4,715 matches
-
poate exprima corect, logic, în propoziții și fraze, erorile apărând atât sub aspect lexical, fonetic, cât și gramatical. Disfazia este o altă tulburare a limbajului, care poate fi diagnosticată încă din perioada verbală. Copiii disfazici prezintă o dislalie polimorfa sau generalizată, cu regrese în plan articulator și fonator. Vocabularul lor este foarte sărac, preponderent cuvinte monosilabice, propozițiile sunt foarte simplificate și reduse uneori la o simplă înșiruire de cuvinte. Acestea sunt memorate cu greutate, iar puterea de evocare a cuvintelor e
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
la A. Cosmovici (11): creativitatea expresivă - exprimarea liberă și spontană, fără preocupare pentru viitor (desenele copiilor, povestiri din imaginație, etc.); creativitatea productivă - însușirea de priceperi și deprinderi pentru producerea de lucruri utile, dar lipsite de originalitate (tehnicienii); creativitatea inventivă - experiență generalizată în mod original, îmbunătățirea produselor; creativitatea inovatoare - modifică principiile de la baza unui domeniu, este realizată de persoane cu talent; creativitatea emergentă - întâlnită la geniile care revoluționează un domeniu științific sau creația artistică. Concluzii: Cele de mai sus sunt, bineînțeles, teoretizări
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
nu cu alte tipuri de deficiențe (mintale sau de intelect). Ele se clasifică astfel, după următoarele criterii (1, pp. 163 167): I. Raportarea la factorii etiologici: 1. Tulburări genetice și congenitale, cum ar fi: a) sindromul Langdon-Down, caracterizat prin hipotonie generalizată, mongolism, în asociere cu deficiențe de intelect; b) malformații ale aparatului locomotor și ale membrelor superioare; c) diformitatea Sprengel (umărul ridicat congenital); d) toracele „în pâlnie” (pectus excavatum), cu efecte asupra respirației și inimii; e) luxația congenitală de șold. 2
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
însușirea limbajului verbal se face prin demutizare; dezvoltarea psihică prezintă anumite specificități generate de particularitățile limbajului mimicogesticular și de faptul că reprezentările sunt generalizate pe baza achizițiilor senzoriale și senzorial-motrice; gândirea copiilor nedemutizați operează, în general, cu simboluri iconice (imagini generalizate sau reprezentări), comparativ cu surzii demutizați la vârste mici, a căror gândire folosește simboluri verbale saturate de elemente vizuale; operațiile logice (analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea, comparația) se desfășoară, de obicei, la un nivel intelectual scăzut și în prezența suportului intuitivconcret
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
își dezvăluie, totuși, adevărata frumusețe prin bogăția și varietatea țesăturilor, folosite la confecționarea costumelor sau pentru ornarea interioarelor. Funcționalitatea practică și cea estetică coexistau într-o simbioză perfectă, tulburată doar de intruziunea deseori neinspirată a unor tendințe de modernizare, fenomen generalizat în contemporaneitate. Necesitățile vieții de zi cu zi, dar și un simț aparte al frumosului, au determinat din cele mai vechi timpuri dezvoltarea industriei casnice, obligatorie pentru cea mai mare parte a populației. Cumpărarea de produse străine o întâlnim rar
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
alimentația bogată în vitamine, fructe și legume prezentarea imediată pentru o conduită terapeutică tratamentul are nevoie de foarte multă răbdare Întrucât fiecare persoană este unică, nu se pot repeta tratamentele. Pruritul Că simptom, mâncărimea sau pruritul se poate instala fie generalizat fie regional. Apare mai ales la adulți, care benefiaciaza de tratamente medicamentoase dar și la persoane în vârstă (pruritul senil). Pruritul anal are cauze generale (deficiențe organice, reacții postmedicamentoase) și cauze locale că hemoroizi, oxiuri, afecțiuni învecinate zonei (prostatite, rectite
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
însoțită de dureri și senzație de prurit. Fenomenele dureroase sunt accentuate mai ales la bătrâni și pot persistă chiar foarte mulți ani. Se prezintă sub următoarele forme: zona hemoragica, zona gangrenoasa, zona oftalmica cu complicații oculare serioase și în forme generalizate simulând varicela. Tratamentul se face după indicațiile și recomandările medicului specialist. 61 SCHELETUL, ARTICULAȚIILE, MUȘCHII ȘI BOLILE ACESTORA Sistemul osos sau scheletul este format din aproximativ 200 de oase, legate inte ele prin articulații, este un cadru dur, insă flexibil
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
EdituraHumanitas, București, 1994. Held, David, McGrew, Anthony, Goldblatt, David, Perraton, Jonathan, Transformări globale. Politică, economie și cultură, Editura Polirom, Iași, România, 2004. Hermann Hoppe, Hans, Modelul statului occidental: lecția istoriei, www.mises.ro. Hülsmann, Jörg Guido Unificarea politică și teorema generalizată a regresiei, www.mises.ro. Hülsmann, Jörg Guido, Deflație și libertate, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012. Hülsmann, Jörg Guido, Etica producției de bani, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012. Iliescu, Adrian Paul-co., Filosofia socială a
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
este abordată problema contagiunii sociale, prin avansarea a două modele explicative (al coeziunii și al echivalenței structurale). În capitolul 4 discut despre problemele pe care le implică participarea voluntară sau involuntară a indivizilor în diverse relații de schimb (direct, reciproc, generalizat). Sunt abordate probleme precum asimetria informațională, impactul reputației asupra dinamicii schimburilor, puterea și dependența indivizilor în raporturile de schimb. O atenție deosebită acord unui fenomen imanent oricărui tip de schimb: blatismul sau înșelăciunea. Din această perspectivă, discut despre câteva dintre
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
mai degrabă de caracteristicile structurii situației de schimb, și mai puțin de caracteristicile personale ale acestuia. În continuare, discuția este structurată în două subcapitole. În primul subcapitol definesc rețelele de schimb, ofer o tipologie a acestora (schimburi directe, reciproce și generalizate) și analizez efectele caracteristicilor lor structurale asupra comportamentelor sociale. În al doilea subcapitol, acord o atenție deosebită unor probleme asociate rețelelor de schimb: relația dintre putere și dependență, blatismul și dilemele sociale ca fenomene imanente structurilor de schimb. 4.1
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
4.1.4.3. Schimburile indirecte generalizate Schimburile despre care am discutat până acum au presupus diade. Există însă și forme de schimb social care implică, spre deosebire de schimburile directe restricționate, mai mult de doi participanți. Astfel, în cazul schimburilor indirecte generalizate, nu există o corespondență între doi actori, din perspectiva a ceea ce oferă și primește fiecare. Faptul că A îi oferă ceva lui B nu este urmat de un comportament reciproc, în sensul că B îi oferă lui A ceva drept
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
doi actori, din perspectiva a ceea ce oferă și primește fiecare. Faptul că A îi oferă ceva lui B nu este urmat de un comportament reciproc, în sensul că B îi oferă lui A ceva drept „răspuns” (Takahashi, 2000). Schimburile indirecte generalizate (pe scurt, schimburi gene ralizate) au o altă structură. Acestea constau în reciprocități de tipul celui din figura 4.5. A îi oferă lui B beneficiul i. B îi oferă lui C beneficiul j. C îi oferă lui A beneficiul
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
beneficiul j. C îi oferă lui A beneficiul r. Astfel, discutăm despre „reciprocități indirecte”: B îi întoarce favoarea lui A, oferindu-i ceva lui C, care, la rândul său, îi întoarce favoarea lui B, oferindu-i ceva lui A. Schimbul generalizat poate implica și mai mult de trei actori, dar niciodată mai puțin de trei. Referindu-se la schimburile generalizate, Emerson (1981) consideră că în aceste relații există reciprocități indirecte, și nu mutuale, ca în cazul schimburilor directe reciproce. Actorul A
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
A, oferindu-i ceva lui C, care, la rândul său, îi întoarce favoarea lui B, oferindu-i ceva lui A. Schimbul generalizat poate implica și mai mult de trei actori, dar niciodată mai puțin de trei. Referindu-se la schimburile generalizate, Emerson (1981) consideră că în aceste relații există reciprocități indirecte, și nu mutuale, ca în cazul schimburilor directe reciproce. Actorul A îi oferă actorului B un ajutor (îi transferă resurse) atunci când acesta are nevoie, fără a-i solicita lui B
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
același lucru dacă văd hoți în casa mea (Ekeh, 1974: 206). Fiecare actor furnizează resurse într-un anumit moment și în cele din urmă primește un anumit beneficiu în schimb - nu de la același actor, ci de la un actor diferit. Schimbul generalizat este prezent, în diferite forme, în multe aspecte ale vieții sociale: donarea anonimă de sânge, criticii articolelor științifice, darurile de nuntă, ajutorul oferit la strânsul recoltei, ajutorul oferit șoferilor cu probleme în trafic etc. (Takahashi, 2000). Schimbul generalizat presupune și
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
diferit. Schimbul generalizat este prezent, în diferite forme, în multe aspecte ale vieții sociale: donarea anonimă de sânge, criticii articolelor științifice, darurile de nuntă, ajutorul oferit la strânsul recoltei, ajutorul oferit șoferilor cu probleme în trafic etc. (Takahashi, 2000). Schimbul generalizat presupune și o serie de probleme. Persoanele care se implică în furnizarea unilaterală de resurse în sistemele de schimb generalizat nu așteaptă și nu primesc „returnări directe de la receptorul către care au direcționat resursele, deși se pot aștepta la o
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
științifice, darurile de nuntă, ajutorul oferit la strânsul recoltei, ajutorul oferit șoferilor cu probleme în trafic etc. (Takahashi, 2000). Schimbul generalizat presupune și o serie de probleme. Persoanele care se implică în furnizarea unilaterală de resurse în sistemele de schimb generalizat nu așteaptă și nu primesc „returnări directe de la receptorul către care au direcționat resursele, deși se pot aștepta la o returnare de resurse de la altcineva în viitor” (Befu, 1977: 260). Așteptările cu privire la eventualele reciprocități indirecte pe care un actor le
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
încărcătură normativă culturală care guvernează ceea ce ar trebui sau poate fi dat sau returnat într-un anumit tip de situație definită în termenii relației specifice dintre participanți, de ocazie pentru a face un schimb. Spre deosebire de norma reciprocității, care este așteptarea generalizată a unui comportament de reciprocitate indiferent de ce și cât de mult este dat sau returnat, regulile de schimb precizează și ceea ce norma nu definește (Lebra, 1972). În ciuda așteptărilor de reciprocitate pe care fiecare actor le poate avea de la ceilalți, formarea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
reciprocitate indiferent de ce și cât de mult este dat sau returnat, regulile de schimb precizează și ceea ce norma nu definește (Lebra, 1972). În ciuda așteptărilor de reciprocitate pe care fiecare actor le poate avea de la ceilalți, formarea unui sistem de schimb generalizat este foarte riscantă deoarece furnizarea unilaterală a resurselor este o invitație la exploatare. Această caracteristică a schimbului generalizat coincide cu problema prevalentă într-o altă arie de cercetări: problema blatistului din dilemele sociale (Miroiu, 2007). Prin urmare, actorii sociali raționali
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
nu definește (Lebra, 1972). În ciuda așteptărilor de reciprocitate pe care fiecare actor le poate avea de la ceilalți, formarea unui sistem de schimb generalizat este foarte riscantă deoarece furnizarea unilaterală a resurselor este o invitație la exploatare. Această caracteristică a schimbului generalizat coincide cu problema prevalentă într-o altă arie de cercetări: problema blatistului din dilemele sociale (Miroiu, 2007). Prin urmare, actorii sociali raționali vor fi într-o situație mai bună dacă nu vor returna resurse, la rândul lor. Totuși, dacă cei
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
altă arie de cercetări: problema blatistului din dilemele sociale (Miroiu, 2007). Prin urmare, actorii sociali raționali vor fi într-o situație mai bună dacă nu vor returna resurse, la rândul lor. Totuși, dacă cei dispuși să furnizeze resurse în schimburile generalizate vor crede despre alții că nu doresc să participe în astfel de sisteme de schimb decât ca receptori (beneficiari), crește probabilitatea să decidă să nu furnizeze resurse deloc, situație în care schimbul generalizat ar putea să nu mai apară niciodată
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
cei dispuși să furnizeze resurse în schimburile generalizate vor crede despre alții că nu doresc să participe în astfel de sisteme de schimb decât ca receptori (beneficiari), crește probabilitatea să decidă să nu furnizeze resurse deloc, situație în care schimbul generalizat ar putea să nu mai apară niciodată. Astfel, apariția și menținerea unui sistem de schimb generalizat necesită o soluție specifică dilemelor sociale. Schimburile generalizate au adesea o formă diferită, care presupune atragerea de resurse și bunuri (colective) publice. De exemplu
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
participe în astfel de sisteme de schimb decât ca receptori (beneficiari), crește probabilitatea să decidă să nu furnizeze resurse deloc, situație în care schimbul generalizat ar putea să nu mai apară niciodată. Astfel, apariția și menținerea unui sistem de schimb generalizat necesită o soluție specifică dilemelor sociale. Schimburile generalizate au adesea o formă diferită, care presupune atragerea de resurse și bunuri (colective) publice. De exemplu, locuitorii unui sat își pot pune în comun munca fie pentru a săpa un șanț de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
ca receptori (beneficiari), crește probabilitatea să decidă să nu furnizeze resurse deloc, situație în care schimbul generalizat ar putea să nu mai apară niciodată. Astfel, apariția și menținerea unui sistem de schimb generalizat necesită o soluție specifică dilemelor sociale. Schimburile generalizate au adesea o formă diferită, care presupune atragerea de resurse și bunuri (colective) publice. De exemplu, locuitorii unui sat își pot pune în comun munca fie pentru a săpa un șanț de irigație, fie pentru a ridica o școală, fie
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
pentru a săpa un șanț de irigație, fie pentru a ridica o școală, fie pentru a construi un pod și apoi se pot bucura colectiv/în comun de beneficiile acestora, folosindu-le. Ekeh (1974) distinge două forme principale de schimb generalizat: schimbul generalizat de grup și schimbul generalizat de rețea. Structurile de schimb generalizat de grup sunt cele în care membrii unui grup își pun în comun resursele și primesc beneficii în urma acestui lucru. La rândul său, schimbul generalizat de grup
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]