2,398 matches
-
retragere. Este ușor, totuși, la peste 60 de ani de la aceste evenimente, având toate datele la dosar și cunoscând deznodământul, să ne dăm cu părerea... CAPITOLUL III - SITUAȚIA EVREILOR ȘI A POPULAȚIEI DE ETNIE RROMĂ ÎN TRANSNISTRIA Participarea României, la genocidul contra populației evreiești, în anii 1941-1943, reprezintă, încă, un punct fierbinte, în dezbaterile specialiștilor români și străini, pe această temă: “A existat sau nu Holocaust în România?”, “În ce măsură politica guvernului Antonescu a fost una antisemită și predispusă la exterminarea populației
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
la exterminarea poporului evreu. Deși a dat mai puțini evrei pe mâna criminalilor naziști decât a făcut-o vecina sa, Ungaria, România și-a folosit de bună voie armata, jandarmeria și celelalte forțe aflate sub controlul său, pentru a comite genocidul - nu pentru a flata Germania nazistă, nu din calcule legate de intresul național și, înainte de toate, nu din vreo ură profundă față de poporul evreu“. Interesantă este și remarca lui Alex Mihai Stoenescu, din “Armata, mareșalul și evreii”, ce făcea referire
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
întrebări. Este interesant de remarcat că istoriografia românească postcomunistă a evitat răspunsuri tranșante la întrebările de mai sus, cu excepția “acordului sovieto-român” din 1940, unde lucrurile sunt ușor de verificat. De mare actualitate rămân totuși dezbaterile referitoare la implicarea României în genocidul care s-a îndreptat asupra populației evreiești între anii 1941-1944. Nu putem ignora cele două curente extreme care sunt ușor de reperat. Eventuala recunoaștere a unei implicări masive din partea statului roman în acest fenomen implică cu siguranță repercusiuni politice
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
boicotării” sale, intelectualilor și răspunderii lor sociale. Într-un mod destul de curios, deși a fost scrisă și publicată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Das Glasperlenspiel nu conține practic nici o referire la lucruri precum totalitarismul sau autoritarismul, atrocitățile sau genocidul, tehnologia și războiul. Prin această uimitoare lipsă de preocupare explicită pentru contextul său istoric imediat, Hesse se deosebește în mod evident de prietenul său Thomas Mann (1875-1955), ale cărui mari romane, mai cu seamă Doktor Faustus (1947), care se aseamănă
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pune problema dacă Eliade a fost sau nu sincer în pledoariile sale pentru Garda de Fier; nu se mai pune nici problema - în cazul în care se stabilește că tânărul de atunci fusese sincer - raportului dintre câteva texte reprobabile și genocid. Savantul e acuzat direct de crimă. Din ideolog, el devine călău: a ucis cu mâna lui evrei la București, i-a atârnat în cârlige la abator, i-a măcelărit și i-a jupuit de vii. Spre sfârșitul cărții, puțin înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de orice fel (istoria socială vorbește abia în ultimii ani de familiile fără tați sub 50 și fără fii peste 15-16 ani, reconstituite după 1945) - și asta după numai doisprezece ani de dictatură hitleristă, care își accelerase continuu aberația, până la genocid și autodistrugere. Planul Marshall și munca eficientă a vest-europenilor, favorizate de o conjunctură internațională bună pentru Occident, au asigurat resurecția Lumii Vechi: refacerea și apoi superioritatea complexului militaro-industrial (concertat și consolidat în noul spirit „atlanticist”, prin apariția NATO și a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
scopul și efectele regimului totalitar comunist în România, 1945-1989", analiza se fixează apoi asupra "Reperelor istoriografice" ale regimului comunist românesc. În continuare sunt examinate în detaliu "Partidul Comunist Român" (capitolul 1), "Represiunea" (capitolul 2), unde se pledează cazul în favoarea probării "genocidului comunist în România", centrul de greutate al analizei căzând pe instituția Securității ca instrument al Partidului, pe "geografia represiunii" și pe sistemul concentraționar al Gulagului românesc. Chestiuni ce țin de "Societate, Economie, Cultură" sunt comasate în capitolul 3 al Raportului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Raport, 2006, p. 168). "Vreme de patru decenii și jumătate, statul românesc (sic!) a fost confiscat de un grup politic străin de interesele și aspirațiile poporului român" (Raport, 2006, pp. 17-19), responsabil pentru "violul maselor", pregătirea și executarea unui dublu genocid (împotriva "fondului biologic al națiunii", precum și un "genocid cultural") și, în general, pentru "tragedia României sub comunism". Fără a mai fi menționate și toate celelalte capete de acuzare, concluzia "ilegitimității și criminalității" regimului apare ca auto-evidentă, iar datoria de a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și jumătate, statul românesc (sic!) a fost confiscat de un grup politic străin de interesele și aspirațiile poporului român" (Raport, 2006, pp. 17-19), responsabil pentru "violul maselor", pregătirea și executarea unui dublu genocid (împotriva "fondului biologic al națiunii", precum și un "genocid cultural") și, în general, pentru "tragedia României sub comunism". Fără a mai fi menționate și toate celelalte capete de acuzare, concluzia "ilegitimității și criminalității" regimului apare ca auto-evidentă, iar datoria de a condamna comunismul apare ca o necesitate morală imperativă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
solicitând condamnarea regimului comunist), limbajul utilizat abundă în licențe poetice, formulări metaforice și alte extravaganțe expresive, toate acestea convergând înspre imprecizie conceptuală și inflație semantică. De exemplu, una din piesele de rezistență ale armăturii conceptuale a Raportului este noțiunea de genocid utilizată pentru a descrie atentatul criminal al regimului comunist de distrugere a "fondului biologic al națiunii" (Raport, 2006, p. 160). După cum au punctat convingător o serie de critici, conceptul de "genocid", așa cum este definit în jurisprudența internațională și literatura de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rezistență ale armăturii conceptuale a Raportului este noțiunea de genocid utilizată pentru a descrie atentatul criminal al regimului comunist de distrugere a "fondului biologic al națiunii" (Raport, 2006, p. 160). După cum au punctat convingător o serie de critici, conceptul de "genocid", așa cum este definit în jurisprudența internațională și literatura de specialitate, nu poate fi aplicat cazului românesc (Shafir, 2007). În concluzie, Raportul este un document care se revendică de la științificitate, dar sfârșește prin a formula capete de acuzare, condamnând comunismul nu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
național-socialist. Corolarul logic al acestei teze duale este incomparabilitatea principială a Holocaustului cu alte evenimente tragice care au oripilat secolul al XX-lea, cum ar fi crimele stalinismului (unde intră epurările din timpul Marii Terori, precum și uciderile din Arhipelagul Gulag), genocidul armenilor de către Imperiul Otoman, teroarea dezlănțuită de către khmerii roșii ai lui Pol-Pot în Cambodgia, dezastrele umane însumând zeci de milioane de victime din China maoistă, și alte atâtea calamități care au zguduit umanitatea în ultima sută de ani. Fără a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
The Question of German Guilt. New York: Fordham University Press. Judt, T. (2005). Postwar: A History of Europe since 1945. New York: The Penguin Press. Kampe, N. (1987). Normalizing the Holocaust? The Recent Historians' Debate in the Federal Republic of Germany. Holocaust Genocide Studies, 2(1), 61-80. Karnoouh, C. (2011). Inventarea poporului-națiune: cronici din România și Europa Orientală: 1973-2007. Cluj-Napoca: Ideea Design & Print. Kedourie, E. (1961). Nationalism. Londra: Hutchinson University Library. Kohn, H. (1961). The Idea of Nationalism: A Study in Its Origins
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de rezolvare nu este posibilă decât dacă este compatibilă cu interesele marilor puteri și dacă se presupune că intervenția se va derula fără pierderi umane și costuri prea mari. Crearea de tribunale internaționale pentru condamnarea crimelor împotriva umanității și a genocidurilor reprezintă un pas înainte, dar funcționarea acestor instanțe este încă neclară și depinde de dorința de colaborare a statelor interesate. Fundamentul achizițiilor istorice Raționamentul nostru ne pune acum în fața unei noi întrebări: dacă tribunalul istoriei filtrează experiențele trecute pentru a
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
unui examen mai atent. De fapt, noțiunea de viață are mai multe fațete și, în funcție de ce aspect este tratat, aceleași persoane sau aceleași grupuri își pot schimba părerea și pot sfârși prin a ocupa poziții contradictorii. Dacă este vorba de genocid și de tortură, toată lumea le condamnă în unanimitate. Dar dacă este vorba de război, unii îl consideră legitim, în anumite condiții, alții sunt pacifiști necondiționați (o altă moștenire de la 1968), fiind totuși de acord cu războaiele de eliberare. Eroismul, care
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ingerință" (acest termen este ambiguu, deoarece cuvântul "ingerință" sugerează o intruziune, o acțiune nepotrivită, nefondată de drept). Obligația se impune atunci când o populație este îndelung oprimată și amenințată în existența sa (cum se întâmplă în cazul epurărilor etnice sau al genocidelor) de către o putere dictatorială. În stadiul actual, inițiativa unei intervenții militare trebuie să fie aprobată de comunitatea internațională (ONU). Astfel, valoarea nu duce la o acțiune efectivă decât dacă interesele și raporturile de forțe o autorizează. Postmodernitatea În analiza noastră
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ajutorului sovietic pentru Vietnam, fapt care a dus la retragerea vietnamezilor din Cambogia (Tow 1994, p. 151; Yahuda, 1996a, p. 214). Mai mult, China a respins sugestia de a-i aduce în fața unui tribunal internațional pe cei care au comis genocidul cambodgian, pentru a nu crea un precedent juridic neconvenabil (Seymour, 1998, p. 229). În prima jumătate a anilor 1990, China a susținut principiul suveranității cu privire la intervenție și s-a opus constant aspectelor non-tradiționale ale menținerii păcii. Poziția Chinei reflectă faptul
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
titlul de „americâini”. Decimând populația celor două orașe japoneze, distrugând clădiri și instituții publice și infestând mediul în zona Arhipelagului Nipon, urmașii lui Ortama și ai Unchiului Sam, s-au alăturat galeriei criminalilor de război, a celor ce au provocat genocid în lume. Și parcă nu era de ajuns, acel șir de fapte abominabile săvârșite de americani și conducătorii lor fără suflet și conștiință. Ele au continuat mereu. Din 1950 și până în anul de grație 2012 nu există un moment de
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
fără rezolvare 106. Prin urmare, ne putem referi la parlamente ca la "tribunale morale" pe probleme de afaceri externe. Se știe că de-a lungul timpului a avut loc o dezlănțuire de scuze publice pentru greșelile din trecut (sclavismul, colonizarea, genocidul), în declarațiile parlamentare sau la alegeri, dar de asemenea și o implicare mai activă în problemele legate de epurarea etnică și alte atrocități din trecut. Asfel, atât Franța cât și Olanda au prezentat rapoarte referitoare la acțiunile soldaților lor în timpul
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
în lagăre de concentrare 647. "Noaptea cuțitelor lungi" (29/30 iunie 1934) reprezintă finalul unui scenariu al cărui unic regizor și actor a fost Hitler. El și-a aruncat țara și Europa în cel mai teribil război, însoțit de un genocid inimaginabil. În interior, Hitler a pus în aplicare o serie de programe prin care dorea să reînvie sentimentul național, să câștige populația germană de partea sa, pentru ceea ce intenționa să facă mai târziu, dar și pentru a o ține sub
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
grele în confruntarea cu milițiile colonelului Mohamed Farrah Aidid, sub reflectoarele mass-media internaționale. La nici un an după aceea, ONU și comunitatea internațională asistă pasive la transformarea puterii etatice rwandeze (dominată de etnicii hutu, majoritari) într-o veritabilă miliție coordonatoare a genocidului împotriva etnicilor tutsi, minoritari. Realism versus politică globală În secțiunile anterioare am pornit de la o definiție extrem de permisivă a actorului: Orice entitate care joacă un rol identificabil în relațiile internaționale. Această definiție permite inclusiv tratarea indivizilor ca actori în sistemul
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
O agendă pentru studii de securitate internațională în epoca de după Războiul Rece, Editura Cartier, Chișinău, 2000. Cleary, Joe, Literature, Partition and the Nation-State. Culture and Conflict în Ireland, Israel and Palestine, Cambridge University Press, 2002, United Kingdom, 2002. Coțofana, Alexandra, Genocidul din Armenia. Ideologie și negare, Editura Lumen, Iași, 2010. Dobre, Ana Maria (ed.), Myriam Martins-Gistelinck, Richard Polacek, Rolf Hunink, Manualul Afacerilor Europene, traducere de Filip Gâdiuță, Institutul European din România, 2005. Dolghin, Nicolae, "Spațiul și viitorul războiului", în Studii de
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
tuturor musulmanilor în cadrul unui Califat, sub forma unei Confederații Islamice cu caracter mondial; folosirea pan-islamismul în scopuri politice l-a descris pe Abdul Hamid drept părintele politic al pan-islamismului. Pentru mai multe detalii a se vedea Alexandra Coțofana, Genocidul din Armenia. Ideologie și negare, Editura Lumen, Iași, 2010, pp. 33-41. 326 De exemplu, în anul 1926, când se rugau lângă Zidul Plângerii, 50 de evrei au fost răniți, iar 6 uciși. 327 Conflictul se va generaliză de la un simplu
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
celor ale Consiliului Europei au fost create și Între statele americane (Organizația Statelor Americane), precum și Între cele africane (Organizația Uniunea Africană). Aceste instrumente sunt Însă foarte limitate În situațiile de violare extrem de gravă a drepturilor fundamentale la nivel colectiv, precum genocidele, crimele de război și crimele Împotriva umanității. Inițial, comunitatea internațională a Încercat să rezolve fiecare caz În parte, evitând calificarea unor acte drept genocide, de pildă. Aceasta s-a Întâmplat și datorită faptului că nu s-a putut ajunge la
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Însă foarte limitate În situațiile de violare extrem de gravă a drepturilor fundamentale la nivel colectiv, precum genocidele, crimele de război și crimele Împotriva umanității. Inițial, comunitatea internațională a Încercat să rezolve fiecare caz În parte, evitând calificarea unor acte drept genocide, de pildă. Aceasta s-a Întâmplat și datorită faptului că nu s-a putut ajunge la definiții universal acceptate cu privire la unii termeni. De altfel, definirea Însăși a agresiunii a Împiedicat timp de mai mulți ani Comisia de Drept Internațional să
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]