7,022 matches
-
atât de radicală, de irațională și de... totalitară (aspirația, resemnarea de a trăi sub dictatură!), Încât respinge orice formă de dialog. Cuvintele nu mai vor să se supună realității - nici măcar aceleia, fictive, a universului imaginar -, intrând Într-un fel de grevă a expresivității: parcă ar dori să-și recapete sensurile seci, lipsite de orice expresivitate, ale articolului de dicționar. Sinucigașul violentează și, În cele din urmă, anulează Însăși motivația scrierii jurnalului. Tot statisticile (dar și simpla observație psihologică) arată că jurnalul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
două secvențe distincte, înainte și după 1917. Despre 1 decembrie 1918 nu se amintea nimic, ba mai mult, era inventat un eveniment-substitut, dintr-un episod aproape complet ignorat de istoriografia interbelică, dar povestit acum pe larg, în două pagini pătimașe: greva tipografilor, din 13 decembrie 1918. În logica "democrat-populară", nu putea fi vorba decât despre un alt martiraj, pus de această dată sub numele lui I. C. Frimu, care binemerita înaintea lui Nicolae Ceaușescu titlul de "conducător iubit"314. Basarabia dispărea complet
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
binemerita înaintea lui Nicolae Ceaușescu titlul de "conducător iubit"314. Basarabia dispărea complet din poveste, nefiind invocată nici măcar în cazul agresiunii capitalismului românesc față de tânărul stat socialist din 1918. Relatarea continua obsesiv pe tema protestelor sociale, ignorând complet dimensiunea națională. Greva generală din 1920 era introdusă în discuție ca precedent istoric pentru "Crearea Partidului Comunist din România"315; aici trebuia să ajungă de fapt școlarul, găsind astfel o variantă autohtonă a Marii Revoluții din Octombrie ce urma, evident "învățătura lui Marx
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ideea unirii era reabilitată, amintirea zilei de 1 decembrie 1918 rămânea inoportună. Istoria războiului se fragmenta din nou, pentru a face loc "Marii Revoluții Socialiste din Octombrie". După încheierea primei conflagrații mondiale, primul eveniment important pentru români era, în continuare, greva muncitorilor tipografi din București, de la 13 decembrie 1918. Grevele justificau și înființarea P.C.R. care, la rândul său, explica, prin propria existență, cursul ulterior al istoriei românilor. Manualul se încheia cu o învățătură, menită să îndulcească toate luptele, jertfele și "viața
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1918 rămânea inoportună. Istoria războiului se fragmenta din nou, pentru a face loc "Marii Revoluții Socialiste din Octombrie". După încheierea primei conflagrații mondiale, primul eveniment important pentru români era, în continuare, greva muncitorilor tipografi din București, de la 13 decembrie 1918. Grevele justificau și înființarea P.C.R. care, la rândul său, explica, prin propria existență, cursul ulterior al istoriei românilor. Manualul se încheia cu o învățătură, menită să îndulcească toate luptele, jertfele și "viața grea" din istoria noastră, îndemnând copii la un ultim
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
întregire (1918-1921)". Sensul evenimentelor devenise clar optimist. Autorii nu mai intonau litania claselor asuprite, preferând să-și imagineze că "trăind într-o țară mult mai mare ca înainte, poporul român a pornit la muncă cu entuziasm (s.n. C.M.)"332. Dar grevele inclusiv cea din 13 decembrie 1918 ca și necesitatea istorică a creării P.C.R., rămâneau, inevitabil, în pagină. Aceeași organizare a materialului didactic s-a menținut și în ultimul deceniu al regimului Ceaușescu, accentuând ideile-forță ale continuității, luptei (naționale și sociale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
auxiliare. Între ele se aflau o scurtă biografie a lui Nicolae Ceaușescu și fotografiile câtorva "realizări" ale regimului (Metroul, Transfăgărășanul, Canalul). De la primele propoziții, lecția se adresa deja inițiaților, celor familiarizați cu termeni precum "neostalinism", "socialism dinastic", "destalinizare", "desovietizare", "disidență", "greve antidictatoriale", "izolare diplomatică", "democrație populară". Expunerea se construia pe un contrast facil între prima și a doua perioadă a regimului, cu descrieri moralizatoare ținând loc de analiză istorică. Se amintea despre un "dezmățat cult al personalității", iar fotografia cuplului prezidențial
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
amănunțită a condițiilor de viață din anii '80. Ea începea, de altfel, cu ceea ce ar fi trebuit să fie concluzia: "societatea românească prezenta toate simptomele decadenței". Un studiu separat, despre "Opozanți și disidenți", relua reperele cronologice anterioare, cu detalii despre grevele minerilor din Valea Jiului (1977) și despre demonstrațiile de la Brașov (1987). Alte forme de protest au fost lăsate în anonimat. Cu minima explicație că ar fi vorba despre "doi disidenți celebri, în decembrie 1989", expunerea se încheia prin abandonarea textului și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
indivizii se instituiau, parcă de la sine, în categorii sociale compacte. Elevul înclinat mereu să schematizeze totul, pentru o mai bună ținere de minte, era astfel ajutat să concluzioneze că existase, fără îndoială, un crescendo al rezistenței, o legătură directă între grevele din 1977 și cele petrecute la Timișoara în 1989. Efectul dorit de autori este specific povestirii istorice, producând o iluzie retrospectivă: aceea că evenimentele din ziua de 22 decembrie 1989 nu aveau cum să nu survină. O comparație cu scepticismul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fie un stat național omogen 64. Imediat după război, oamenii se dedicaseră, ca și în Ungaria, reconstrucției țării. Dar comuniștii se manifestau deja în mod agresiv; deturnând acest efort, provocaseră o criză economică prelungită și primele proteste împotriva politicii lor. Grevele de amploare au început în 1956, fiind provocate de lipsurilor din viața de zi cu zi; s-au reluat în 1970, 1976, 1980 și 1988, ca formă de opoziție la scumpirile anunțate de guvernanți. Doar în 1968 protestele s-au
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
uriașele mulțimi care îl întâmpinau în 1979 pe Papa Ioan Paul al II-lea își exprimau astfel, indirect, și nemulțumirile față de cei aflați atunci la putere 65. În 1980, opoziția era deja conștientă de propria sa însemnătate, muncitorii aflați în grevă cerând să se ridice un monument care să amintească de participanții la protestele anterioare 66. În descrierea acestui manual, anii '80 sunt înfățișați ca un "îngheț" dominat de represiuni și de introducerea stării de necesitate. Au oferit însă și proba
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din polonezi, iar aproape 94% se declarau ca fiind catolici" (Pierre Buhler, Histoire de la Pologne communiste. Autopsie d'une imposture, Editura Karthola, Paris, 1997, p. 160; traducere proprie). 65 Tadeusz Glubiński, op. cit., pp. 354-363. 66 Între cerințele muncitorilor aflați în grevă, în august 1980, a fost și aceea de a se ridica "Monumentul victimelor lunii decembrie 1970". Autoritățile au promis îndeplinirea acestei insolite doleanțe, prin acordul scris dintre președintele comitetului de grevă de la Gdansk și vicepremierul țării (Ibidem, p. 361). 67
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
op. cit., pp. 354-363. 66 Între cerințele muncitorilor aflați în grevă, în august 1980, a fost și aceea de a se ridica "Monumentul victimelor lunii decembrie 1970". Autoritățile au promis îndeplinirea acestei insolite doleanțe, prin acordul scris dintre președintele comitetului de grevă de la Gdansk și vicepremierul țării (Ibidem, p. 361). 67 Pasajul era intitulat "construirea celei de-a "doua" Polonii în anii '70" (Ibidem, pp. 357-359). 68 Penultimul paragraf al capitolului afirma că "schimbările politice din Polonia au dat imbold pentru un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
semiotica ocupă un spațiu al răspîntiilor în care interferează antropologia, sociologia, psihologia socială, filosofia, lingvistica și disciplinele comunicării. Ea vizează domenii și aplicații din cele mai diverse, subsumabile mitologiei baroce a lui Circe și Proteu sau in-ventarelor prevertiene: de la modelarea grevei sau pasiunii (Greimas și semiotica pasiunii) la lectura modei fotografiate (Roland Barthes și sistemul modei) sau a spațiului citadin (același Roland Barthes în Sémiologie et urbanisme) și enumerarea poate continua ad libitum. Acuzată ca și lingvistica de colonialism, semiotica încearcă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cel condus de Simion Grigorevici Roșal), ghidate ideologic și stimulate financiar și logistic de Rusia Sovietică, erau frecvent trimise de la est de Nistru cu misiunea de a provoca anarhie, de a produce asasinate, de a tulbura situația internă prin dezordine, greve și demonstrații, încât autoritățile statului să scape situația de sub control. Într-o asemenea atmosferă s-a desfășurat și Congresul Partidului Socialist din 8-12 mai 1921, unde majoritatea membrilor delegați, cuceriți de ideile bolșevismului rusesc, au hotărât afilierea la Internaționala a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mai concisă a programului liberal a fost făcută de Jean Durieux într-un text publicat, în 1975, de Parlamentul European. Iată un extras amplu: "Noi, liberalii, credem în libera inițiativă și în libera concurență, în dreptul la proprietate și în dreptul la grevă. Avem încredere în economia de piață pentru că este singurul mijloc prin care se poate asigura descentralizarea necesară pentru a da individului puterea reală de decizie privind economia. Ceea ce noi vrem să evităm este reducerea individului la o unitate de producție
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
sau inițiativele sale au consecințe dăunătoare. Ea poate lua multe forme: puneri în gardă, amenințări, intimidări, șantaj... Ele constituie o etapă a oricărui conflict, de orice anvergură: actorii enumeră resursele de putere pe care sunt gata să le mobilizeze. Manifestările, grevele și alte metode de presiune fac și ele parte dintr-o dezbatere și exprimă judecăți. La polul opus, lingușirea dezarmează adversarul, atenuând înflăcărarea dezbaterii. Interlocutorul primește complimente, este gâdilat în orgoliul propriu. În schimb, el își moderează tonul. Se dă
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sau minutelor și spațial la nivelul grupurilor mici, și în fine la fenomenologia socială (Schutz, 1967) a prezentului imediat și singular (vezi și Collins, 1981:985-87). Contextul social al refocalizării teoriilor de la nivelul macro la nivelul micro este cel al "grevelor" studențești din Franța sau, mișcărilor pacifiste (Flower Power) împotriva războiului din Vietnam din anii 1960-70 din Statele Unite ale Americii, ce au crescut încrederea teoreticienilor în potențialul acțional al actorilor sociali. Diferențierea între nivelele micro și macro face ca din punct
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
lexicale, actanțiale ale semioticii pure și dure anilor 60-70 se îmbogățesc cu studii locale interesate de narațiunea cotidiană, argumentare, intertextualitate, citare și alte ecouri polifonice care au dat drept de cetate unor obiecte din cele mai diverse (de la supă la grevă, de la parfum la fotografie). Această nouă semiotica caracterizată prin imersiunea în universul senzorial săturat de semne la toate nivelurile: decoruri, obiecte, practici, discursuri devine emblemă societății actualului mileniu. În această perioadă postmodernă în care pluralitatea se manifestă pregnant, cartea Semiotici
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
să fixeze dânșii, după b unul lor plac, prețul pâinii, nici nu vor să audă de h otăr ârea Consiliului comunal... încetează lucrul..., nu mai vor să macine..., și instigă sau silesc pe brutari să declare și a ceșt ia grevă... Vestind, în continuare, că un agent de poliție a și surprins un „transport clandestin de făină”, că într-un oraș ținut la discreția a doi trei „industriași”, inte resații au fost lăsați să cumpere la bună învoială, cu prețuri impuse
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu pentru că l-a trăit, ci pentru că îi este martor indirect prin mama sa, prin Adriana Georgescu, prin victimele care îi povestesc experiențele lor. Cazul preotului Gheorghe Calciu-Dumitreasa îi trezește interesul și reține: "Știri despre Calciu: a declarat a cincia grevă a foamei, atât pentru a protesta cât și pentru a se dezintoxica: i se pun droguri în alimente. E la Jilava, la spitalul închisorii. E deseori bătut, ultima oară pe degete. Refuză să facă cererea de grațiere sugerată de senatorul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Asupra întrebării "ce pot avea eu în comun cu politica" va reveni cu fiecare intervenție în eter. Când în România se instaurează starea de urgență și mijloacele de comunicare sunt blocate, emisiunile Europei Libere devin sursă de informație. Știri despre greva minerilor de pe Valea Jiului din primele zile ale lunii august 1977 apar în cronica din 21 octombrie pentru că presa din țară are comanda să tacă. Ecouri ale grevei de la Brașov (15 noiembrie 1987) apar în cronica din 3 decembrie 1987 tot
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de comunicare sunt blocate, emisiunile Europei Libere devin sursă de informație. Știri despre greva minerilor de pe Valea Jiului din primele zile ale lunii august 1977 apar în cronica din 21 octombrie pentru că presa din țară are comanda să tacă. Ecouri ale grevei de la Brașov (15 noiembrie 1987) apar în cronica din 3 decembrie 1987 tot pentru că presa autohtonă nu poate prezenta starea de fapt. Emisiunile rezumă obiectiv titlurile din presa occidentală cu referire la aceste evenimente, pe când în Jurnal notează veștile din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în caz de atac extern. Invazia sovietică din Cehoslovacia își lăsase amprenta asupra Balcanilor. Atît Iugoslavia, cît și România își modernizau sistemul de apărare a teritoriului cerînd populației să participe la acțiuni de răzvrătire, sabotaj și spionaj, la demonstrații și greve împotriva oricărei țări care ar fi încercat să le invadeze 1545. Proiectul legii de reformă comercială din 1973 La Washington, anul 1973 a debutat prin reluarea tratativelor cu privire la Vietnam, desemnarea senatorului Sam Ervin, din Carolina de Nord, ca șef al
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că în aceeași perioadă, în România au avut loc evenimente care ar fi putut pune gaz pe foc, dacă ar fi ajuns la urechile opoziției. Pe 1 august, minerii din orașele Petroșani, Vulcan și Lupeni, din Valea Jiului, au intrat în grevă și au manifestat împotriva guvernului, cerînd condiții mai bune de muncă și îmbunătățirea calității alimentelor și bunurilor de consum. Dat fiind că numărul demonstranților și greviștilor s-a ridicat la cîteva zeci de mii, Ceaușescu și-a scurtat vacanța de pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]