24,647 matches
-
Un castel. Un castel al poveștilor cu happy-end, inundat de frumos, unde nu există niciun strop de răutate. Zâmbești? Îți dau voie. Pentru că mi-ai intrat în suflet. Definitiv. Ai toate calitățile din lume, de care aveam nevoie. Tandrețe. Înțelegere. Frumusețe interioară. Dar și a trupului, chiar și acum. Da, și acum, ascultă-mă bine. Mâinile tale sunt frumoase și mângâietoare. Ochii tăi - cei mai limpezi din univers. Sufletul, locul unde aș vrea să locuiesc o veșnicie. Tu meriți tot din
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Alma- Firul de pai) Lună plină. Argintie. Parcă în seara aceea era mai frumoasă ca oricând. Razele ei coborau drept, făurind adevărate cărări în aerul rece al nopții. O privea fără să clipească, vrând parcă să se umple de toată frumusețea ei, aproape ireală... O privi până când simți că amorțește, așa cum stătea sprijinită în cot. Se ridică ușor, cu grijă, de teamă să nu strivească florile mici, albe, împrăștiate prin iarbă... Dumnezeule! Își privi palmele. Erau pline de noroi. Un noroi
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
joacă pe sine. "Aceasta nu va rivaliza cu viața, ci va trece dincolo de ea; nu va înfățișa corpul în carne și oase, ci corpul în stare de extaz, și, în timp ce va răspândi un spirit viu, se va drapa într-o frumusețe de moarte"11. Ca și Craig, Emil Botta este conștient de primejdia afectării, dar fără a reuși să o evite ("Unii poate vor vedea, pe nedrept, o afectare din partea mea..." spune teoreticianul). Pe de altă parte, această afectare, această poză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
un aeroplan. În loc să se minuneze și, eventual, să se bucure, meșteșugarul nostru se uită în zare după aeroplan, fluieră a pagubă și conchide: "Toate-s nimica". Astfel e jocul de-a cuvintele în poezia lui Emil Botta. În loc să-l bucure frumusețea mirajului, îl cutremură pericolul nebuniei, adică al glisării într-un absolut al gesturilor fără consistență. Și atunci, din spirit de conservare, își creează un metalimbaj ce îl oglindește pe primul, cu dorința perfidă de a-l anula; un joc de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
și, ca să spunem așa, homeopatică pe care o conține".20 Doza homeopatică de moarte din orice gest uman, din orice clipă care devine amenințătoare, permanentă, această doză ține în egală măsură de viață, pe care o colorează, dându-i o frumusețe tragică, dar și de moarte, pe care o incită, îi dă un plus de candoare și de veridicitate. Moartea este în permanent tangou cu viața, cu noi, ne cheamă și ne alungă, ne recită poeme și ne ține serenade. Poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Jean Grenier, cu firescul care-i caracterizează scrierea, reflectă: cine știe dacă partea divină care se află în om nu constă în această latură sublimă a copilăriei? Deci, câtă vreme omenirea va avea copilărie, arta naivă și autenticitatea vor aparține frumuseții și vor fi asociate cu iubirea. Dragostea cu care iei culoarea de pe paletă ca s-o pui pe pânză este aceea care încălzește tabloul. Gheorghe Boancă, absolvent al Liceului „Octav Băncilă” din Iași și al Școlii Populare de Artă a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în cuvinte a oamenilor și a satului nostru. Sper că am reușit să zugrăvesc și în cuvinte imaginile așa cum le redau în culoare. Lumea pe care am redat-o în cuvinte este a mea, așa cum am văzut-o dintotdeauna, cu frumusețile, greutățile, bucuriile și necazurile ei. O lume în continuă schimbare. Am căutat să redau unele expresii originale și limbajul vechi al țăranilor noștri care sunt deja dați uitării, că doar ne modernizăm, ne emancipăm și trebuie să uităm că suntem
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fiecare zi! Moartea mă determină să fiu esențial. M-a impresionat foarte mult sunetul pământului căzând pe coșciugul lui Nae Ionescu. Morții antici nu sunt deloc frumoși. Numai morții creștini sunt. Am găsit totuși la Homer un mort de toată frumusețea: Pentesileea, regina amazoanelor, omorâtă de Ahile. Și plânge Ahile că a omorât frumusețea asta de femeie... Și-atunci Tersit — vocea poporului muncitor — se apucă să insulte cadavrul Pentesileei. Ahile îi dă un pumn și-l omoară — pe poporul muncitor — că
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
sunetul pământului căzând pe coșciugul lui Nae Ionescu. Morții antici nu sunt deloc frumoși. Numai morții creștini sunt. Am găsit totuși la Homer un mort de toată frumusețea: Pentesileea, regina amazoanelor, omorâtă de Ahile. Și plânge Ahile că a omorât frumusețea asta de femeie... Și-atunci Tersit — vocea poporului muncitor — se apucă să insulte cadavrul Pentesileei. Ahile îi dă un pumn și-l omoară — pe poporul muncitor — că-i obraznic și insultă cadavrul ăleia. Aici am văzut așadar o frumusețe, deși
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
omorât frumusețea asta de femeie... Și-atunci Tersit — vocea poporului muncitor — se apucă să insulte cadavrul Pentesileei. Ahile îi dă un pumn și-l omoară — pe poporul muncitor — că-i obraznic și insultă cadavrul ăleia. Aici am văzut așadar o frumusețe, deși în principiu morții antici nu sunt frumoși. Creștinii sunt cei care au introdus masca frumoasă a mortului. Cine slujește lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului. MONARHIE Sigur că forma ideală de guvernământ e monarhia. Monarhia ar presupune și
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
dar până anul viitor, mâine vom vedea răsăritul la mare spusese Andreea cu voce tare râzând. Ar fi culmea ironiei să ne trezim singure pe plajă la ora aceea. Eu cred că mai sunt și alți amatori de astfel de frumuseți, spusese mama. Totul ține de sensibilitatea fiecăruia și de dorința de a lua cu el cât mai multe amintiri, de prin locurile pe unde a trecut. Aparatul foto ne va ajuta să imortalizăm evenimentul. Să sperăm că merită osteneala, cred
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
oferea o diversitate tematica. O perioadă am reluat temele Ecoul, Germinație, Maternitate, Mireasa, siluete cucuteniene, majoritatea sunt inspirate din viața cotidiană, din natură. Îmi plac siluetele feminine, deseori le modelez cu adevărate voaluri florale, încercând să subliniez maternitatea, sensibilitatea și frumusețea. Discutăm cu Ecaterina Petrovici despre ceramică de Cucuteni. Ea făcea lucrări de grafică cu figurine umane, pe care reprezenta rombul. Am lucrat și eu siluete feminine preluând elemente decorative de pe ceramică neolitica. O pasiune veche a mea a fost cea
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
realizat lucrări la fel de importante și durabile că cele ale confraților. Și ele au cioplit piatră, au modelat lutul după ce au construit armaturi solide, au turnat apoi în gips parcurgând toate etapele procesului tehnologic, au mângâiat lemnul cu dalta, răpind fibrelor frumuseți ascunse. Marmură, nobilul material râvnit de sculptori de când este lumea, sub mâinile delicate ale femeilor sculptor din cetatea Moldovei, nu a reprezentat un teritoriu neabordabil ci, dimpotrivă, a fost materialul care a înviat expresiv chipurile unor personalități trecute în lumile
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
îmi oferea o diversitate tematica. O perioadă am reluat temele Ecoul, Germinație, Maternitate, Mireasa, siluete cucuteniene, majoritatea sunt inspirate din viața cotidiană, din natură. Îmi plac siluetele feminine, deseori le modelez cu adevărate voaluri florale, încercând să subliniez maternitatea, sensibilitatea, frumusețea lor. “ Lucreția Filioreanu Dumitrașcu LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 27 25 Tradiție cucuteniană teracota patinata 40x30x30cm LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 28 26 LUCRETIA
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Amelia Pavel, Ion Frunzetti, Radu Negru), Cronică, măi, 1971. -Radu Negru, La Pallady, Cronică, februarie, 1972. -Radu Negru, O expoziție de artă plastică dedicată satului românesc, Flacăra Iașului, februarie, 1972. Radu Negru, Georgice contemporane, Cronică, martie, 1972. -Aurel Leon, Solemnă frumusețe a sărbătorii, Cronică, martie, 1972. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 132 130 -Claudiu Paradais, Expoziția de pictură și sculptură a Școlii populare de artă, Clasele profesoarelor Viorica Bălan și Lucreția Dumitrașcu, Flacăra
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
confirme sau să nege, judecata dată prin lege. De frică toți o acceptă, o și laudă cât de dreaptă este și ce serpentine coboară, pentru ca pedeapsa să fie scurtă și ușoară. Poate am obosit să mai zbor, să mai cânt frumusețea pământului, fără să mă tem că nu mai pot scrie, cu harul de la Dumnezeu dăruit și mie. Ce sentiment de culpă și duplicitate am avut toată vremea, cu nuferii desprinși din mine, fără proiecte, am însetat și am supraviețuit? cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
oferea o diversitate tematica. O perioadă am reluat temele Ecoul, Germinație, Maternitate, Mireasa, siluete cucuteniene, majoritatea sunt inspirate din viața cotidiană, din natură. Îmi plac siluetele feminine, deseori le modelez cu adevărate voaluri florale, încercând să subliniez maternitatea, sensibilitatea și frumusețea. Discutăm cu Ecaterina Petrovici despre ceramică de Cucuteni. Ea făcea lucrări de grafică cu figurine umane, pe care reprezenta rombul. Am lucrat și eu siluete feminine preluând elemente decorative de pe ceramică neolitica. O pasiune veche a mea a fost cea
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
realizat lucrări la fel de importante și durabile că cele ale confraților. Și ele au cioplit piatră, au modelat lutul după ce au construit armaturi solide, au turnat apoi în gips parcurgând toate etapele procesului tehnologic, au mângâiat lemnul cu dalta, răpind fibrelor frumuseți ascunse. Marmură, nobilul material râvnit de sculptori de când este lumea, sub mâinile delicate ale femeilor sculptor din cetatea Moldovei, nu a reprezentat un teritoriu neabordabil ci, dimpotrivă, a fost materialul care a înviat expresiv chipurile unor personalități trecute în lumile
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
îmi oferea o diversitate tematica. O perioadă am reluat temele Ecoul, Germinație, Maternitate, Mireasa, siluete cucuteniene, majoritatea sunt inspirate din viața cotidiană, din natură. Îmi plac siluetele feminine, deseori le modelez cu adevărate voaluri florale, încercând să subliniez maternitatea, sensibilitatea, frumusețea lor. “ Lucreția Filioreanu Dumitrașcu LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 27 25 Tradiție cucuteniană teracota patinata 40x30x30cm LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 28 26 LUCRETIA
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Amelia Pavel, Ion Frunzetti, Radu Negru), Cronică, măi, 1971. -Radu Negru, La Pallady, Cronică, februarie, 1972. -Radu Negru, O expoziție de artă plastică dedicată satului românesc, Flacăra Iașului, februarie, 1972. Radu Negru, Georgice contemporane, Cronică, martie, 1972. -Aurel Leon, Solemnă frumusețe a sărbătorii, Cronică, martie, 1972. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 132 130 -Claudiu Paradais, Expoziția de pictură și sculptură a Școlii populare de artă, Clasele profesoarelor Viorica Bălan și Lucreția Dumitrașcu, Flacăra
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
cei de sus știau mai bine. Toată lumea se relaxează puțin, se ia masa și se merge la culcare. Zona e frumoasă, dar asta se poate vedea doar dimineața când pornim din nou la drum. Trecem granița și pe parcursul dimineții admirăm frumusețea și transformările din natura Ungariei. Bravo lor! Dintr-o pustă întinsă până la granița cu Austria, așa cum o știam până în 1991, acum se desfășoară în fața ochilor noștri sute de hectare de liziere care înconjoară terenuri frumos cultivate și așezări cochete. Pe
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
deja după preotul spitalului. Petra îmi dă o lumânare groasă, albă, pe care să scriu ceva. Eu scriu cum mă inspiră cei de sus: „Raisa, floare a cerului (Raisa, Blume des Himmels)”; Petra ia lumânarea, o citește se bucură de frumusețea textului și o așează pe masa pregătită. Vine preotul, se pregătește și ne explică faptul că nu se aprinde lumânarea din cauza aparatelor cu oxigen. Am ales un text frumos în care o închinăm pe Raisa puterii divine dar nu l-
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
apoi se întorc și ele la casele lor pentru că au treabă.” Și m-am trezit la casa mea de la Frasin, lângă teiul de la fântână și un glob mare de lumină a apărut deodată între fântână și tei; era de o frumusețe extraordinară. În grădină, în spatele fântânii era soțul meu care îngrijea o tabla cu iarbă de foc, de lumină. L-am întrebat dacă el a făcut globul de lumină și mi-a răspuns că nu știe cine l-a făcut. Mulțumesc
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
adânci, Sfinxul și Femeia în fața oglinzii formează prima etapă a literaturii scriitoarei, a lirismului pur și a autoanalizei incisive, după aceste opere se trece ușor spre obiectivarea acțiunii, tinzând spre un realism naturalist, renuntând definitiv la romantismul-liric al incipiturilor scriitoricești. Frumusețea, caracterul oniric al acestor proze, este confesiunea apropiată poeziei, vizând descifrarea complexului existenței, mai exact autocunoașterea : Mă interesează mult și sufletul celorlalți, mă pasionează chiar, îi privesc neobosit și ochiul meu vede toate firele cât de încâlcite care mână faptele
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
și cu icoane, cu mirodenii și cu psaltiri, și așteptă de mult, pustie, pe călărețul zvelt care nu știu de unde sosea în ceasul când s-a oprit la un prag și a descălecat ușor ca pană, cu o singură mișcare... Frumusețea acestui fragment constă în renunțarea la explicații tip ”balastru literar”, care aglomerează mesajul banalizându-l. Cu cât mesajul rămâne încifrat, cu atât necunoscutul deplin fascinează lăsând frâu liber imaginarului. După acest fragment textul își reia parcursul stilistic specific, mai mult, mesajul
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]