2,626 matches
-
a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Cadobești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Cadobești a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului
Cadobești, Zastavna () [Corola-website/Science/315775_a_317104]
-
încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară datează din anul 1651. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Vadul Nistrului a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din
Vadul Nistrului, Zastavna () [Corola-website/Science/315777_a_317106]
-
a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Vadul Nistrului a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Vadul Nistrului a făcut parte din componența României, în
Vadul Nistrului, Zastavna () [Corola-website/Science/315777_a_317106]
-
1782, pe 3 ani lui Vasile Marcu, cu 17 florini . În anul 1776, viețuiau acolo 3 călugări. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Babin a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul
Babin, Zastavna () [Corola-website/Science/315774_a_317103]
-
a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Babin a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Schitul Babin în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea
Babin, Zastavna () [Corola-website/Science/315774_a_317103]
-
a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Babin a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Schitul Babin în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri" . La începutul secolului al
Babin, Zastavna () [Corola-website/Science/315774_a_317103]
-
moștenirea de la mama sa cu surorile sale, moșia Pohorlăuți trecând astfel la una dintre surorile lui Neculce . În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Pohorlăuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul
Pohorlăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315778_a_317107]
-
a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Pohorlăuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Pohorlăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului
Pohorlăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315778_a_317107]
-
raionului Zastavna. Localitatea Rudca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Rudca a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul
Rudca, Zastavna () [Corola-website/Science/315772_a_317101]
-
a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Rudca a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Rudca a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului
Rudca, Zastavna () [Corola-website/Science/315772_a_317101]
-
raionului Zastavna. Localitatea Sămușeni a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Sămușeni a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul
Sămușeni, Zastavna () [Corola-website/Science/315776_a_317105]
-
a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Sămușeni a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Sămușeni a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului
Sămușeni, Zastavna () [Corola-website/Science/315776_a_317105]
-
raionului Zastavna. Localitatea Dobronăuți a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Dobronăuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul
Dobronăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315786_a_317115]
-
a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Dobronăuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Dobronăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului
Dobronăuți, Zastavna () [Corola-website/Science/315786_a_317115]
-
raionului Zastavna. Localitatea Șubrănești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Șubrănești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul
Șubrănești, Zastavna () [Corola-website/Science/315787_a_317116]
-
a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Șubrănești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Șubrănești a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului
Șubrănești, Zastavna () [Corola-website/Science/315787_a_317116]
-
raionului Zastavna. Localitatea Zadobruvca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Zadobruvca a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul
Zadobruvca, Zastavna () [Corola-website/Science/315785_a_317114]
-
a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Zadobruvca a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Zadobruvca a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului
Zadobruvca, Zastavna () [Corola-website/Science/315785_a_317114]
-
raionului Zastavna. Localitatea Ștefănești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Ștefănești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul
Ștefănești, Zastavna () [Corola-website/Science/315767_a_317096]
-
a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Ștefănești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Ștefănești a făcut parte din componența României, în Plasa Nistrului
Ștefănești, Zastavna () [Corola-website/Science/315767_a_317096]
-
urmă regina Ecaterina a fost de acord cu căsătoria cu cea de-a doua fiică, Elisabeta, deoarece Franța avea nevoie de o căsătorie catolică pentru a combate părțile protestante precum și pentru a cimenta o alianță între coroana Franței și imperiul habsburgic. Elisabeta s-a căsătorit prin procură la 22 octombrie 1570 în catedrala de la Speyer (unchiul Elisabetei, arhiducele Ferdinand l-a reprezentat pe regele Franței). La 4 noiembrie ea a părăsit Austria acompaniată de nobili și nobile germane și de arhiepiscopul
Elisabeta de Austria (1554-1592) () [Corola-website/Science/316498_a_317827]
-
În ianuarie 1900, s-a constituit Societatea "Muzeul orășenesc din Suceava". Prin activitatea desfășurată de primarul Des Loges, s-a încercat recuperarea rămânerii în urmă a Sucevei față de Cernăuți, care devenise capitală a Bucovinei după anexarea acestei provincii de către Imperiul Habsburgic în anul 1775. În oraș au fost instalate elemente moderne de mobilier urban - felinare, chioșcuri de ziare, bănci, două pavilioane de agrement, dintre care unul situat în Parcul Central (unde a fost inaugurat în 1908 bustul împăratului Franz-Joseph al Austriei
Franz Des Loges () [Corola-website/Science/316538_a_317867]
-
catedrală mitropolitana cu hramul Sfanțului Gheorghe. Aducerea lor a fost posibilă pentru că la acea dată atât partea de nord a Moldovei (Bucovina), cu orașul Suceava, cât și o parte din Polonia (cu orașul Jolkiew) erau încorporate în Imperiul Austriac (sau habsburgic). O nouă strămutare a lor a avut loc în cursul primului război mondial, când, spre a fi ocrotite, au fost duse la Viena și adăpostite în capelă ortodoxă română din același oraș. Revenirea Bucovinei și a Basarabiei la țara-mamă, în
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
Învierii Domnului a fost început și terminat de Elena, Doamna lui Petru Voievod, fiica țarului Ioan Despotul, pentru mântuirea sufletului Domnului ei Petru Voievod și pentru sine, în anul 7059 (=1551) luna ianuarie, 15 zile"". După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, Biserica "Învierea Domnului" a fost cedată în 1780 de către împăratul Iosif al II-lea comunității romano-catolice din Suceava ca urmare a cererii repetate a credincioșilor catolici de a li se pune la dispoziție o biserică în care
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
din Cotnari. În oraș erau un singur catolic , iar la biserica din oraș slujea preotul din Baia. În anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. Ocupanții de atunci au trimis în
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]