii Frumoasa, care se cheamă chiar “Poarta Spânzuraților”. Pe Movila Sarandei se țineau iarmaroacele și execuțiile aveau loc în zilele de iarmaroc. De ce se chema “Poarta Spânzuraților”? Fiindcă înaintea execuției, oricât de nelegiuiți ar fi fost condamnații la spânzurătoare, primeau totuși binecuvântarea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cheamă chiar “Poarta Spânzuraților”. Pe Movila Sarandei se țineau iarmaroacele și execuțiile aveau loc în zilele de iarmaroc. De ce se chema “Poarta Spânzuraților”? Fiindcă înaintea execuției, oricât de nelegiuiți ar fi fost condamnații la spânzurătoare, primeau totuși binecuvântarea preotului mănăstirii Frumoasa. Până aici ai notă maximă, dar spune-mi cum îl chema pe ultimul călău al târgului? Îi spunea Gavril Ciobanul, zis Buzatu. Știi cumva cum a debutat în noua lui îndeletnicire? Mai paradoxal nici că se poate!!! Cum? Punând ștreangul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de nori se arăta luna supărată și care fuma.. .al dracului muiere, fumează și aceea!.../ Pe cer ieșise luna. Arăta ca o elevă de șaisprezece ani ce se juca în bancă cu oglinda și se întreba dacă este sau nu frumoasa.. ./” Interogația din titlul romanului lui Ariton rămâne la prima vedere o provocare, pentru ca după parcurgerea întregului text, cu acel final atât de dramatic, să conchidă în același stil ironic ce domină întregul ansamblu, cu un răspuns poate nebănuit de autor
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
o putere nestăvilită și de o energie ieșită din comun. Vouă vă pot spune și că... atingerea aceea l-a făcut să se îndrăgostească de zâna Soarelui. Ce mai putea face? Doar să înfrunte pericolele și să se întorcă la frumoasa lui ca să o ceară de la tatăl ei de soție...Dar vom mai vedea... Lupta cu forțele naturii Cu cine credeți că se va lupta mai întâi pentru a-și încerca forțele? Ei, da, cu nimeni alta decât cu Prințesa Vânturilor
Prințul Andrico by Adelina Ciocan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91480_a_92896]
-
în plus nu conta chiar dacă era lângă mine și amândoi înzăpeziți la peste 300 de kilometri distanță. Nu știi ce poate face gelozia din om. Ia să te văd, măi. Geografule, cum îmi faci tu mie legătura ia cămin în Frumoasei, cu iubita mea, prin portarul ăla prostănac, cu stația aia amărâtă. M-a lăsat mască, a înșurubat-o pe una Nuți de la Câmpina, care era de serviciu de preluare date, și Nuțișor în sus, Nuțișor în jos, a convins-o
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Adormită îmi scria numărul de telefon și se aruncă, de disperare că nu i-am cerut și ei numărul de telefon în pasajul de la Inter. Poți să o lași așa să se zdrobească de ciment? Nu, așa că mă scuz la frumoasa, că am văzut o verișoară cosânzeană de la țară și trebuie neapărat să-i spun ceva, dar să nu plece că mă întorc imediat, și fug pe scara rulantă, să fiu acolo când aterizează cosînzeana-verișoara, ca să o prind în brațe, să
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]