2,403 matches
-
(în ) este un film de groază american din 2007 regizat de Michael Katleman. Filmul a fost inspirat din povestea adevărată a lui Gustave, un crocodil gigantic din Burundi, mâncător de oameni, care avea 6 m lungime și 1 tonă greutate. Filmul începe cu căutarea în savana africană de către o antropoloagă legistă a unei gropi comune de oameni care au fost uciși de ceea ce ea pretinde că
Monstrul preistoric () [Corola-website/Science/326600_a_327929]
-
această călătorie ciudată. Se dovedește până la urmă că Hopkins nu este altul decât un antreprenor venit să fondeze un fel de Crystal Palace în împrejurimile localității Albany. Dar, în timpul muncii la realizarea construcției, el a făcut o descoperire extraordinară: scheletul gigantic al unei ființe dispărute de mii de ani... Scrisă fără îndoială la întoarcerea din călătoria făcută în America în 1870. Textul nu a fost publicat în timpul vieții autorului, ci doar postum, Michel Verne introducându-l în antologia editată de Louis-Jules
Escrocheria () [Corola-website/Science/326642_a_327971]
-
vărul Eddie (Randy Quaid), soțul verișoarei lui Ellen, Catherine (Miriam Flynn). Eddie și familia sa locuiesc acum în deșertul de la nord de Las Vegas, pe locul unde a fost testată bomba cu hidrogen. În timp ce fac un tur de grup al giganticului Baraj Hoover, Clark se pierde de grup după ce creează în mod accidental o scurgere de apă în interiorul barajului și este forțat să urce schela care duce la partea de sus a barajului pentru a ieși, pentru că strigătele lui de ajutor
Vacanță în Las Vegas () [Corola-website/Science/326774_a_328103]
-
a ajuns după exploziile nucleare provocare de americani la Hiroșima și Nagasaki. Kazanțev a comparat cele două evenimente din 1908 și 1945 și a remarcat un număr mare de similitudini surprinzătoare (radioactivitate, kilometri întregi de pământ solid ondulat în valuri gigantice, copaci culcați radial spre exterior în jurul exploziei cu copaci în picioare în centrul exploziei, la fel cum clădiri japoneze erau în picioare în centrul exploziei). Pe această temă el publică povestirea: "Explozia" (publicată în "În jurul lumii", 1/1946) și povestirile
Alexander Kazanțev () [Corola-website/Science/325630_a_326959]
-
ale sale. Idea schimbării de sex uzuale este un alt exemplu al temelor sexuale care dau culoare operei sale fără a o sufoca. John Varley a mai scris și o trilogie despre o lume viitoare gânditoare care aduce cu un gigantic tor Stanford, dar are o personalitate distinctă. Cele trei volume sunt intitulate "Titan", "Wizard" și "Demon". Varley a câștigat Premiul Hugo de trei ori: și a mai fost nominalizat de douăsprezece ori. Varley a câștigat Premiul Nebula de două ori
John Varley (autor) () [Corola-website/Science/325669_a_326998]
-
noapte furtunoasă, castelul Metzengerstein ia foc. Calul fugar, împotriva voinței stăpânului său, sare în flăcări cu tot cu călăreț, ucigând astfel pe ultimul nobil din familia Metzengerstein. Privitorii îngroziți văd un nor greu de fum care plutea deasupra castelului, având „forma clară, gigantică a unui "cal"”. Poe a trimis inițial „Metzengerstein” revistei "Saturday Courier" pentru un concurs literar, împreună cu alte cinci lucrări de proză ale sale, printre care „The Duke de l'Omelette” și „A Decided Loss”. Niciuna dintre lucrările sale nu a
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
în mod misterios, forțându-l pe narator, pe soția sa și pe un slujitor să fugă. A doua zi, naratorul se întoarce la ruinele casei sale, pentru a găsi imprimată pe singurul perete care rămăsese în picioare figura unei pisici gigantice, care avea o funie legată de gât. La început, această imagine îl îngrozește pe narator, dar, treptat, el găsește o explicație logică (potrivit căreia cineva de afară a aruncat pisica moartă în dormitor pentru a-l trezi în timpul incendiului) și
Pisica neagră (povestire) () [Corola-website/Science/325685_a_327014]
-
care mătură întreaga punte a navei și-i aruncă pe toți, cu excepția naratorului și a unui bătrân suedez, peste bord. Mânată spre sud de către magicul simoon în direcția Polului Sud, nava naratorului se ciocnește în cele din urmă cu un gigantic galion negru, iar naratorul este azvârlit la bordul navei străine. Odată ajuns pe această corabie, naratorul observă că echipajul pare că vine din alte vremuri, toți marinarii fiind bătrâni de parcă ar trăi de secole. Niciunul dintre membrii echipajului nu pare
Manuscris găsit într-o sticlă () [Corola-website/Science/325770_a_327099]
-
naratorul descoperă că închisoarea este ușor iluminată și că a fost legat cu chingi de o placă de lemn. El se uită în sus și vede cu groază o imagine pictată Tatălui Timp pe tavan; de ea atârnă o coasă gigantică de forma unui pendul care se balansează încet înainte și înapoi. Pendulul alunecă inexorabil în jos și-l va ciopârți în cele din urmă. Cu toate acestea, omul condamnat reușește să atragă șobolanii care-i rod chingile pe care el
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
trei ani și trei luni pe uscat, 18 luni pe mare. La începutul călătoriei, el a hotărât că poate scrie o carte despre geologie și avea talent pentru teoretizare. La Punta Alta, a efectuat o descoperire majoră a unor fosile gigantice ale unor mamifere dispărute, pe atunci cunoscute doar după câteva specimene. A colecționat și a observat detaliat plante și animale, cu rezultate care i-au zguduit credința că speciile sunt fixe și a pus bazele ideilor cu care s-a
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
ziua de 22 septembrie 1832, și la circa 18 km de vas au ancorat o vreme la Punta Alta. Pe stâncile litorale din acel loc Darwin a găsit roci conglomerate cu numeroase scoici și dinți fosilizați, precum și oase de mamifere gigantice dispărute, în straturile de sub un strat de pământ cu scoici și fosile de tatu, care l-au dus cu gândul mai mult la depozite mareice îndelungate decât la o catastrofă. A fost ajutat (probabil, printre alții, și de tânărul marinar
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
dinte corodat de cal între aflat printre fosilele de la Punta Alta. This discovery was later explained as part of the evolution of the horse. Oasele de "Mastodont" „moi ca brânza” de lângă râul Paraná au fost identificate ca fiind două schelete gigantice de "Mastodon andium", și au fost identificați și dinții de mastodont de la Santa Fé și de pe râul Carcarañá. Bucățile de coloană vertebrală un membru posterior de la Puerto San Julián despre care Darwin credea că provin de la „un animal mare, cred
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
coloană vertebrală un membru posterior de la Puerto San Julián despre care Darwin credea că provin de la „un animal mare, cred că un mastodont”, i-au pus probleme lui Owen, întrucât creatura denumită de el "Macrauchenia" părea a fi „un pachiderm gigantic și cu totul extraordinar”, înrudit cu "Palaeotherium", dar cu afinități cu llama and și cămila. Între fosilele de la Punta Alta se număra și un dinte de pachiderm considerat a proveni probabil de la un "Macrauchenia".
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
reprezentate de arhitectura pe care o fotografiază - un viitor care ar fi putut exista, dar nu a făcut-o, realizând un contrast între realitatea modernistă și postmodernistă. Fragmentele zărite de Parker în fantasticul viitor utopic, caracterizat de autostrăzi suspendate, zeppeline gigantice și locuitori arieni, devin tot mai dese și deranjante, până când decide să se afunde în realitatea cenușie a lumii noastre, aflată în opoziție cu lumea idealizată a lui Gernsback. Imaginile devin tot mai vagi și Parker reușește, în cele din
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
în două secțiuni care au apărut în numerele 5 și 6 din "Freeflight", dec/ian 95 și apr/mai 95. Gibson a fost implicat direct în procesul adaptării. Povestirea a apărut pentru prima dată în 1984 în revista "Omni". Metacorporații gigantice controlează și conduc economiile, bogăția lor constând în avantajul competițional dat de capitalul uman al angajaților și de proprietatea intelectuală produsă de aceștia. Corporațiile își protejează angajații cei mai valoroși, cheltuind oricât este necesar pentru a-i ține în siguranță
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
folosit impropriu de presă pentru alte tunuri de mari dimensiuni, mai ales pentru tunul cu care a fost bombardat Parisul. În revista Muncă și Voe Bună nr. 12 din 15 iunie 1940, p. 28 apărea un articol cu titlul "Tunuri gigantice în războiul de ieri și de azi - cazul „Berthei cea groasă"", în care se relatau următoarele: La 23 martie 1918, când războiul a intrat în ultima fază, Parisul a avut de suferit o nouă lovitură. În plină zi, în centrul
Berta cea grasă (mortieră) () [Corola-website/Science/326193_a_327522]
-
se relatau următoarele: La 23 martie 1918, când războiul a intrat în ultima fază, Parisul a avut de suferit o nouă lovitură. În plină zi, în centrul orașului, a explodat un obuz de mărime nebănuită. Se spunea că un avion gigantic a trecut deasupra capitalei; alții credeau că inamicul a ajuns la porțile Parisului. La trei ore după explodarea primului obuz statul major francez știa că inamicul bombardează Parisul cu ajutorul unui tun gigantic așezat undeva, la o distanță de 120 sau
Berta cea grasă (mortieră) () [Corola-website/Science/326193_a_327522]
-
de mărime nebănuită. Se spunea că un avion gigantic a trecut deasupra capitalei; alții credeau că inamicul a ajuns la porțile Parisului. La trei ore după explodarea primului obuz statul major francez știa că inamicul bombardează Parisul cu ajutorul unui tun gigantic așezat undeva, la o distanță de 120 sau 130 kilometri, iar 30 de ore mai târziu toată lumea știa nu numai despre existența tunului „Bertha cea groasă", dar și locul unde era instalat. Cu ajutorul matematicienilor, care au calculat traiectoria și direcția
Berta cea grasă (mortieră) () [Corola-website/Science/326193_a_327522]
-
30 de ore mai târziu toată lumea știa nu numai despre existența tunului „Bertha cea groasă", dar și locul unde era instalat. Cu ajutorul matematicienilor, care au calculat traiectoria și direcția obuzelor, s'a aflat locul aproximativ unde se află instalat tunul gigantic. Ceilalți specialiști militari, fotografii, aviatorii etc. au descoperit tunul, într'o pădure din apropierea Laonu-lui. Artileria grea franceză a deschis focul împotriva „Berthei" și al patrulea obuz a pus capăt carierei tunului gigantic. În primăvara anului 1916, fizicianul Eberhardt a prezentat
Berta cea grasă (mortieră) () [Corola-website/Science/326193_a_327522]
-
aflat locul aproximativ unde se află instalat tunul gigantic. Ceilalți specialiști militari, fotografii, aviatorii etc. au descoperit tunul, într'o pădure din apropierea Laonu-lui. Artileria grea franceză a deschis focul împotriva „Berthei" și al patrulea obuz a pus capăt carierei tunului gigantic. În primăvara anului 1916, fizicianul Eberhardt a prezentat uzinelor Krupp proiectul unui tun gigantic cu o rază de acțiune de peste 130 kilometri. Specialiștii militari au aprobat proiectul și tunurile au fost puse în construcție. Suma cheltuită pentru cele trei tunuri
Berta cea grasă (mortieră) () [Corola-website/Science/326193_a_327522]
-
etc. au descoperit tunul, într'o pădure din apropierea Laonu-lui. Artileria grea franceză a deschis focul împotriva „Berthei" și al patrulea obuz a pus capăt carierei tunului gigantic. În primăvara anului 1916, fizicianul Eberhardt a prezentat uzinelor Krupp proiectul unui tun gigantic cu o rază de acțiune de peste 130 kilometri. Specialiștii militari au aprobat proiectul și tunurile au fost puse în construcție. Suma cheltuită pentru cele trei tunuri gigantice era de 70 milioane mărci! Rezultatele însă n'au corespuns așteptărilor. Obuzele gigantice
Berta cea grasă (mortieră) () [Corola-website/Science/326193_a_327522]
-
În primăvara anului 1916, fizicianul Eberhardt a prezentat uzinelor Krupp proiectul unui tun gigantic cu o rază de acțiune de peste 130 kilometri. Specialiștii militari au aprobat proiectul și tunurile au fost puse în construcție. Suma cheltuită pentru cele trei tunuri gigantice era de 70 milioane mărci! Rezultatele însă n'au corespuns așteptărilor. Obuzele gigantice au ucis în totul 256 oameni și au rănit 600. Au fost distruse câteva case, iar panica scontată și efectul psihologic de înspăimântare a populației, n'a
Berta cea grasă (mortieră) () [Corola-website/Science/326193_a_327522]
-
gigantic cu o rază de acțiune de peste 130 kilometri. Specialiștii militari au aprobat proiectul și tunurile au fost puse în construcție. Suma cheltuită pentru cele trei tunuri gigantice era de 70 milioane mărci! Rezultatele însă n'au corespuns așteptărilor. Obuzele gigantice au ucis în totul 256 oameni și au rănit 600. Au fost distruse câteva case, iar panica scontată și efectul psihologic de înspăimântare a populației, n'a corespuns așteptărilor. După încheierea păcii, au fost cunoscute și datele tehnice ale tunului
Berta cea grasă (mortieră) () [Corola-website/Science/326193_a_327522]
-
Wilhelm însoțit de statul său major, au venit să asiste la prima lovitură de tun. Debutul a fost satisfăcător și Kaiserul a felicitat pe constructorii tunului. Mai târziu însă, în urma bombardamentului artileriei franceze, și retragerii armatei germane cele trei tunuri gigantice au fost duse în Germania și topite în uzinele Krupp. Nici un francez sau englez n'au reușit să vază tunul gigantic. Abia în 1925 planurile de construcție ale tunului au fost publicate, dar unele detalii de construcție, și mai ales
Berta cea grasă (mortieră) () [Corola-website/Science/326193_a_327522]
-
a felicitat pe constructorii tunului. Mai târziu însă, în urma bombardamentului artileriei franceze, și retragerii armatei germane cele trei tunuri gigantice au fost duse în Germania și topite în uzinele Krupp. Nici un francez sau englez n'au reușit să vază tunul gigantic. Abia în 1925 planurile de construcție ale tunului au fost publicate, dar unele detalii de construcție, și mai ales formula chimică a explozibilului întrebuințat, au rămas secrete până în zilele noastre.
Berta cea grasă (mortieră) () [Corola-website/Science/326193_a_327522]