7,015 matches
-
și păsările în apartament cu oamenii. Vă aștept. Salutari de la Miki, Piki și Coco ! Sfârșit ! PĂDUREA CÂNTĂ În vacanță la bunici de Ion Bălan - 2006 Distribuția: Ana, elevă; Raluca, elevă; Lupul, Șuru; Vulpea, Șireata; Pisica, Miki; Cocoșul, Moțatul; Puișorii de găină. Tabloul I La margine de codru, casa bunicilor. În curte, trei pui în jurul cocoșului. Puii „recită” sau cântă: Puiul I: Suntem trei frățiori./ Puiul II: Cântăm și ne veselim./ Puiul III: Ciugulim, ne zbenguim./ Puiul I: Piuim întreaga vară. Puiul
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
sperie cu arma de vânătoare. Miki: Ia te uită ce importanță își dă Moțatul ?! Ana: Miki, nu-i frumos să-l jignești pe Moțatul ; el dă deșteptarea în zori de zi. (cocoșul cântă din răsputeri) Are grijă de pui și găini (puii se agită) Și dă alarma când apare Vulpea sau Lupul. Miki: Da, după moartea lui Grivei, Moțatul a rămas stăpânul curții. Ana: Miki, Miki, ești mereu certată cu cei din curtea bunicului. Puii (în cor): Piu, piu, piu, împăcare
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
cumsecade dintre toți câinii pe care i-am cunoscut. Și, slavă Domnului, am cunoscut destui care m- au fugărit. (pentru el: Deși a plecat cu o bucățică bună din blana mea când m-a prins când să intru în cotețul găinilor. Mă grăbeam, coana Vulpe se pregătea de câteva zile pentru atac! Grivei, el lătra la lună rockul ăsta. Sărmanul, l-a răpus ursul înainte de a veni pădurarul cu pușca). Se aude motor de mașină; în curte intră Ana urmată de
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
într-o zi în pădure, și nu te-am mai văzut de câțiva ani. Cum o duci ? Lupul: Greu, Raluca, m-am săturat de atâta iarbă. Raluca: Surule, te avertizez ca nu cumva foamea să te împingă în cotețul cu găini. Lupul: Raluca, tu crezi că eu sunt Vulpea ? Am venit în vizită pentru a-ți pregăti sosirea. (pentru el: Dacă ați ști voi de când se pregătește coana Vulpe să viziteze cotețul cu găini!) Am avut cu Roșcata, coana Vulpe, o
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
foamea să te împingă în cotețul cu găini. Lupul: Raluca, tu crezi că eu sunt Vulpea ? Am venit în vizită pentru a-ți pregăti sosirea. (pentru el: Dacă ați ști voi de când se pregătește coana Vulpe să viziteze cotețul cu găini!) Am avut cu Roșcata, coana Vulpe, o discuție serioasă, ca să nu spun ceartă, ca nu cumva să calce în curtea pădurarului și în cotețul de găini. (printre gard vedem Vulpea, care aude tot ce spune Lupul și face gestul
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Dacă ați ști voi de când se pregătește coana Vulpe să viziteze cotețul cu găini!) Am avut cu Roșcata, coana Vulpe, o discuție serioasă, ca să nu spun ceartă, ca nu cumva să calce în curtea pădurarului și în cotețul de găini. (printre gard vedem Vulpea, care aude tot ce spune Lupul și face gestul că o să-i plătească). Dacă nu mă crezi, te invit în pădure, la o discuție cu Vulpea. Raluca: Iau pușca și o să vin ! Lupul: Raluca, te rog
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Vulpea: Bună! Unde-ți sunt manierele, Lupule? Lupul: Le-am lăsat în curtea pădurarului. Coană Vulpe, dacă ai ști cât de aproape am fost de...de o friptură de pui... Vulpea: Ai fost fără mine în vizită la cotețul de găini?! Lupul: Ce coteț, am cântat cu Moțatul și familia lui de pui. Hărmălaie mare în curtea pădurarului când au intrat Ana și sora ei, Raluca, pentru care pregătiseră rock-ul, care se cântă nu se mănâncă!? Am renunțat, mai ales
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
de când m-a crescut cu biberonul când eram mic, singur în pădure, fără părinții pe care i-au împușcat vânătorii în fața mea. Vulpea: Și ce facem, mâncăm gâze, șopârle și rădăcini și, la doi pași, o gospodărie plină de găini?! Lupul: Pădurarul nu glumește când pune mâna pe armă și trage. Știi ce-a pățit bunica ta, Dumnezeu s-o odihnească. Vulpea: Și de-abia împlinise zece ani. În floarea vârstei! Lupul: Dar bunica ta l-a păcălit pe pescar
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
dată la mormântul lui Grivei. Hai Miki, acasă. Fetele au luat Vulpea și, cântând, se întorc acasă. Apare Lupul în urma lor, pe cărare. Lupul: Coană Vulpe ești mare artistă! Sau mai mult vicleană? Nu mai contează cum este pentru o găină! Planul meu a fost de aur! Fetele ajung acasă și trântesc Vulpea într-un colț al gardului. Raluca: S-o lăsăm aici până vine bunicul s-o jupoaie. Miki: Dacă era aici Grivei, o păzea. Vulpea și moartă trebuie păzită
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
moartă trebuie păzită. Tabloul V S-a lăsat seara, și noaptea. Fond muzical adecvat. Vulpea se scoală și, pe furiș, deschide poarta și intră Lupul cu un sac. Cu o mare rapiditate cei doi încarcă sacul cu un pui de găină, luptându-se cu cocoșul. Lupul și Vulpea fug cu sacul în pădure. Tabloul VI Dimineața. Prima se trezește Miki care, plimbându-se prin curte, vorbește cu ea însăși Miki: Unde-i Moțatul să dea scularea? O dau eu: Bună dimineața
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
vine bunicul nu mai găsim din puișori nici un fulg. Arma și, după hoți, în pădure! Miki: Ați adus acasă o vulpe moartă, să-i luați blana. Raluca, după cum vezi, blana a fugit împreună cu Lupul, și au luat și puii de găină. A scăpat ca prin minune Moțatul. Dacă m-ați fi întrebat... Cocoșul: M-am luptat cu ei. Miki: Moțatul vrea acum și o decorație... Raluca: Ana, adu arma de vânătoare și, după hoți! Miki (pentru ea): Fetele au uitat sau
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
pierd vremea cu dumneata. - Nu, să trăiți ! - Unde ai fost aseară ? - Am tăiat mlajă în Mâliște ș-am adus vaca de la suhat, răspunse moșul dintr-o suflare. - Bun, dar după asta ? - După asta am pus de mămăligă ș-am închis găinile, să trăiți ! - Pe urmă ? - Pe urmă am mâncat și m-am culcat, răsuflă bătrânul. - După ce te-ai culcat, ce-ai făcut ? Leonteanu ridică sprâncenele : ce-ar fi putut face după ce s-a culcat ? - Atunci am să-ți spun eu, îl
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
crăpat în trifoaie. Oaia și vita albă nu-i ca calul : îndată se îmflă. Erau și vaci care au luat cuie din iarbă. Cuiul păscut îi găurește boftul, însă se oprește în floare. Mai rău a fost cu vaca lui Găină care lingea mâna femeii și, cum a dat cu limba, i-a înghițit nevestei acul din mâneca cămeșii. Acul a nimerit într-o vână și de-acolo puterea sângelui l-a mânat la inimă : n-a mai avut nimeni ce
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
făcu cu obidă Soltana „Dar asta cine ți-a scornit-o, fa ?” zic. - Nu, mamă, zice, c-așa se spune acu”. De l-aș prinde eu pe- acela, să-i arăt eu cum se zice acu !... Numai c-a lui Găină e, că umblă zăbăucul cu chica ca toporul și grăiește din vârvu’ limbii ! Belioaie, poreclit Gafton, intervine răgușit : - A zis el bine cine-a zis că prostului i se șade fudul. - Ba am zis-o eu mai bine, sare fina
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Murgoci, la fel. Și Vasile Sprivac tot așa. - Asta așa-i. Dacă fimeia nu-i, nu-i, s-a mântuit ! - Cum e la vecinul meu, Malai, întări fina Gâscă cele spuse. Degeaba-i el om strângător, că fimei-sa scurmă ca găina și ce adună el împrăștie ea în toate părțile. Și bună pornirea avea Petrea Malai, de când îl știu. Odată, când era băet, s-a dus cu taică-su la adunat fân și pe drum Petrea a găsit un capăt
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
la putere domnu’ Maniu. Or fi vreo cinci ?... - Și te descurci ?... Te descurci ! Cucoane Ștefane, mata nu știi cum e lumea noastră ? Fură unul lemne din pădure, trage altul cu parul în fumeie ș-o ologește. Pe urmă vin cu găina ori cu purcelul sub braț : „Bre, Iordache... ori dom’ primar (fiștecare cum își știe obrazul), scapă-mă, că om oi fi !...” Și nu te lasă inima să nu-i ajuți că, altfel, vai de steaua lor ! Mai acu săptămâna vine
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
avere au în casă : că acuma e iarnă și fiștecare își ține la îndemână țolul, perina, poclatul, pănura și lăvicerul, ce-a avut vara prin poduri ori în tindă. Vita-i în șură, oile în ocol, porcul la coteț și găinile în poiată. Toate jivinile sunt în privală. Primarul se opri să vadă dacă oaspetele n-a obosit. Interesat, Zalomir îl ațâță : - Bine, dar cum îți explici dumneata că tocmai ei l-au ucis pe perceptor ? - Apoi asta n-au făcut
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
l-au ucis pe perceptor ? - Apoi asta n-au făcut-o decât țiganii de sub pădure. N-au, cucoane, ce mânca. Ce să le iei din vatră ? Toată vara mută în ogradă țolul după soare iar iarna rabdă de foame. Două găini în fereastra bordeiului și-o javră care și-a scociorât bortă sub prag. Asta e averea lor. Fierb mămăliga la dou- trei case într-un ceaun și, când se găurește ceaunul, îl tocmesc cu coajă de mămăligă pe care o
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
lasă. Ailaltă este adevărata viață : să iei om cu avere, să muncești, să nu fii risipitoare, să faci bărbatului băieți, nu fete. Duminica mergi la biserică, te rogi de sănătate ori să se îndrepte vita bolnavă și să se ouă găinile. Dacă faci așa, ai loc și-n rai, că nu se trăiește acolo mai rău decât pă pământ. Bătând cu muchea palmei pe genunchi, lingurarul lăsă codiriștea și începu a număra pe degete : Dă îmbrăcat omul la noi se îmbracă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
de pe gardul cumnatei Sevastița cămașa și izmenele lui Ion. Baba pipăi lucrurile bucată cu bucată, apoi le înfundă cu satisfacție înapoi. Ruga fusese pentru depărtarea viitoarelor ispite, nu și pentru păcate mai vechi. Din poiată s-auzea foiala nerăbdătoare a găinilor. Dând ușița de perete, bătrâna le îndemnă cu tandreță : - Hai, fetelor, ieșiți ! De pe răzlog o găină pestriță o privea numai cu un ochi. - Ieși, boghetă hăi, ce te uiți ? Pui, pui ! Bogheta cârcâi și, blândă, îi sări pe umăr. Cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
le înfundă cu satisfacție înapoi. Ruga fusese pentru depărtarea viitoarelor ispite, nu și pentru păcate mai vechi. Din poiată s-auzea foiala nerăbdătoare a găinilor. Dând ușița de perete, bătrâna le îndemnă cu tandreță : - Hai, fetelor, ieșiți ! De pe răzlog o găină pestriță o privea numai cu un ochi. - Ieși, boghetă hăi, ce te uiți ? Pui, pui ! Bogheta cârcâi și, blândă, îi sări pe umăr. Cu trei știuleți în mână baba aștepta să iasă toate zburătoarele. Hai, fetelor, că, iaca, trece pălimarul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
a dus câte unul de-ai noștri. Acuma eu am mai rămas și mi-a venit rândul și mie. Dar am orânduite toate și banii i-am pus demult în mâna părintelui, grâul de colivă și podurile pentru vămi și găina neagră și rochia și barizul... - Bine te-ai gândit, liță. - ...și cipicii, încheie Băltoaia. - Da’ nu mai grăiți, fetelor, ărra, că chiar crede omul, cârâi de-alături glasul babei Păscărița, venită pe nesimțite. Care zice de moarte nu moare, e
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
bei zama. O pun și eu când mă dor oasele sau la răceală. Da-i bună și la sângerări. O caută și femeia care dă țâță, ca să facă lapte. Păpăluga crește în marginea curții ; îi mai zicem păpădie și curu găinii. Dacă ți se îngroașă vinele ori fetele au pistrui, faci zamă și bei zama asta. E la fel de bună ca brusturul care ne stă în cale. Am să-i iau și lui rădăcina, dar nu acuma, mai pe toamnă, în ziua
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
gleznele subțiri cu ouăle ieșite în afară. Călca pe ștaiful unor pantofi plini de noroi. Toată noaptea îl duruse un dinte și dis-de- dimineață și-a legat dintele bolnav de clanță cu o ață. Când lelea Ghența, care venea de la găini, a tras ușa, dintele zbură însângerat cât colo. Cu trăsături moi și suferinde, neras de-o săptămână, Petrache mergea acum cu umerii plecați și cu năframa la gură. Din când în când scuipa sânge în șanț, participând la convoi cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
îi tolerează. - Îți explic eu despre ce este vorba. Mai de mult câinele ciobănesc a fost vagabond, dar această familie l-a adoptat și l-a denumit Bob. La început cățelul nu asculta de stăpânul său și a înhățat o găină, pentru care a fost pedepsit. De atunci Bob nu se mai atinge de găini, pui sau curcani. Iar aceștia s-au obrăznicit și dau târcoale la castronul lui de mâncare tot mereu. - Uneori câinii sunt mai răbdători decât găinile. - Așa
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]