3,423 matches
-
Paza proprietății imobiliare include salariile personalului de securitate (sau tariful perceput de firma specializată), cheltuielile de curent (pentru sisteme de alarmă). Alocarea pentru Înlocuire. Aceste elemente se referă la reparații, Întreținere și Înlocuiri a unor elemente, cum ar fi: acoperiș, gresie, faianță, instalații sanitare, reamenajări interioare, zone parcare, trotuare, zugrăveli exterioare. Dimensiunea alocării pentru Înlocuire se determină pe baza unei cote procentuale din valoarea de Înlocuire a elementelor respective, În funcție de durata estimată de viață rămasă a acestora. Deși pentru ușurința calculelor
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
Câmpulung, Moldova schimbă brusc, în unghi drept, direcția de curgere, ferestruind un sector transversal de-a curmezișul Obcinei Feredeului. Valea se îngustează luând forma unui defileu; este defileul de la calcaroasă, micacee, care poartă numele generalizat pentru Carpații Orientali românești de “gresia de Prisaca”, flancată la vest de conglomerate alcătuite prepeleci și să crească vite de rasă cu nume străin. verde crud presărat de brândușe și de ultimele flori ale anului. Dar pădurile? Prisaca Dornei, unde râul a fierăstruit roci relativ dure
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de Prisaca”, flancată la vest de conglomerate alcătuite prepeleci și să crească vite de rasă cu nume străin. verde crud presărat de brândușe și de ultimele flori ale anului. Dar pădurile? Prisaca Dornei, unde râul a fierăstruit roci relativ dure (gresia masivă din șisturi negre). Acest sector de vale îngustă, ușor cotit, ... prezintă trăsături proprii de pitoresc ...<footnote Victor Tufescu, Pe valea Moldovei, Editura Științifică, București, 1970, p. 118. footnote> . De la Vama, valea Moldovei care-și recapătă direcția longitudinală în prelungirea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
didactice”, vol. I, Suceava, 1970, p. 359 footnote>. Din punct de vedere geologic, depresiunea (bazinul depresionar) Vama 6, este sculptată în flișul a două unități: a șisturilor negre (cretacice) și a celei de Tarcău (paleogenă). În prima unitate se remarcă gresia dură de Prisaca sau de Tomnatic, gresie care silește valea să se îngusteze în defileul numit de localnici Strâmtura Roșie” <footnote Ibidem footnote>. Relatarea științifică, seacă și neutră, prin definiția sa, poate fi atenuată prin descrierea locurilor, la care ne
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
footnote>. Din punct de vedere geologic, depresiunea (bazinul depresionar) Vama 6, este sculptată în flișul a două unități: a șisturilor negre (cretacice) și a celei de Tarcău (paleogenă). În prima unitate se remarcă gresia dură de Prisaca sau de Tomnatic, gresie care silește valea să se îngusteze în defileul numit de localnici Strâmtura Roșie” <footnote Ibidem footnote>. Relatarea științifică, seacă și neutră, prin definiția sa, poate fi atenuată prin descrierea locurilor, la care ne putem raporta sentimental: “Pitorescul ... apreciat ca una
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Badale Vasile, împreună cu toți membrii consiliului (alți 26 de consilieri și secretarul Primăriei), a aprobat în ședința din 22 mai 1923 înzestrarea monumentului cu un teren de 600 m² pentru amenajarea unui parc. Modestul monument, constând dintr-o coloană de gresie poroasă înaltă de 4 m, având o inscripție românească cu litere chirilice pe toate cele patru laturi, comemorează expediția domnului Moldovei, Mihail Racoviță în Ardeal, la anul 1717, în a treia domnie, când armata imperială habsburgică, în război cu Poarta
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
făcut un zid protector, aflat și astăzi, după cum glăsuiește inscripția de pe acest zid protector. De-abia după primul război mondial, Stâlpul lui Vodă a fost restaurat, adăugându-se la zidul lui Panaite Moldoveanu un acoperiș sprijinit pe 8 coloane de gresie de Doabra, dându-i înfățișarea care dăinuie și astăzi. Călătorul care urca spre Câmpulung și Vatra Dornei era atenționat printr-o inscripție, refăcută și păstrată multă vreme și în vechiul regim, astăzi dispărută, că trece pe lângă un monument istoric. Un
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
au fost surprinși de imperiali și bătuți, retrăgându-se în grabă. În amintirea acestei expediții victorioase, Mihail Racoviță a înălțat în Vama (atunci terenul era liber), în drumul spre Prisaca, pe partea dreaptă, pe un promontoriu, un monument modest, din gresie poroasă, căruia poporul i-a spus „Stâlpul lui Vodă” denumire care s-a impus și în lumea științifică. „Stâlpul” constă dintr-o coloană de piatră, pătrată, cu latura de 70 cm, înaltă de 3 m de la sol, având drept acoperiș
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
acel stâlp, pe care-l amintește domnul Sulzer, dar care s-ar putea să nu-l fi văzut, căci spune că aici ar fi fost bătuți tătarii și alții în anul 1718 ... Stâlpul pătrat, înalt de doi stânjeni, confecționat din gresie moale, se găsește la câteva bătăi de pușcă la sus-est de localitate. Pe cele patru laturi lungi ale stâlpului s-a săpat în limba greacă și valahă, sau, mai bune spus, pe moldovenește, povestea unei bătălii petrecută aici; dar cum
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
footnote>, astăzi adăpostind muzeul etnografic al comunei. Lucrările de restaurare și conservare a monumentului „Stâlpul lui Vodă” erau avansate în 1923. Soluția aleasă de responsabilii lucrărilor a constat în „plantarea” pe zidul protector, pe fiecare latură câte două coloane din gresie de Doabra (în total 8 coloane) de câte 1,90 m fiecare, cioplite în 8 fațete și laturi. Pe fiecare coloană este fixat un capitel în pătrat cu latura de 45 cm, pe care sunt așezate grinzile din lemn care
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
uneia sau mai multor comune, cu satele aferente; laptele se colectează în puncte de strângere și în centre de colectare. * Puncte de strângere = deservesc un areal de până la 5 km2. Spațiul utilizat trebuie să corespundă din punct de vedere igienico-sanitar (gresie antiacidă, faianță, sistem de ventilație, apă curentă și apă caldă, rețea de canalizare) și să aibă dotările necesare (aparatură, materiale, reactivi și utilaje) pentru efectuarea următoarelor operațiuni: * recepție cantitativă măsurarea cantității de lapte; * recepție calitativă aprecieri organoleptice și fizico-chimice (determinarea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
impregnate hidrofug și au denumirea comercială „superdry”. Durata de viață a unei corzi este o problemă încă incomplet elucidată, datorită mulțimii de factori care influențează acest aspect: manevrele, stilul de cățărare, căderile suferite și gravitatea lor, tipul rocii (de exemplu: gresia accelerează uzura prin abraziune). În general, o coardă este apreciată în funcție de numărul de căderi normate UIAA. Astfel, o coardă ce rezistă la 6 căderi are o durată de viață de 400 ore de folosire. Firma Edelrid recomandă folosirea corzii pentru
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
pitoanelor forate în regrupări sau în pasajele cheie. 4.7.11. Punctele de asigurare demontabile Punctele de asigurare demontabile au apărut în două regiuni pe care natura nu le-a înzestrat cu prea multă stâncă: nordul Angliei și turnurile de gresie ale Elbei. Concepute inițial pentru a nu deteriora locurile frecventate, ele aveau scopul de a înlocui cu succes pitoanele prin noduri înțepenite în crăpături sau piulițe prin care se trecea o bucată de cordelină. Treptat-treptat tehnica a evoluat și după
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
două mari aliniamente strategic-defensive, constituite din înalte valuri de pământ ars, ș anțuri de apărare, cueste naturale sau abrupturi artificiale cu excarpări, apoi palănci din bârne, ziduri de piatră (folosind calcar oolitic ca cel de la Tansa sau Ipatele, dar și gresii dure și calcaroase din zona Cheia Domniței și Dealul Ș anțurilor), ziduri de vălătuci asemănătoare cu "murus dacicus", turnuri de observare din bârne, tuneluri etc. Astfel deosebim: un aliniament numit astăzi "Valul lui Traian" sau "Troianul", amplasat în partea nordică
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
valea Bahluilui în amonte de Cotnari, îmbină caracteristicile morfostructurale proprii întregului bazin. În același timp se individualizează prin litologie și structura monoclinală a nisipurilor pliocene din est Și sud-est iar în nord Și vest, de placa calcarelor sarmatice și de gresiile oolitice din platourile structurale. O detașare similară se observă sub aspect pedo-fitoclimatic. La vest Și nord-vest de Hârlău , în cuprinsul Podișului Sucevei, predomină pădurea dezvoltată pe soluri silvestre cenușii. La sud Și est de Hârlău influențele stepice sunt foarte puternice
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sud. La sfârșitul proterozoicului superior, peneplena cristalină suferă o mișcare de scufundare care s-a menținut până la sfârșitul silurianului. Forajele executate au arătat că cele mai vechi depozite de cuvertură au grosimi de până la 600 m, constituite în principal din gresii cu conglomerate în bază, cu intercalații de șisturi argiloase și sunt atribuite cambrianului și ordovicianului. Peste acestea, seria este continuată de un pachet de formațiuni siluriene cu o grosime de 128 m, reprezentat prin calcare cu intercalații subțiri de marne
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu conglomerate în bază, cu intercalații de șisturi argiloase și sunt atribuite cambrianului și ordovicianului. Peste acestea, seria este continuată de un pachet de formațiuni siluriene cu o grosime de 128 m, reprezentat prin calcare cu intercalații subțiri de marne, gresii calcaroase, argile, așa cum rezultă din forajul executat la Deleni-Hârlău (N. Macarovici, 1949). Coloana stratigrafică este continuată de depozite cenomaniene cu o grosime de 27 m, tortoniene cu o grosime 71 m (interceptate la Deleni Hârlău între 615 și 544 m
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
află sub nivelul de eroziunea rețelei hidrografice. Faciesul petrografic al formațiunii prezintă importante variații laterale, mai evidente pe direcția vest-est (Petru Șt., 1989). Astfel, în dealurile înalte din vest volhinianul este reprezentat de marne cu intercalații subțiri nisipoase, nisipuri argiloase, gresii și calcare oolitice, iar pe dealurile estice din Culmea Holmului, predomină argilele și marneleNumeroase profile naturale deschise în Dealul Holm, Dealul Tudora, Dealul Sângeap, Dealul Basaraba etc., oferă posibilitatea colectării de fosile din genurile Mactra, Cardium, Tapes -Pirenella. Basarabianul este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și nordvest, Culmii Holmului la nord-est și Câmpiei Moldovei în est. El prezintă un caracter complex datorită structurii și litologiei substratului geologic pe de o parte, iar pe de altă parte factorilor geografici modelatori. Astfel, prezența orizonturilor mai dure de gresii calcaroase și de calcare oolitice, explică atenuarea denudației și altitudini mai mari în vestul, nordul și nord-estul regiunii, respectiv mai mici, sub formă de dealuri și coline în zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari. Orientarea culmilor deluroase înalte și a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai reprezentativ platou structural din regiunea aflată în studiu și apare ca o adevărată câmpie tabulară suspendată la peste 400 m altitudine. Pe alocuri apar mici forme monticulare, mai ales în partea nordică (Dealul . Cetățuia, 520 m). Depozitele dure de gresie și calcare oolitice cu o grosime de circa 12 m situate la partea superioară a acestui platou, aparțin microruditelor de Dealul Mare, de vârstă basarabiană. Aceste strate prezintă o aplecare spre sud-est de aproximativ 40 m, pe o distanță de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Buhalnița se dezvoltă platoul structural “La Stâncă”, care domină satele Sbereni, Făgătu și Vârâți (azi Poiana Mărului). Are o lungime de circa 3 km și o lățime de 500-700 m, situat la 350 m altitudine. Placa de calcare oolitice și gresii calcaroase este înclinată spre sud-est, aplecarea fiind de 50 m pe 3 km lungime. Pe toată marginea ei nordică și estică, ce trece prin pădurea Corhana-Poiana Mărului, se poate observa stratul gros de gresie dură, gălbuie, cu rare elemente oolitice
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
altitudine. Placa de calcare oolitice și gresii calcaroase este înclinată spre sud-est, aplecarea fiind de 50 m pe 3 km lungime. Pe toată marginea ei nordică și estică, ce trece prin pădurea Corhana-Poiana Mărului, se poate observa stratul gros de gresie dură, gălbuie, cu rare elemente oolitice, sub formă de stânci, care stau, de multe ori, ca o uriașă poliță (V. Tufescu, 1937). În partea superioară a dealului, apar cariere de piatră, la 350 m altitudine, exploatate de locuitorii satelor din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m altitudine, exploatate de locuitorii satelor din zonă. Culmea Holmului se aseamănă, în bună parte, cu Dealul Mare-Hârlău, păstrând în general aceleași caracteristici structurale. Prezintă o altitudine de 513 m în Dealul Masa Tâlharului Și reprezintă o masă compactă de gresii și calcare oolitice, lungă de 6 m și având o înălțime și o lățime de circa 3 m, cu o suprafață relativ netedă și bine împădurită (în Pădurea Runc). Spre sud-est, în punctul “La Vamă” (531 m), platoul structural are
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Belea - 460 m), cu un “holm” la 481 m. Aici pădurile lipsesc, în schimb apar întinse pășuni, folosite de oierii din zona Deleni. Pe marginea de vest a acestui platou, văile torențiale au creat numerosae deschideri naturale, de unde localnicii exploatează gresiile și calcarele oolitice (la Deleni, exista în sec. al XIX-lea un centru de prelucrare a pietrei pentru morile de măcinat). 3.1.2. Văile structurale De la începutul schițării lor, până în etapa actuală, văile din bazinul hidrografic al râului Bahlui
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
prezența unor versanți, coaste morfologice sau abrupturi cuestiforme (I. Sârcu,1971). Energia acestor “coaste” depășește 200 și chiar 300 m, având pante cu înclinări de 150 200, iar la partea superioară , în cazul când sunt protejate de plăci dure de gresii și calcare oolitice (Coasta Cătălina, Basaraba, Sângeap), formează cornișe cu înălțimi de peste 10 m. “Coasta de tranziție” CotnariHârlău a apărut ca urmare a puternicelor procese geomorfologice care au scos în evidență particularitățile structurale și litologice ale zonei de contact. Originea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]