KorAP: Find »[drukola/base=german & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...91 92 93 ...486 >

12,132 matches

Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471

a echipat trei nave comerciale cu arme false, pentru a le face să semene cu nave de luptă și un portavion. Obiectivul era deturnarea atacurilor germane dinspre flota principală ancorată în portul Scapa Flow și, în general, crearea confuziei printre germani cu privire la capacitatea reală a Marinei Regale. Cu toate acestea, varianta oficială a Serviciului britanic de contrainformații din timpul războiului era: Din păcate, în această etapă a războiului nu exista altă metodă de a informa germanii asupra existenței navelor decât prin

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
în general, crearea confuziei printre germani cu privire la capacitatea reală a Marinei Regale. Cu toate acestea, varianta oficială a Serviciului britanic de contrainformații din timpul războiului era: Din păcate, în această etapă a războiului nu exista altă metodă de a informa germanii asupra existenței navelor decât prin expunerea acestora în fața avioanelor de recunoaștere; iar Forțele Aeriene Germane nu păreau să le fi reperat. Nevoia de a sincroniza mai multe canale de dezinformare nu era încă suficient luată în considerare 55. Feedbackul. În

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
de dezinformare implică elemente majore de autodezinformare. Contradezinformarea Din experiență, putem afirma că este extrem de dificil să prevenim orice încercare de dezinformare din partea adversarilor. Chiar și în perioada în care foloseau Sistemul Încrucișat, britanicii erau înșelați în același mod de către germani cu privire la operațiunile de tip gherilă și cele de culegere a informațiilor desfășurate în Olanda. De la sfârșitul verii anului 1941, odată cu arestarea unui agent de informații olandez care lucra pentru MI6, nemții au reușit să îi prindă pe toți ceilalți agenți

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
să îi prindă pe toți ceilalți agenți britanici trimiși în Olanda de către Biroul de Operațiuni Speciale (Special Operations Executive - SOE, ale cărui misiuni includeau sabotajul și susținerea grupărilor de rezistență antigermane). După ce au descifrat sistemul codificat folosit de acești agenți, germanii le-au trimis britanicilor mesaje ce păreau a veni din partea agenților, care de fapt fuseseră arestați. Unii dintre agenții arestați au colaborat la elaborarea și transmiterea mesajelor; în alte cazuri ei au fost înlocuiți cu operatori radio germani. Printre altele

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
și transmiterea mesajelor; în alte cazuri ei au fost înlocuiți cu operatori radio germani. Printre altele, cu ajutorul acestor mesaje s-au făcut aranjamentele necesare pentru parașutarea unor provizii suplimentare și agenți, care erau, de fapt, capturați imediat. Operațiunea, denumită de germani Nordpol (Polul Nord) și Englandspiel (Meciul împotriva Angliei), a continuat până în 1944, când doi dintre agenții capturați au evadat din lagărul în care erau închiși. În acel moment, imaginându-și că vor fi oricum deconspirați, conducerea serviciului militar german de contrainformații

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
deviere (care ar fi părut o simplă greșeală întâmplătoare) de la sistemul de cifrare. Aceasta le-ar fi indicat celor care primeau mesajul că ei chiar erau cine susțineau că sunt și că acționau pe cont propriu, și nu sub influența germanilor. De exemplu, să presupunem că un agent a fost instruit să facă o „greșeală” la a cincisprezecea literă a fiecărui mesaj transmis. Dacă germanii ar fi obținut sistemul de cifrare fără să înțeleagă principiul testului de securitate, orice mesaje trimise

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
chiar erau cine susțineau că sunt și că acționau pe cont propriu, și nu sub influența germanilor. De exemplu, să presupunem că un agent a fost instruit să facă o „greșeală” la a cincisprezecea literă a fiecărui mesaj transmis. Dacă germanii ar fi obținut sistemul de cifrare fără să înțeleagă principiul testului de securitate, orice mesaje trimise ar fi fost tratate ca fiind false, din moment ce nu conțineau „eroarea” stabilită. În acest incident este vorba despre un operator radio german care transmitea

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
devreme sau mai târziu. Aceasta ar fi o măsură costisitoare și complicată; însă pe timp de război este posibil de realizat. Înaintea debarcării din Ziua Z, Statele Unite și Marea Britanie au creat o asemenea rețea radio pentru a-i convinge pe germani că exista un grup armat al Statelor Unite, staționat în Sud-Estul Angliei și pregătit să pornească „adevăratul” atac asupra zonei Calais. De fapt, grupul armat era format numai din câțiva soldați adevărați și „comandantul” George S. Patton Jr.; cea mai mare

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
existau numai pe hârtie și în discuțiile radio purtate între operatorii rețelei false. Acesta a fost un element important al operațiunii de dezinformare din Ziua Z; operațiunea nu numai că a ajutat la mascarea debarcării, ci i-a determinat pe germani să nu detașeze trupe suplimentare în Normandia în zilele cruciale ce au urmat debarcării. Germanii au interpretat operațiunile din Normandia ca fiind o diversiune, o modalitate de a le distrage atenția de la invazia ce avea să urmeze. Conform unui studiu

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
fost un element important al operațiunii de dezinformare din Ziua Z; operațiunea nu numai că a ajutat la mascarea debarcării, ci i-a determinat pe germani să nu detașeze trupe suplimentare în Normandia în zilele cruciale ce au urmat debarcării. Germanii au interpretat operațiunile din Normandia ca fiind o diversiune, o modalitate de a le distrage atenția de la invazia ce avea să urmeze. Conform unui studiu asupra operațiunilor de dezinformare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial: Rețelele folosite pentru

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
pentru un stat cu o populație de aproximativ 17 milioane de persoane, a reprezentat o rețea internă de o capacitate extraordinară”. Werner Stiller și Jefferson Adams, „Preface to English Edition”, în Beyond the Wall: Memoirs of an East and West German Spy (Brassey’s șUSȚ, Washington, DC, 1992), pp. ix-x. 6. Cetățenii unui stat democratic consideră că acest lucru este evident, dar recunoașterea faptului că cineva poate fi un opozant al guvernului din acel moment fără a fi inamicul unui regim

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
să o atace în iunie. Rapoartele sale privind intenția lui Hitler de a încălca acordul și data precisă referitoare la începerea ofensivei germane au fost ignorate de Stalin. Dictatorul sovietic era aparent convins că acestea și alte informații despre duplicitatea germanilor fuseseră fabricate de britanici pentru a provoca o ruptură între Germania și Uniunea Sovietică și pentru a împinge Moscova într-o alianță cu Londra. Se pare că Stalin a considerat rapoartele lui Sorge asupra intențiilor japoneze mai credibile, parțial deoarece

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
New York, 1990; ediția HarperPerennial, 1991), pp. 448-450. Pentru descrierea utilizării de către Germania de Est a ofițerilor ilegali, din perspectiva unui fost ofițer de informații est-german, vezi Werner Stiller și Jefferson Adams, Beyond the Wall: Memoirs of an East and West German Spy (Brassey’s șUSȚ, Washington, DC, 1992), pp. 41-118 passim. 15. Pentru o trecere în revistă a activităților humint ale Chinei, vezi Nicholas Eftimiades, Chinese Intelligence Operations (Newcomb, Arlington, Va., 1998), capitolul 5, pp. 28-44. Pentru programul Chinei vizând obținerea

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
în pericol să fie compromisă din această cauză. După părerea lui Wright „rușii culegeau majoritatea informațiilor chiar din trafic, mai degrabă decât din conținutul mesajelor”. Spycatcher, pp. 52-53. 67. Vezi David Kahn, Seizing the Enigma: The Race to Break the German U-Boat Codes, 1939-1943 (Houghton Mifflin, Boston, 1991), pp. 144-145, 215-216, 244-251 și Patrick Beesly, Very Special Intelligence: The Story of the Admiralty’s Operational Intelligence Centre, 1939-45 (Doubleday, Garden City, NY, 1978), pp. 55-56, 97-98, 116, 195. 68. Pentru o

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
eseuri, „The Spy Who Most Affected World War II” și „Codebreaking in World War I and II: The Major Successes and Failures, Their Causes and Their Effects”, pp. 76-88, 99-119. Vezi și Seizing the Enigma: The Race to Break the German U-Boat Codes, 1939-1943, de același autor (Houghton Mifflin, Boston, 1991). 3. Vezi Patrick Beesly, Room 40: British Naval Intelligence 1914-18 (Harcourt Brace Jovanovich, New York, 1982), pp. 3-7, 22-33. 4. Pentru o prezentare completă a acestui incident, vezi Barbara Tuchman, The

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
exemplu, Josef Garlinski, The Enigma War (Scribner, New York, 1979), pp. 25, 196-204. 8. Pe lângă cărțile citate deja, literatura include și următoarele lucrări: Peter Calvocoressi, Top Secret Ultra (Ballantine, New York, 1980); Josef Garlinkski, The Enigma War: The Inside Story of the German Enigma Codes and How the Allies Broke Them (Scribner, New York, 1979); Ronald Lewin, Ultra Goes to War (Hutchinson, Londra, 1978; McGraw-Hill, New York, 1978); F.W. Winterbotham, The Ultra Secret (Harper and Row, New York, 1974). 9. De exemplu, acum există o

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
ajutat foarte mult faptul că știau că prima și a patra literă ale unui text erau identice (la fel și a doua și a cincea, a treia și a șasea). Pentru a vedea cum au exploatat britanicii această eroare a germanilor, vezi Gordon Welchman, The Hut Six Story: Breaking the Enigma Codes (McGraw-Hill, New York, 1982), pp. 59-73. La fel, formatele obișnuite ale mesajelor, saluturile standard sau alte expresii uzuale le pot furniza indicii importante criptanaliștilor. Welchman menționează că el și alți

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
Marea Britanie doar pentru că erau prea slabe pentru a fi detectate de la mare distanță. Comunitatea specialiștilor germani în domeniul tehnicii era mai puțin convinsă decât cea britanică de faptul că doar radarul în sine constituia „o minune a tehnicii”. În consecință, germanii s-au străduit să capteze semnale ale britanicilor. Întrucât căutau un semnal similar cu al lor, au stabilit în mod eronat că semnalele radar captate de ei proveneau de la rețeaua britanică de curent electric; de fapt, britanicii nu fuseseră capabili

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
aplicarea tacticii lui Churchill a fost, într-un fel, împiedicată de ambasadorul britanic la Moscova (The Grand Alliance, al treilea volum din seria The Secret World War șHoughton Mifflin, Boston, 1951ț, pp. 357-361). Gabriel Gorodetsky, Grand Delusion: Stalin and the German Invasion of Russia (Yale University Press, New Haven, Connecticut, 1999), pp. 155-178, susține că povestea este mult mai complicată decât sugerează Churchill. 16. Richard H. Schultz Jr., The Secret War against Hanoi: Kennedy’s and Johnson’s Use of Spies

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
Covert Action from the American Revolution to the CIA (Atlantic Monthly, New York, 1991), pp. 236-239. Articolele apărute în Providence Journal erau de obicei versiuni ușor exagerate ale informațiilor transmise de serviciile secrete. Efectul acestora era de a-i împiedica pe germani să afle că planul operațiunilor lor fusese demascat. În mod similar, serviciile secrete britanice, acționând clandestin, au făcut un efort imens pentru a determina întreaga Americă, înainte de intrarea acesteia în cel de-al Doilea Război Mondial, să susțină Marea Britanie și

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
Frank Cass, Londra, 1982). 47. Pentru tacticile de dezinformare folosite înainte și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, vezi: Michael Howard, British Intelligence in the Second World War: Strategic Deception (Her Majesty’s Stationery Office, Londra, 1990); Michael Mihalka, German Strategic Deception in the 1930’s, RandNote N-1557-NA (RAND, Santa Monica, Calif., 1980); Barton Whaley, „Covert Rearmament in Germany 1919-1939: Deception and Misperception”, Journal of Strategic Studies, nr. 5 (martie 1982), pp. 3-39; Barton Whaley, Codeword Barbarossa (MIT, Cambridge, Mass

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
William Kimber, Londra, 1953), și M.R.D. Foot, SOE: An Outline History of the Special Operations Executive, 1940-46, ediție revăzută (University Publications of America, Frederick, Dr., 1986), pp. 130-134. Giskes era ofițerul german de contrainformații care conducea operațiunea. Se pare că germanii nu au folosit acest canal pentru a-i induce în eroare pe britanici privind alte activități decât cele ale agenților lor SOE din Olanda. 57. Acest incident este relatat în H.M.G. Lauwers, „Epilogue”, în Giskes, London Calling North Pole, p.

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
induce în eroare pe britanici privind alte activități decât cele ale agenților lor SOE din Olanda. 57. Acest incident este relatat în H.M.G. Lauwers, „Epilogue”, în Giskes, London Calling North Pole, p. 194. Lauwers, un agent SOE olandez capturat de germani, a încercat fără succes să informeze Londra cu privire la operațiunea de dezinformare prin transmiterea unor mesaje fără a-și lua însă măsurile de siguranță necesare. Din nefericire, comandamentul a ignorat acest aspect și a considerat mesajele autentice. Leo Marks, ofițerul responsabil

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
211, 245, 330 n. 9 Congresul pentru Libertate Culturală 143 Congresul Statelor Unite, supravegherea serviciilor de informații 20, 121, 152-153, 202, 204-205 Constituția Statelor Unite al Patrulea Amendament 226, 319 n. 21 Primul Amendament 230-232, 334 n. 38 contradezinformare folosirea Î de către germani în al Doilea Război Mondial (Polul Nord) 190-191 operațiunea tunelul din Berlin 194-195 Ziua Z 195-196 contrainformații analiza contrainformativă 197-198 definiția Î159 importanța Î 159-160 MDCI (contrainformații multidisciplinare) 180-181 contramăsurile tehnice 183-184 securitatea comunicațiilor 181-183 securitatea emisiilor 183 testele cu poligraful

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
140, 153 Radio Moscova 127, 139 radiogoniometrie 52, 61 Ranelagh, John 194-195, 312 n. 26 Război Mondial al Doilea Î acțiunile secrete ale britanicilor în Î 140-141, 154 Ardeni, Bătălia din Î 108, 188 Arnhem, Bătălia de la Î 110 invazia germanilor în URSS 108 Midway, Bătălia din Î 59, 60, 86, 283 n. 63, 293 n. 16 Pearl Harbour, atacul asupra Î 176, 322 n. 38 Ziua Z (debarcarea din Normandia) 46, 108, 110, 178, 190, 195-196 Primul Î acțiunile secrete

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]