6,255 matches
-
plini de entuziasm, care bat la ușa fără clanță a unei redacții (o ușă care se deschide tot timpul din interior, niciodată dinafară), să nu aibă vreodată scuza necunoașterii. Presa nu este un castron uriaș în care se amestecă la grămadă toate nutrimentele și ingredientele meseriei. Presa are multe cotloane și îngăduie ziaristului mai multe feluri de a fi: dinamic, sentimental, visător, sincer, brutal, insinuant, critic sau investigator. Poți să lucrezi la știri, la sport, la externe, la cultură sau mondene
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
În 1981, declară câțiva martori oculari de Încredere, codexul respectiv se afla Într-o stare foarte bună de conservare, toate paginile fiind perfect lizibile. În 2001, când a ajuns la Fundația Maecenas din Basel, el se prezenta sub forma unei grămezi de petice, multe dintre ele de dimensiunea câtorva milimetri. Negustorul egiptean Hannah, de tristă reputație, care a pus mâna pe codex imediat după descoperirea lui, a cerut o sumă astronomică: trei milioane de dolari. Cum nici o universitate n-a fost
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
al maculării mai există doar la Mateiu I. Caragiale) - „uciderea sufletului” ca față a disperării. Cealaltă este axa burlescă: bagatelizate, aceleași impulsuri se prezintă într-o poză comică, țipătoare, de scamatorie de bâlci, pe măsura universalei deriziuni ce domnește asupra „grămezii”. B. este un cinic, el susține negativul cu o stăruință în care se ghicește, nostalgic, reversul lui. Despuiată de măștile cvasifantastice care o ascund, de gesticulația absurdă ori simbolică, drama povestită e una a singurătății și a dragostei. Ramses Ferdinand
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
Șerban Barițiu, la foile vâlcene „Oltul”, „Bobi de mărgean”, „Însemnări”, unde a fost și redactor, „Litere”, „Iconar”, „Buna Vestire”, „Revista funcționarilor publici”, „Vremea” ș.a. Reîncepe să scrie în exil, la publicațiile „Drum” (Mankato, Minnesota), „Libertatea” (New York), uneori folosind semnăturile Aron Grămadă sau Silviu Turdeanu; de asemenea, este prezent în câteva numere ale revistei „Mele” (Honolulu). În 1981, tipărește eseul Jurnalul unui anonim, iar Editura Dacia din Madrid îi scoate cartea Din împărăția morții, o evocare a suferințelor îndurate în pușcăriile comuniste
BALANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]
-
deprinsă, a trâmbițării sentimentelor naționale, a bunelor intenții face ca interese mărunte să se poată insinua sub masca vreunui „scop idealist și consacrat”, cum ar fi, de pildă, lupta împotriva „ștagnațiunii culturale”. În atitudini alternează găunoșenia lustruită, violența, grosolănia. În pofida grămezilor de „tistii”, titluri și funcții invocate cu grandilocvență puerilă, ignoranța apare adesea uluitoare și declanșează o serie de neînțelegeri și vane zâzanii. La B., invenția este ca și inexistentă, iar comicul vine din alte zone. Mai întâi din disproporția dintre
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
potrivită unor istorii în esența lor inițiatice. Plasticitatea unor scene, a portretelor participă la farmecul acestui text, care prefigurează un model narativ consacrat ulterior de M. Sadoveanu în Hanu Ancuței. SCRIERI: Serile de toamnă la țară, îngr. și pref. Livia Grămadă, Cluj, 1973. Repere bibliografice: Iorga, Ist.lit. XIX, III, 182-185; Popovici, Romant. rom., 320-321; Vârgolici, Începuturile, 51-54; Zaciu, Masca, 410-413; Dicț. lit. 1900, 141-142; Manolescu, Arca, I, 75-77; Craia, Orizontul, 21-23; Mănucă, Lectură, passim; Zamfir, Secolul, 87-88; Manolescu, Istoria, I, 316-318
CANTACUZINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286070_a_287399]
-
sat au venit s-o cheme la dânșii. Baba n-a mai zis nimic. A doua zi patru oameni cu furci în mâini se iviră pe acoperișul casei. începură a azvârli în ogradă snopii de paie înnegriți de stirigie, împreună cu grămezi cenușii de gunoaie. Pe un scăueș, oarba sta lângă poiată, cu fața liniștită. în truda lor tăcută, pe chipurile colțuroase ale oamenilor nu se zărea nici o simțire. Când apăru și scheletul negru al acoperișului, palmele lor mari apucară bărdoaiele. Până
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
zicea Norișor. - Ar fi hoinărit și el ca maică-sa, murdar și înfometat. Anul acesta, deci al doilea an la rând, Mătușa iar a făcut pui, tot sub lemne. Stăpânul i-a identificat repede, dar nu-i putea scoate de sub grămada de lemne. Cățeaua a observat că au fost descoperiți și noaptea și-a mutat puii în șopron. - Dar cum putea intra acolo, dacă era închis?Prin cotețul lui Oscar, care este lângă șopron. Mătușa a ajuns la peretele șopronului și
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
câte-un sac sau un geamantan. În toată bulibășeala asta, hamalii se repezeau Încolo și-ncoace, Încărcând vapoarele cu tutun, smochine, tămâie, mătase și mohair. Depozitele erau golite Înainte de sosirea turcilor. Doctorul Philobosian zări un refugiat care scotocea Într-o grămadă de gunoi, printre oase de pui și coji de cartofi. Era un tânăr Îmbrăcat cu un costum bine croit, dar murdar. Chiar și de la distanță, ochiul de medic al doctorului Philobosian observă tăietura de pe mâna tânărului și paloarea malnutriției. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de celebrele smochine, aduse În caravane trase de cămile și descărcate pe jos, mormane imense de fructe cărnoase zăcând În noroi, cu femei murdare care le opăreau În apă cu sare și copii stând pe vine și defecându-se În spatele grămezilor? V-am povestit cum duhoarea femeilor cu smochine se combina cu mirosuri mai plăcute, de migdali, mimoze, lauri și piersici, și cum toată lumea purta măști de carnaval și lua cine somptuoase pe puntea fregatelor? Vreau să pomenesc aceste lucruri pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
diferite. Lefty și Desdemona, obișnuiți să trăiască În propria lor locuință, n-au avut Încotro și au trebuit să se adapteze tipicului noilor proprietari ai casei. În plus, bunicul meu avea nevoie de o slujbă. Pe vremea aceea existau o grămadă de firme producătoare de mașini la care puteai să lucrezi. Erau Chalmers, Metzger, Brush, Columbia și Flanders. Mai erau Hupp, Paige, Hudson, Krit, Saxon, Liberty, Rickenbacker și Dodge. Dar Jimmy Zizmo avea relații la Ford. ― Sunt furnizor, a spus el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În alte cazuri păstrez tăcerea la nesfârșit. Asta e valabil mai ales cu femeile care mă atrag. Când Întâlnesc pe cineva care-mi place și care , la rândul ei, pare să mă placă, bat În retragere. În Berlin sunt o grămadă de nopți În care ies În oraș și, Încurajat de un pahar de Rioja nobil, uit de jena mea fizică și Îmi Îngădui să sper. Costumul făcut la comandă dispare. La fel și cămașa Thomas Pink. Persoana cu care sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
La un an făceau baie Împreună. La doi foloseau aceleași creioane colorate. La trei Milton ședea Într-un avion de jucărie, În timp ce Theodora Învârtea elicea. Dar cartierul de est al Detroitului nu era un sat micuț de munte. Existau o grămadă de copii cu care să te joci. Așa că, atunci când Împlini patru ani, Milton renunță la compania verișoarei sale, preferând să se joace cu băieții din vecini. Pe atunci aceasta avea deja o altă verișoară cu care să se joace. Desdemona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
lui Lefty. Dacă polițiștii ăia de pe insula Ellis nu mi-ar fi luat viermii de mătase, aș fi putut să Înființez o crescătorie În curtea din spate. Și n-ar mai fi trebuit să mă angajez. Am fi făcut o grămadă de bani. Ți-am spus eu. Hainele pasagerilor, Încă elegante pe vremea aceea, Își arătau totuși uzura: pălării care nu fuseseră puse pe calapod de luni de zile, tivuri și manșete destrămate, cravate și revere pătate cu sos. Pe trotuar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o să meargă. ― Când e? Dar Înainte ca marinarul să-i răspundă, se auzi un huruit puternic: se loviseră din nou de stânci. Oprirea bruscă Îi aruncă pe toți Înainte. Căștile se ciocniră unele de altele. Se sparseră nasuri. Soldații căzură grămadă și barca se sparse. Apa năvălea Înăuntru și locotenentul țipa. Milton, laolaltă cu toți ceilalți, sări afară În aiureala generală - stâncile negre, curentul de pe fund, sticlele de bere mexicană, crabii speriați. În Detroit, tot pe Întuneric, mama mea era la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Întrebă Julie, Încă pledând. Avea ochii atât de Îndepărtați că erau practic așezați pe marginile capului. Arăta ca un pește-ciocan. Încerc să pregătesc prin rândurile de mai sus propria mea descriere fizică. Fotografiile de bebeluș ale copilului Calliope prezintă o grămadă de trăsături din sfera bizarului. În timp ce mă priveau drăgăstos cum stăteam jos În pătuț, părinții mei s-au oprit la fiecare În parte. (Câteodată mă gândesc că Însușirile impresionante, ușor deranjante, ale chipului meu au fost cauza distragerii atenției tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Desdemona n-o interesa cum arăt. Ea era preocupată de starea spiritului meu. ― Fetița are deja două luni, Îi spuse ea tatălui meu În martie. De ce Încă nu botezați? ― Nu vreau s-o botez, răspunse Milton. Asta-i doar o grămadă de aiureli. ― Aureli zici? Desdemona Îl amenință acum cu degetul arătător. ― Tu crezi că tradiția sfântă care o ține biserica de două mii de ani e aureli? Și apoi o invocă pe Panaghia, pomenindu-i toate numele de-odată. ― Preasfântă, preacurată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nou În aer... ― Și al Fiului, Amin... ...și mă mai băgă o dată la fund. De data asta am deschis ochii. Moneda Capitolului Unsprezece scânteia prin Întuneric În cădere liberă. Se scufundă, ajungând pe fundul unde -observam acum - se adunaseră o grămadă de lucruri: de exemplu, alte monede, agrafe de păr, un leucoplast uzat. În apa verde, spumoasă, sfințită, mă simțeam liniștită. În jur era liniște. În părțile laterale ale gâtului, acolo unde oamenii avuseseră cândva branhii, simțeam o furnicătură. Eram vag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ce era În narghilea, Lefty scria pe tăbliță „noroi turcesc“. Părinții mei au crezut tot timpul că era un soi de tutun aromat. De unde făcea rost Lefty de hașiș, nimeni nu știe. Din plimbările lui, probabil. Încă mai avea o grămadă de cunoscuți greci și libanezi prin oraș. În fiecare zi, de la zece până la douăsprezece, bunicii mei aveau grijă de mine. Desdemona Îmi dădea biberoanele și Îmi schimba scutecele. Îmi pieptăna părul cu degetele. Când Începeam să fac sandal, Lefty mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
decât atunci când nu eram observate, privindu-i pe ceilalți. Dincolo de mâna ei văd urmele romanului pe care a stat trează ca să-l citească În noaptea precedentă. Toate cuvintele mari pe care a trebuit să le caute În dicționar Îi stau grămadă În capul obosit, așteptând să iasă la lumină În scrisorile pe care mi le scrie acum. Mâna ei este și ea, un semn de refuz, singura cale de a se răzbuna pe soțul care Începuse să dispară din viața ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
că nu-i decât o altă alocuțiune Împotriva fumatului, dar, hai să fim sinceri, n-aude. Așa că-și aprinde țigara și, două secunde mai târziu, un glonte Îi pătrunde prin partea din față a craniului, iar el se prăvălește jos grămadă. Și apoi soldații Înaintează. Strada e din nou pustie, tăcută. Mitralierele și tancurile Încep să distrugă următorul cvartal sau pe cel de după el. Milton stă la ușa de la intrare, privind vizavi, la fereastra goală unde stătuse Morrison. Și Își dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
din fier cenușiu. Porticul ducea la casa de oaspeți, unde n-a stat niciodată vreun oaspete: doar Desdemona - pentru scurtă vreme Împreună cu soțul ei și multă vreme singură. Dar (ce era mult mai important pentru un copil) Middlesex avea o grămadă de borduri de mărimea unui pantof, pe care puteai să pășești. Avea alveole adânci, de beton, În dreptul geamurilor, perfecte pentru a fi transformate În fortărețe. Avea terase și pasarele. Capitolul Unsprezece și cu mine ne cățăram peste tot pe Middlesex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dar mi-am dat seama repede că fusese vopsit. ― Tu ești cea din piesă, așa-i? ― Da. Jerome dădu din cap. Cu ochii mijiți strălucindu-i, spuse: ― O actriță, ai? Exact ca tine. Așa-i, surioară? ― Fratele meu are o grămadă de probleme, spuse Obiectul. ― Hei, dacă tot vă ocupați cu te-a-thrul, poate ați vrea să jucați În următorul meu film. Se uită la mine. ― Fac un film cu vampiri. Ai fi un vampir grozav. ― Chiar așa? ― Să-ți văd dinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
primească următorul client. Urmă o scurtă pauză. Apoi Ed spuse: ― Ce-ai pățit? Ai pierdut un pariu? Oprit În cadrul ușii, dar arătând de parcă ar fi fost gata să plece În orice clipă, stătea un adolescent Înalt, deșirat și cu o grămadă de Însușiri ciudate, cum Ed nu mai văzuse. Părul Îi era ca de hippie și-i atârna mai jos de umeri. Dar purta un costum de culoare Închisă. Haina Îi era ponosită, iar pantalonii prea scurți - Îi atârnau deasupra pantofilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mustața de tătar, și perciunii lunguieți Îi erau roșcați. ― Să vorbești Întruna, spuse el. ― Despre ce vrei să vorbim? ― Să mor dacă știu! țipă acesta, furios. Dar apoi spusebrusc: ― Despre indieni! Știi ceva despre indieni? ― Indienii americani? ― Îhî. Iau o grămadă de indieni când merg spre vest. Și sunt cei mai demenți rahați cu ochi de care-am auzit vreodată. Au tot felu’ de teorii și de căcaturi În cap. ― Cum ar fi? ― Cum ar fi că unii dintre ei spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]