11,568 matches
-
până sub casa mea; mi-e dor de mama plecată seva din lacrima ta în chip de lumină, scuturând cuvintele uitate fructe atârnate sus la grindă. Acest dor stiu, mă poate ucide între azur si orizontu-mi uitat începutu-mi de furtună, cât să trezesc întregul sat, în strigătele-mi lucide din viața-mi atât de grea și lumea asta atât de străină, din care și mâine aș pleca. (Paris, 14 iulie 2009) Îmi lipsesc Crede-mă! Îmi lipsesc soarele carpatin și
DOR DE SĂRBĂTORI de MARIA COZMA în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361225_a_362554]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > VESTIGII DE GÂND Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 233 din 21 august 2011 Toate Articolele Autorului Îți fulgeră minunea din tine răvășită De vechi furtuni astrale ascunse-n ochi de vânt. Și te strivesc mecanic iubiri și legământ Uitate pe un umăr de teamă și ispită. Huangdi ți-e în sânge din zeii lui Pământ, Cu cele patru fețe privește peste timp. În tine zac
VESTIGII DE GÂND de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361234_a_362563]
-
mai este frică de liniște. Deși iubesc linistea.Dar liniștea ...normală ...cea tulburata de zumzetul unei albine,foșnetul unei frunze...strigatul unei păsări pe care n-o cunosc...râsul unui copil. Liniștea absolută mă înspăimânta. Liniștea de mormânt. Liniștea dinaintea furtunii. Referință Bibliografica: Mâna Neagră / Nuța Istrate Gangan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 222, Anul I, 10 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nuța Istrate Gangan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
MÂNA NEAGRĂ de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360778_a_362107]
-
nr. 238 din 26 august 2011 Toate Articolele Autorului De te-am iubit prea mult îmi cer iertare. Nu am știut zălog pe suflet să îmi pun Și de-am simțit că sunt doar alinare, Eu am ales noianul de furtuni. Am așteptat în fiecare clipă Și m-am pierdut în gânduri tot mereu... Sperând că în iubire nu e frică M-am înșelat...Îmi pare rău. Și de va fi să poți trăi măcar o dată Ce eu trăiesc în fiece moment
MESAJ de MĂDĂLINA SIMINEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360789_a_362118]
-
starea totală a poeziei, rafinată, spirituală, erudită: „În loc să-și țină ugerele la căldură,/ pline sau goale,/ cu lapte confiscat de iarbă udă/ își pun sânii de silicon cu iaurt ... // Se sperie de urși hămesiți/ și de tunete, la timp de furtună mare/ răcesc repede dacă vine toamna brusc/ și nu supără pe nimeni de altfel ... // Te privesc din camioanele grele/ care le duc șuierând la abator/ și nu văd colțul de metal/ care le crapă capul ... Nu-l văd pentru că vine
LUCEFERI CU BUZE ROSII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360793_a_362122]
-
Adună-le tu cântăreț din liră, Trimite-le departe la izvor, Unde iubirea se resfiră. O fugă nebună se încinge, Cuprinsă-mi e ființa de dor, Nici o apa nu-l poate stinge, Și nici să-l oprească din zbor. Simt furtuna. Iubirea-i departe, Zgomot de ape, liniște în cer, Vino lângă mine aproape, Căci știi bine; Te prefer. Referință Bibliografică: La izvorul dorului...autor Mihai LEONTE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 219, Anul I, 07 august 2011
LA IZVORUL DORULUI...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360835_a_362164]
-
cusute - strânse la mijloc - iar sub icoană, candela cu ulei și fitil, busuiocul sacru și sticluța cu aghiazmă, făcătoare de minuni. Undeva, lângă candelă, lumânarea de la Paști, cu care ocoleau biserica, luminiță ce se aprindea în momente grele pentru oameni: furtuni, fulgere, trăsnete, grindină, în scopul îndepărtării duhurilor rele. Obligatoriu, în cel puțin o cameră, în tavanul din lemn, încă de la construcție se prindea puternic un cioc din fier făcut de țiganul fierar, de care se agăța coșul împletit din fâșii
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
răsare/ Maica Domnului c-o strachină mare,/ cu lapte și azimă plină... („Foamea”, p. 26); Mă culc, mă ridic, sun din carne, din oase,/ pâinea mea sună, apa mea sună, somnul meu sună./ Parcă întreg sunt făcut din fier și furtună,/ pe nicovală și subt baroase.// Ca lupii mă rupeți, ca iadul mă frigeți,/ în țipătul vostru Satana mă strigă.../ În rărunchi, în plămâni, cătușa mi-o-nfigeți,/ până și-n inimă am o verigă... („Lanțuri”, p. 27); Crucile, strâmbe și
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
căutat pe mess; Nu erai online Și nici pe invizibil. Am devenit bănuitor: Ceva s-a întâmplat! Ți-am format numărul să te sun, dar nu mai aveam minute Și, dintr-o dată, m-am văzut singur pe un ocean în furtună. M-am gândit ce-ar fi dacă Dumnezeu, (din când în când), mi-ar da câte o pauză de viață să mă antrenez pentru eternitate? Aș prețui mai mult, fiecare minut, când sunt cu tine... Referință Bibliografică: Antrenament pentru eternitate
ANTRENAMENT PENTRU ETERNITATE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360940_a_362269]
-
ului Creator. Prin schematizare și tipizare decorativă, sedus de latura tematică, locus logicus de factură axiomatică din „Firul de fum”, forează în trecutul abscons al altui Eu contingent, deja eclipsat de o aceeași „pecete“ a arderii: „Am cules/ nenumăratele tale furtuni / și-am continuat să trăiesc / - prin bolul inocenței - / în visul transformat în firul de fum, / ce se strecoară / prin toate ungherele tale/ cu veșnica pecete a arderii”. Culminarea trăirii poetice gândită (sau gândirea poetică trăită) prin „bolul inocenței“ sugerează aspirația
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
ontologică la plenitudinea misterului sferic, cu in edite bipolar ități n oeti ce. Fără a instaura confuzii semantice, joncțiunea dintre adevărul tulburător, circumscris în conștiință, și finalitatea itinerariului nostalgic se produce cu intransigență: „Între noi / tremura de mult depărțirea /delănțuind furtuni de spaime, /în ploi dese de lacrimi./ Priveam cum te depărtezi / - fluture alb - / prin asfințitul tăcerii /aripilor însângerate de strigăte, /lăsîndu-mă să-mi gust întristările / înmiit de întregi” (Priveam). Delimitarea spațiilor privilegiate este conturată tonic de răspunsul la spaima în fața
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
Haiku > GÂNDURI IN HAIKU Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 237 din 25 august 2011 Toate Articolele Autorului un ochi pe față un ochi pe dos, mereu, haina timpului. toamna ruginie, lumină rece, pe drum bătătorit. bântuit de furtuni, suflet-poezie, fulger în dar. ciocârlie-tril, dimineață de vară, muntele-cântec. pârtie de brazi, verdele suind voios vârfuri amare. mângâierea ta crestele munților în plecăciune depărtările inimă călătoare clipă fugară Referință Bibliografică: Gânduri in haiku / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
GÂNDURI IN HAIKU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360934_a_362263]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ÎN BRAȚELE HIMERELOR FEMEI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 237 din 25 august 2011 Toate Articolele Autorului In brațele himerelor femei I-a îmbătat furtuna pe-ai noștri bărbați Legănați de valuri,de fulgere străpunși, O tulbure maree se-ntinde până marți Când în miezul apei marinari se lasă unși. Cum le plutește vina-n jurul frunții Că pe tăcute râvnesc la alte mirese Și
ÎN BRAŢELE HIMERELOR FEMEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360932_a_362261]
-
de ea și frica ce se insinuase în zorii zilei... Se trezise într-o neliniște apăsăstoare ce-i răscolea din ce în ce mai dureros, pacea din somnul nopții, singurul moment în care uita tot... Țipete amestecate cu lacrimi și înjurături năvăliseră ca o furtună peste ființa delicată ce-și pierduse visele pe care le răstălmăcea la fiecare trezire... -Nelu, vino repede! Gigi nu mai respiră! Doamne, nu face asta! Te rog! Țipetele mamei îi împungeau creierul și ar fi vrut să fugă pe câmpul
DĂ-MI , DOAMNE, UN PETEC DE CER! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360938_a_362267]
-
nervoase, epuizării psihice. Și Dumnezeu zice - odihnește-te, dormi, mănâncă, până te pui pe picioare din punct de vedere fizic. După aceea vino la întâlnire specială cu Mine. Și acolo, în întâlnirea aceea specială, Dumnezeu a adus un vuiet, o furtună mare, și a spus - uite, Eu nu sunt în furtună. A venit un foc mare și a spus - Eu nu-s în foc. Și a venit un susur blând și subțire, o voce înceată - Ilie, Eu nu sunt în evenimentele
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
până te pui pe picioare din punct de vedere fizic. După aceea vino la întâlnire specială cu Mine. Și acolo, în întâlnirea aceea specială, Dumnezeu a adus un vuiet, o furtună mare, și a spus - uite, Eu nu sunt în furtună. A venit un foc mare și a spus - Eu nu-s în foc. Și a venit un susur blând și subțire, o voce înceată - Ilie, Eu nu sunt în evenimentele acelea spectaculare. Eu altfel Mă manifest în lume. Ioan Ciobotă
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
Publicat în: Ediția nr. 935 din 23 iulie 2013 Toate Articolele Autorului M-am rugat capra să-i crape Și-a făcut-o, dar, pesemne, Eronat, din două capre, I-a crăpat-o p'a de lemne, Astă noapte pe furtună A pălit-o cu lumină, Din gorun, ce capră bună!... De surcele-i curtea plină ... Nu te joci cu-a Lui putere, Însă, tare m-a durut, Eu vecin, zahăr și miere, I-o dădui cu împrumut! Valeriu Cercel Referință
UNDE DAI ŞI UNDE ... CAPRĂ ! de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364225_a_365554]
-
ne-aruncă de ici colo și ne așează-n mormânt după placul ei, și nu știm de unde vine și unde se duce. Năzuința noastră e să creștem în sus, să ne întindem crengile și frunzișul în zare, dar pământul și furtunile ne mână unde se nimerește, și dacă fulgerul se abate asupra coroanei tale și te despică până la rădăcină, sărmane copac! ce mai poți face?”( fragment din Hyperion - Holderlin). ......... „era lumină pe vremea când mâinile mele se umpluseră de mâinile tale
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
bănci și alei pentru plimbări. Pe cărările amenajate și marcate se pot face drumeții în bogatul spațiu verde din împrejurimi, unde se găsesc locuri aranjate pentru grătar. Pe aceste locuri se găsesc cabane pentru protecție și refugii în caz de furtună și sunt amenajate cu parcări pentru mașini. Cele mai căutate și iubite locuri de către drumeți sunt vârfurile Hohenkarpfen, cu înălțimea 912 de metri și Hohenlupfen, cu vârful de 977 de metri înălțime. De pe aceste două dealuri ți se deschide în fața
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > NAVIGÂND PE MĂRI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 930 din 18 iulie 2013 Toate Articolele Autorului NAVIGÂND PE MĂRI... Gânduri navigând pe mări, Înfruntând aprige furtuni, Iluzorii țărmuri peste zări, Zburând neîncetat peste genuni. Ele pleacă din inima în clocot, Care se zbuciumă în a vieții luptă, Bătăile ei fac mai puțin zgomot, Atunci când amintirile-și ascultă. Bătrână trecută prin mulți ani, Rezistă prin magice forțe
NAVIGÂND PE MĂRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364244_a_365573]
-
a arătat favorabil creștinilor, după întărirea domniei s-a lepădat de Hristos și a început a-i pedepsi din nou pe creștini, drept pentru care a și intrat în istorie cu porecla de Apostatul. Și dorind el să stârnească iarăși furtuna cea pierzătoare de suflete creștinești, a poruncit ca toate provinciile imperiului să se întoarcă la cinstirea vechilor idoli greci, numind guvernatori și comandanți militari dintre păgânii care-i împărtășeau convingerile. Așa se face că sosind în cetate vicarul Traciei, pe
MUCENICI ROMÂNI de ION UNTARU în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364247_a_365576]
-
emoționantă, declarându-și deschis, fățiș starea, a lui, a celor deopotrivă cu el: Sunt tot mai mult intrat în acolada/ Singurătății celor care scriu/ Și se așterne în cuvânt zăpada/ Și-s tot mai rare oazele-n pustiu/ Se înmulțesc furtunile-n pahare/ Chiar adevărul pare inutil/ În argumente justificatoare/ Se-mpotmolesc figurile de stil/ Cât liniște în tunuri se dilată/ Și pentru broaște mai există lac/ Acest sfârșit de veac mi se arată/ Din față înger și din spate drac
„AMURG PE JUMĂTATE” – DE VIOREL MUNTEANU (VOLUM DE POEZII INEDITE IN MEMORIAM) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363113_a_364442]
-
m-am temut, am privit drept în sus, după Iisus. Apoi, în jos, după fratele meu care a fost. Dar numai Piatra mai era la loculșstiut, singură, fără frate, și fără Iisus.” În “Sus, între Iisus și o pasăre a furtunii”, Melania povestește momentele prăbușirii unui avion în care era călătoare. “Atunci, l-am revăzut pe Iisus al meu, zbucnind ca un crin nu din Cer, nici din carlingă, ci din chiar crucea de pe pieptul cardinalului de la Vatican. Iisus părăsise, pentru
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
și atmosfera este, nu atât de liniște, cât de „stihiile tăcerii”. Atmosfera e sfâșietoare, copleșitoare, de tristețe absolută și rivalizează cu cea a poemelor lui George Bacovia. Un alt sonet foarte reușit este cel intitulat „Coșmar” în care, atmosfera unei furtuni îl face pe poet să se creadă în altă lume. Ritmul, măsura, cadența, muzicalitatea din poezia cu formă fixă, ar fi putut face din Mihai Baicu, un sonetist clasic, un autor de lied-uri, rondeluri sau de romanțe, în orice
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
pune în culegeri. Tristețea o respinge prin recurs, Alungă ură și neînțelegeri, Dilemele le-ascunde prin alegeri, Dar frunzele-s uscate pe parcurs. Ascunsă-n bolta neagră, plânge lună, Prin ceața deasă, soarele suspină, Se iau de mână toamnă și furtună. Dar noi călătorim tot spre lumină, Că dragostea ne ține împreună Și inima de fericire-i plină. PLOAIA PLÂNGE E tristă toamna, tremură, suspină, Că cerul ei este din nou pustiu Și-n miezul zilei s-a făcut târziu Și
ALTE OPT SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368304_a_369633]